Publicat la: 
9/12/2011
Psihiatrul Vlad Stroescu despre efectele crizei europene si psihologia politicienilor:

dr. Vlad Stroescu

Despre criza europeana se vorbeste de cateva saptamani pe un ton apocaliptic care nu are cum sa nu lase urme in psihicul nostru. In plus, cei mai importanti doi lideri aflati acum la Bruxelles, Angela Merkel si Nicolas Sarkozy, au legaturi biografice personale cu estul Europei. Pot fi ei influentati de astfel de detalii in deciziile luate si in felul in care se raporteaza la Romania? O discutie pe marginea crizei europene in care Vlad Mixich pune intrebarile si psihiatrul Vlad Stroescu cauta raspunsurile.

Vlad Mixich: De aproape un an a inceput sa se vorbeasca despre posibilitatea aparitiei unei Europe in doua viteze si ca Romania va fi din nou lasata deoparte. Astfel de discutii pot avea un efect psihologic la nivel de masa?

dr. Vlad Stroescu: Crizele financiare, economice, au un impact major asupra sanatatii psihice. Unul cu mult mai mare decat ne putem imagina. Exista o corelatie aproape liniara intre rata somajului si rata sinuciderilor, lucru despre care se vorbeste relativ putin. Astfel de lucruri se petrec in umbra, in acea umbra smerita a omului de rand. Exista niste studii serioase, chiar in regiunea europeana a OMS, care au aratat ca o crestere de 1% a ratei somajului antreneaza o crestere de 0,8% a ratei suicidului. E foarte mult. Iar masele se comporta coerent. Faptul ca exista aceasta tendinta de deznadejde, de lipsa de orizont, demonstreaza ca exista o dispozitie depresiva generala in populatie. E clar ca astfel de fenomene au un impact major.

V.M.: Noi ne-am nascut in cei mai negri ani ai comunismului si viata ne-a fost afectata de asta. Copiii nascuti in acesti ani vor fi si ei afectati negativ de contextul prezent?

dr. Vlad Stroescu: Exista studii care arata o afectare a sanatatii psihice a copiilor nascuti in perioade de criza si care nu mai beneficiaza de aceeasi caldura afectiva de care un copil are nevoie pentru a-si dezvolta biologic si anatomic sistemul nervos. Nu sunt lucruri subtile, ci foarte marcate. Generatia mea este deja foarte marcata. Ma uitam la colegii de breasla dintr-o tara est-europeana care acum fac o greva generala ce a pus probleme serioase Slovaciei. Eu nu imi inchipui asa ceva la noi in tara, ceea ce ma duce cu gandul la neputinta asta si la lipsa noastra de motivatie vecina cu depresia. Ma refer la generatia mea, cea intre 30 si 40 de ani.

V.M.: Am beneficiat totusi si de multe avantaje in ultimii ani.

dr. Vlad Stroescu: Asa este. Dar impactul unui fenomen negativ va fi mult mai puternic decat impactul fenomenului pozitiv reciproc. Daca dai unei societati un dar si apoi il iei inapoi, impactul negativ va fi mult mai mare la nivel psihologic decat cel pozitiv.

V.M.: Faptul ca liderii nostri politici, care stau la masa negocierilor europene, provin dintr-o cultura cu astfel de probleme va avea vreo influenta asupra performantei lor acolo?

dr. Vlad Stroescu: E o intrebare grea la care au incercat sa raspunda multi, incepand de la Erich Fromm si scoala de la Frankfurt, care au studiat personalitatea autoritara si au incercat sa creioneze diverse modele ale personalitatii politicienilor, pana la americanul Harold Lasswell care a scris o carte intreaga, Psihopatologie si politica, incercand sa elucideze ceva din misterul opac al personalitatii politicienilor.

V.M.: Dar contextul de la Bruxelles, unde politicianul smecher din tara ajunge reprezentand o intreaga natiune, ii poate schimba cumva reactiile? Il poate face acest context mai putin independent si mai conditionat de echipa care ii sta in spate?

dr. Vlad Stroescu: In mod normal mediul ne schimba, depindem de mediul in care functionam. Cand vorbim insa de personalitati accentuate vorbim de o mult mai mare inertie si rigiditate. De asemenea vorbim de oameni care au in spate o masinarie politica a trecutului, defuncta, care functioneaza dupa alte reguli decat masinaria occidentala. Cu totii am sperat ca acest contact cu Occidentul va invinge aceasta inertie a trecutului. Dar simplul fapt ca s-au schimbat niste titulaturi nu inseamna ca inertia nu functioneaza in continuare. Simplul contact cu politicienii din vest nu schimba mare lucru pentru ca ei sunt la fel de imperfecti si coruptibili cum sunt peste tot. Nu putem spune ca politicienii lor sunt mai echilibrati decat ai nostri. Insa ei se sprijina pe niste sisteme mature care functioneaza si nu pot fi modificate de simpli indivizi.

V.M.: Angela Merkel a copilarit in Germania comunista de est si prima ei calatorie in afara RDG-ului a fost la Moscova, de unde si-a cumparat primul disc cu Beatles. Sarkozy este legat de estul Europei intr-un mod negativ, prin tatal sau, un nobil scapatat maghiar care si-a abandonat familia. Astfel de detalii biografice personale pot influenta deciziile politice si preferintele acestor lideri?

dr. Vlad Stroescu: E o teorie foarte importanta in asa-numita psihopatologie politica. Pana la primul razboi mondial, nimeni nu-si pusese problema ca politicienii ar functiona si altfel decat dupa legi rationale, contextuale. Stiinta politica insemna lege, strategie, nu insemna psihologie. Dupa primul razboi mondial, care a fost o uriasa rasturnare a ordinii occidentale, s-a pus problema ca motivatiile politicienilor ar putea sa fie interne si sa aiba prea putin de-a face cu ceea ce consideram noi logic si rational. Este o ipoteza tulburatoare care s-ar putea sa fie cat se poate de reala. Lasswell a adaptat intreaga teorie psihanalitica la motivatiile politicianului si a creat o teorie care spune ca impulsurile reprimate ale unor conflicte nerezolvate in copilarie se manifesta mai tarziu la politician prin comportamentul lui.

V.M.: In viata celor doi lideri europeni exista legaturi afective puternice (pozitive sau negative) cu spatiul est-european. Ar putea aceasta dinamica afectiva sa influenteze preferintele lor in anumite momente?

dr. Vlad Stroescu: E posibil. Dar, desi sunt psihanalisto-sceptic, astfel de legaturi sunt cu atat mai importante cu cat sunt mai profunde si nu neaparat circumstantiale. Cu cat sunt mai irationale, cu atat au capacitatea sa influenteze mai mult.

V.M.: Poate un popor intreg sa treaca printr-un sindrom al abandonului?

dr. Vlad Stroescu: In psihologie exista doua tipuri de abandon. Cel care apare la varste fragede care lasa un impact major in viata copiilor. Dar mai exista o traire, abandonique ii spun francezii, care este incifrata in personalitate si care nu se bazeaza pe stimuli externi reali. Apare aici o tendinta de a trai abandonul la modul excesiv. Sa-ti doresti sa delegi intotdeauna responsabilitatea pe umerii altcuiva e o trasatura de personalitate. Asadar e nevoie si de o stare interna a mentalitatii, factorii externi favorizanti nu sunt suficienti.

V.M.: Eventuala decuplare a Romaniei de nucleul dur european ii sperie pe multi: politicienii nostri vor ramane fara biciul Bruxelles-ului. Nu vor mai da seama in fata nimanui, nimeni nu-i va mai strange cu surubul...

dr. Vlad Stroescu: Stransul cu surubul ar trebui sa vina foarte mult din partea societatii civile, un concept care s-a degradat foarte mult pentru ca la noi nu prea exista asa ceva. Ar trebui sa existe la noi o presiune sociala mai puternica, cum se intampla in societatile occidentale. Cat am locuit in Franta m-am mandrit cu naivitate de faptul ca la Bucuresti pot cumpara o paine si la 12 noaptea dintr-un magazin, in timp ce la Paris nu. Am fost privit foarte ciudat. Asta era exploatarea omului de catre om, fara sa fie nimic marxist sau comunist in asta. E vorba despre niste drepturi elementare care, atunci cand sunt incalcate, se pune in miscare o intreaga masinarie. Acolo niciodata nu esti lasat singur sa infrunti sistemul. Acolo exista permanent o contra-presiune sociala care protejeaza individul.

V.M.: O astfel de presiune la noi vine din afara...

dr. Vlad Stroescu: Da. Contam foarte mult pe lucruri din afara.

V.M.: Sunteti psihiatru in Bucuresti si aveti o situatie materiala stabila. Dar daca vom constata in urmatoarele luni ca o cortina de catifea economica se lasa peste Europa si Romania ramane din nou pe partea dezavantajoasa...cum va fi afectata decizia dumneavoastra personala de a pleca sau a ramane in Romania?

dr. Vlad Stroescu: Cine stie? Poate voi fi mai determinat sa raman daca va cadea o astfel de cortina. Poate ca voi vedea nascandu-se genul de comunitate la care visez in Romania. Noi, cei din generatia mea, suferim foarte mult de singuratate. Nu numai ca nu e niciun fel de solidaritate, dar lipseste foarte mult si comunicarea naturala, omeneasca. Foarte putini mai reusesc sa vada dincolo de interesul personal si, poate, pe buna dreptate. Pentru ca si normalitatea personala a devenit un obiectiv greu de atins. Eu voi ramane aici atata timp cat macar una dintre urmatoarele doua conditii vor fi indeplinite: sa am o situatie materiala decenta si sa pot schimba ceva. Atunci ar merita.

Vlad Stroescu este psihiatru la clinica Medlife din Bucuresti si doctorand in antropologie medicala al Institutului "Francisc Rainer" al Academiei Romane. Este absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti si a mai lucrat la spitalul Alexandru Obregia din Bucuresti si in departamentul de psihiatrie de urgenta din Metz. Pagina sa personala face parte dintre blogurile Medlive.ro.

Comentarii

singuratatea asta, a generatiei de 30-40 de ani, nu se vindeca indiferent unde te-ar duce vintul...

In apararea mea nu mai cred ce citesc ,ce aud la radio si ce vad la Tv legat de criza; iar in Romania dupa parerea mea toate darurile pe care le-am primit ne-au fost luate inapoi si in plus de asta am primit si-un pumn in cap.

Interesanta discutie.
In aceeasi ordine de idei se plaseaza si cartea "Ces malades qui nous gouvernent" de Accoce si Rentchnick, carte ce e clasica deja, cred.

Bunica mea - Dumnezeu să o odihnească - folosea des proverbele pentru a exprima foarte plastic învăţăturile pe care mi le dădea.

Unul dintre aceste proverbe este:

"Gura bate fundu'! "

Printr-o intervenţie neinspirată, în direct, într-o emisiune televizată - dl Preşedinte Băsescu devine o lecţie vie despre cum "gura bate fundu' ".

Reacţia stârnită de chestionarea în direct - gen "justiţie proletară, făcută în direct, cu satârul, pe stadion" - a dr-ului Raed Arafat - devine de acum încolo greu de controlat de autorităţile Republicii, care nu strălucesc deloc prin compeţenţă, inteligenţă sau bun simţ.

Pus în faţa unei opoziţii reale, venită din România profundă şi nu din tagma politicienilor şperţari, dl. Preşedinte Băsescu porunceşte premierului Boc (invizibil şi de neauzit în toată această dispută) să retragă imediat proiectul legii din discuţia publică.

Ministerul Boalelor se conformează imediat după conferinţa de presă a Preşedintelui, cu toate că în aceeaşi zi, în jurul prânzului făcuse public că prelungeşte cu 30 de zile termenul de dezbatere publică a respectivului proiect de lege.

Noi tragem acum primele trei concluzii:

1. este evident că Preşedintele Băsescu este efectiv capul guvernului, acesta răspunznd obedient la ordin în termen de minute. Deci mult constituţionala separare a puterilor în stat este o glumă, care ţine până la primul telefon de la Cotroceni

2. Preşedintele Băsescu a greşit a doua oară atunci când a retras din dezbaterea publică proiectul de lege. Prin mesajul transmis la conferinţa de presă din acestă seară şi-a confirmat abordarea "dacă nu vreţi legea mea, vă arăt eu şi vă iau jucăria".

Rezultatul se vedeîn sondaje - la întrebarea "cine a pierdut din acestă dispută ?" ponderea cea mai mare o au răspunsurile: contribuabilii şi dl. Traian Băsescu.

3. Gura bate fundu ...

Din păcate mai avem o concluzie - cea cunoscută de toată lumea, din vechime ...

Cine pierde ? ......... Contribuabilii (sic!)

Alte articoleVezi toate articolele

Fosforul poate fi luat si din nuci/ Foto: Dreamstime.com Este vital pentru oase, pentru dinti, pentru ARN si ADN, avand rol in functionarea normala a creierului. Din ce alimente luam fosforul si...
Aditi Shankardass a descoperit un fapt surprinzator, in timp ce studia pentru doctorat cauzele neurologice ale dislexiei la copii. Se estimeaza ca unul din sase copii sufera de o tulburare de...