Publicat la: 
22/05/2012

Rezultatele celui mai recent studiu IMAS realizat la cererea MedLife arată că 70% din români nu şi-ar face o asigurare privată de sănătate. Potrivit studiului, cele mai frecvente motive invocate pentru neîncheierea unei asigurări private de sănătate sunt lipsa banilor și a încrederii în unitățile sanitare din România.

Procentul celor neîncrezători în asigurările private de sănătate se schimbă substanțial în momentul în care sunt confruntați cu posibilitatea existenței/creării spitalor private corespunzătoare sau a celor cu unități de primiri urgențe. Astfel, o treime dintre cei intervievaţi se declară interesaţi să îşi facă o asigurare privată de sănătate dacă ar exista spitale private de urgență. În plus, 18% dintre cei care iniţial s-au arătat neinteresaţi de o astfel de asigurare, se răzgândesc în momentul în care știu că ar exista posibilitatea creării unor unităţi de primire urgenţe în spitalele private. Cei mai interesaţi de această opţiune sunt tinerii (18-30 ani), rezidenţii din oraşele medii şi mari şi persoanele cu studii superioare.

„Nevoia pentru asigurările private de sănatate este din ce în ce mai mare în România, de altfel așa cum se întamplă oriunde în lume, însă până de curând această nevoie nu s-a putut contura din cauza lipsei unor unități spitalicești private, dar și a unui cadru legislativ corespunzător. Deschiderile de spitale din ultimii ani, dar și reluarea discuțiilor pentru noua reformă de sănătate reprezintă factori importanți care contribuie la schimbarea acestui context. De altfel, la ora actuală, noi avem deja 6 spitale private mono și pluri disciplinare în București și în țară, iar eforturile noastre pentru investiții cresc în continuare. Momentan suntem în proces de autorizare pentru deschiderea unui nou spital, care este și primului spital privat de urgență din România. Discutăm de o investiţie de minim 15 milioane Euro, un spital care va deţine 17 linii de gardă, și va respecta în totalitate normele locale și internaționale, și sperăm că autoritățile ne vor sprijni ca să finalizăm cât mai curând acest proiect” a declarat Mihai Marcu, Preşedinte CA MedLife.

În ceea ce privește frecvența vizitelor la medic, studiul curent reflectă o schimbare de atitudine în comportamentul românilor. Astfel, dacă anul trecut 58% din cei chestionaţi au afirmat că nu merg la controale anuale de rutină sau merg doar atunci când au probleme, anul acesta 75% dintre români au răspuns că au fost cel puţin o dată sau de mai multe ori la medic, în ultimele 12 luni. Cei care se prezintă cel mai rar la un consult medical sunt persoane cu vârste cuprinse între 30-44 de ani care nu au atât de des probleme medicale, precum şi cele cu un venit redus. Din studiu a reieşit faptul că cele mai preocupate de sănătatea lor sunt în special femeile, persoanele în vârstă şi cele din mediul urban.

Referitor la notorietatea operatorilor din sistemul medical privat, studiul IMAS arată faptul că MedLife deține în continuare prima poziție la categoria notorietate spontană*. Astfel, la întrebarea ”Care sunt furnizorii de servicii medicale private de care ați auzit?”, întrebare care este adresată celor chestionați fără variante de răspuns, MedLife a obținut un procent de 9,6%, la nivel naţional. La această categorie, MedLife este urmată de Regina Maria, cu o notorietate spontană de 5,1%, Medcenter cu 2,1% şi Sanador cu 1,3%. De asemenea, MedLife este cel mai cunoscut furnizor de servicii medicale la nivel de Bucureşti, având o notorietate totală de 86%, pe locul următor situându-se Regina Maria cu o notorietate de 70%.

Sondajul a fost realizat în luna aprilie 2012, la nivel național, pe un eșantion de peste 1.000 de persoane și oferă detalii despre atitudinea românilor în ceea ce priveşte asigurările private de sănătate cât şi informaţii despre preocuparea românilor pentru sănătatea lor.

Este al cincilea an în care MedLife realizează în colaborare cu IMAS sondaje de opinie care oferă publicului larg o perspectivă asupra comportamentului românilor în ceea ce priveşte sănătatea şi prezintă care sunt opiniile acestora referitoare la sistemul medical privat. MedLife, în calitate de lider pe piaţa serviciilor medicale private, va monitoriza permanent evoluţia sistemului medical din România şi va oferi în continuare informaţii relevante tot ceea ce este de interes pentru public în acest domeniu.

Notorietate spontană* - Criteriul notorietăţii spontane este cel mai important  deoarece respondenţilor nu li se oferă nici un indiciu sau un nume de brand, nefiind astfel influenţaţi în nici un fel în decizia lor.

Despre MedLife:

MedLife activează pe piața din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piața locală.

Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii, acestea din urmă constituind Sistemul Medical MedLife.

În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 9 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Arad; 8 laboratoare proprii de analize; 6 spitale în Bucureşti, Braşov şi Arad, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecolgie; 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 28 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 8 centre de excelenţă cu specializare unică, 6 farmacii proprii reunite sub reteaua PharmaLife, şi în colaborare cu 135 clinici medicale partenere din toată ţara.

Conform studiului internaţional realizat de Reader's Digest, MedLife este pentru al treilea an consecutiv cel mai de încredere brand în rândul românilor la categoria “Clinică Privată”, iar în ultimii patru ani, studiile de piaţă IMAS derulate la nivel naţional plasează constant MedLife drept brandul cu cea mai mare notorietate pe toate segmentele: spital privat, clinică-centru medical, laborator medical. De asemenea, MedLife a câștigat anul acesta premiul „Superbrands” la categoria „Clinici private”.

Comentarii

Avem nevoie de reformarea sistemului de sanatate insa aceasta reformare trebuie sa fie in beneficiul cetatenilor si nu a companiilor private de asigurari. Pentru aceasta, discutiile trebuie sa porneasca (obligatoriu) de la stabilirea unui pachet de baza corect definit si care sa aiba ca fundament folosirea unor studii si date statistice. Asigurarile private nu trebuie sa aiba nici o legatura cu pachetul de asigurari de sanatate de baza, asa cum este de fapt si in Germania, unul dintre cele mai bune sisteme de sanatate din lume.

In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de stat. Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).

Oare de ce rupe statul german orice legatura intre asigurarile private si cele de stat? (o persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat). Si de ce opreste accesul la asigurarile private pentru cei care castiga mai putin de 50.000 Euro pe an? Raspunsul: tocmai pentru a nu submina finantarea asigurarilor de stat. Si asta intr-o tara cu putere economica mult superioara Romaniei si cu un procent de peste 10% din PIB alocat sanatatii (in Romania procentul este cam jumatate fata de Germania). Statul german face acest lucru nu pentru ca are ceva impotriva sectorului privat ci pentru ca considera sanatatea populatiei o obligatie a lui si un drept al omului.

Raspuns la pacient.
Nu as spuenca este asigurare de stat mai degraba obligatorie ca sa nu sa se faca aluzi de parca statul le adminitsreaza asa cum stim ca mai exista ;-)

Sistemul de asigurari de sanatate din Germania

1. In Germania, toti salariatii sunt obligati sa aiba asigurari de sanatate de stat. Numai persoanele care castiga mai mult de 50.000 Euro pe an pot opta pentru asigurari private. O persoana care opteaza pentru asigurare privata nu poate opta si pentru asigurare de stat. 85% din populatia Germaniei au asigurarea de baza (de stat).

2. Fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt supuse unor reglemantari guvernamentale stricte si sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.

3. Exista un sistem de preturi uniform in toata Germania numit DRG (un sistem de spitale clasificate). Acesta include plata medicilor, serviciile medicale, mancarea si cazarea din spital.

4. Exista reglementari guvernamentale stricte care stabilesc calitatea actelor medicale iar serviciile medicale sunt supravegheate in mod continuu. Sunt colectate date prin diverse proceduri, fiind analizate sistematic (o rutina) de agentii guvernamentale.

5. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.

6. Spitalele din Germania sunt faimoase pentru criteriile inalte de performanta pe care le impun. Ele au cei mai bine calificati medici care sunt acceptati sa practice ca specialisti numai dupa o pregatire lunga si intensiva.

7. Spitalele din Germania au de regula camere cu doua paturi, pentru doi pacienti. In aceste spitale se poate plati o taxa suplimentara pentru cei care doresc o camera doar pentru ei.

8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile importante si pentru tratamente.

Am cotizat 4 ani pentru o asigurare de sanatate la AIG incepand cu 2003. In momentul in care am avut o problema medicala ce a necesitat o interventie chirurgicala si am facut cerere de despagubire cei de la AIG au inmanat dosarul unei comisii de evaluare interne care a hotarat ca nu am dreptul la despagubire datorita faptului ca nu am declarat ca sufeream de acea afectiune la momentul semnarii contractului (exista un subpunct la un paragraf in contract care stipula ca orice afectiune anterioara semnarii contractului nu face obiectul asigurarii). Am reusit sa obtin o declaratie a medicului chirurg in care domnia sa prezenta faptul ca afectiunea mea nu putea fi depistata in urma cu 4 ani dar fara folos, conform procedurilor companiei AIG hotararea comisiei lor avea ultimul cuvant. Practic am platit 4 ani degeaba. Asta se numeste teapa si cel putin pentru mine neincrederea in sistemul privat de asigurari de sanatate a fost generata chiar de catre cei ce fac asigurari de acest fel.

Alte articoleVezi toate articolele

Rezultatele celui mai recent studiu IMAS realizat la cererea MedLife arată că 70% din români nu şi-ar face o asigurare privată de sănătate. Potrivit studiului, cele mai frecvente motive invocate...
Rezultatele celui mai recent studiu IMAS realizat la cererea MedLife arată că 70% din români nu şi-ar face o asigurare privată de sănătate. Potrivit studiului, cele mai frecvente motive invocate...