Publicat la: 
9/05/2014

Primul organism viu semi-sintetic din lume, care largeste astfel spectrul vietuitoarelor din natura, a fost creat recent de oamenii de stiinta americani, potrivit unui studiu publicat in revista Nature.

Informatia genetica a tuturor organismelor vii este scrisa in ADN-ul lor sub forma unui lant de patru molecule de baza - sau "litere" -, ce constituie alfabetul vietii: adenina (A), timina (T), guanina (G) si citozina (C). In structura de elice dubla a ADN-ului, descoperita in urma cu 60 de ani de James D. Watson si Francis Crick, aceste litere sunt organizate in doua perechi de baze: A-T si C-G, noteaza Mediafax.

Ideea de a imbogati acest alfabet al vietii cu perechi de baze care nu exista in natura nu este una noua.

Cercetatorii condusi de Floyd Romesberg de la Intitutul Scripps din La Jolla, Statele Unite, care lucreaza la acest proiect de la sfarsitul anilor '90, au descris miercuri in studiul publicat in revista Nature primul exemplu de organism viu semi-sintetic, capabil sa gazduiasca in ADN-ul sau o pereche de baze artificiala.

"Doar doua perechi de baze ale ADN-ului, A-T si C-G, codeaza toata diversitatea vietii de pe Terra. Ceea ce am facut noi, un organism ce contine de o maniera stabila aceste doua perechi de baze, plus o a treia pereche, nu exista in stare naturala", a explicat coordonatorul studiului.

Cercetatorii au dezvoltat mai intai o noua pereche de baze, pe baza a doua molecule denumite d5SICSTP si dNaMT. Ei au sintetizat apoi un fragment de ADN circular, o plasmida, continand cele trei perechi de baze, si l-au inserat in celulele unei bacterii Escherichia coli.

Spre marea lor surpriza, cercetatorii au constatat ca aceste celule de E. coli pot sa multiplice in mod corect ADN-ul semi-sintetic astfel creat. Ei au trebuit totusi sa le dea o mana de ajutor, gasind un "transportor" - furnizat de o specie de microalge - pentru a importa artificial noile blocuri de constructie moleculara in interiorul celulelor.

Aceasta limita ar trebui sa ii linisteasca pe scepticii care se tem de emergenta necontrolata a unor noi forme de viata, spun savantii americani. Transportorul actioneaza intr-adevar ca un intrerupator: fara el, noile baze dispar din genomul celulei.

"Tentativele de a extinde alfabetul genetic pun sub semnul intrebarii, de o maniera curajoasa, ideea naturii universale a ADN-ului si se expun potential in fata criticilor despre intelepciunea unui astfel de demers", au declarat Ross Thyer si Jared Ellefson, cercetatori la Universitatea Texas, intr-un editorial publicat tot in revista Nature.

Biologia sintetica ar putea avea numeroase aplicatii interesante, potrivit oamenilor de stiinta, precum productia de noi medicamente si inventarea unor noi forme de nanotehnologii.

A.C.

Specialitate: 
Comentarii

Titlul nu are legatura cu ce s-a realizat efectiv in laborator.

Nu au creat nimic nou, ci au inserat intr-o bacterie foarte normala un fragment de ADN care includea o portiune ne-standard (si nefunctionala, ne-utila la ceva!). Au mai inserat un transportor (sau poate codul genetic pentru sinteza sa). Bacteria a facut copierea prin mijloace proprii a ADN-ului standard iar in cazul celui nestandard a depins de noul transportor ca sa realizeze unul din procesele pe care se bazeaza copierea.

ADN-ul nestandard inserat a fost copiat dar a ramas la fel de nefunctional, fara vreun efect in viata bacteriei (doar consuma resurse in plus la copiere)!

Per total avem aceeasi bacterie ca la inceput, dar un pic mai plina de balast. Nu e nimic nou creat.

Desigur, experimentul are o relevanta stiintifica si este un pas inainte, doar ca nu este ceea ce se pretinde in titlu.

Pagini

Echipa medicala MedLife - Genetica

Chitu Aura,Biochimist
Biochimist
Terence Leonard,Biolog
Biolog
Doctor in...
Biolog

Articole similare

Dr. Adriana Radu / Foto: Arhiva personala "Sunt plina de alunite. As vrea sa-mi excizez macar cateva din ele, mi se par foarte inestetice. Cum sa fac?" * "Sotul meu are un nev inestetic pe fata. Il si taie cateodata cand se barbiereste, dar nu vrea cu nici un chip sa renunte la el, zice ca face cancer!" Nevii pigmentari, sau alunitele, nu sunt...
Obezitatea, un flagel Vreme indelungata, obezitatea a fost considerata un simplu factor de risc in sanatate. Abia in 1997, Organizatia Mondiala a Sanatatii a recunoscut-o ca afectiune cronica evolutiva. Cu toate semnalele de alarma, datele OMS indica in aceasta perioada o raspandire accentuata a obezitatii, cu implicatii deosebite la nivel...
Greutatea, o problema Moda se schimba. Mai nou topmodelele americane sunt mai plinute, mai corpolente, mai sportive. In conditiile cresterii numarului de persoane obeze, dieta este din ce in ce mai mult o necesitate si trebuie sa reprezinte o preocupare permanenta, fiind o problema serioasa de sanatate. Comenteaza acest subiect pe Forumul...
Dermatita alergica de contact este una dintre formele cele mai comune de alergie la deodorante si antiperspirante / Foto: Photoxpress.com Deodorantele si antiperspirantele ocupa un loc important in igiena corporala. Desi aplicarea acestor produse a ajuns sa fie un gest cu care ne-am familiarizat, utilizarea lor nu este lipsita de pericole....
Menopauza este un rezultat neintentionat al selectiei naturale cauzata de preferinta barbatilor pentru patenere mai tinere de sex feminin. În timp ce studiile conventionale au sustinut ca menopauza impiedica femeile mai in varsta sa se reproduca, cercetatorii de la Universitatea McMaster au ajuns la concluzia ca lipsa reproducerii este cea care a...