Publicat la: 
16/10/2017

Razboiul testelor IQ: de ce testele de inteligenta sunt inca atat de controversate?

'4, 9, 16, 25, 36,?, 64. Ce numar lipseste din serie?' Aceasta este o intrebare de genul celor puse la testele de inteligenta. Ele vizeaza masurarea inteligentei si pot fi verbale, scrise sau non-verbale, concentrandu-se pe rationamente abstracte, independente de abilitatile de citire si scriere. Create in urma cu mai mult de un secol, testele sunt inca folosite foarte mult astazi pentru a masura agilitatea si abilitatile mentale ale individului, conform the conversation.com.

Sistemele de educatie utilizeaza testele IQ pentru a ajuta la identificarea copiilor pentru programe educationale speciale si programe educationale pentru copii supradotati, pentru a le oferi sprijin suplimentar. Cercetatorii din domeniul stiintelor sociale si exacte studiaza rezultatele testelor IQ, analizand relatia lor cu genetica, statutul socio-economic, realizarea academica si rasa.

Daca vrei sa te lauzi cu privire la nivelul ridicat de inteligenta, ar fi trebuit sa stii ca 49 este numarul care lipseste din serie.

In ciuda faptului ca este la moda, relevanta, utilitatea si legitimitatea testului IQ sunt inca dezbatute de educatori, cercetatori sociali si oameni de stiinta. Pentru a intelege de ce, este important sa intelegeti istoria care sta la baza aparitiei, dezvoltarii si extinderii testului IQ - o istorie care include utilizarea testelor IQ pentru a marginaliza minoritatile etnice si comunitatile sarace.

Inceputurile testelor IQ

La inceputul anilor 1900 s-au dezvoltat zeci de teste de inteligenta in Europa si America care pretindeau ca ofera modalitati impartiale de a masura abilitatile cognitive ale unei persoane. Primul dintre aceste teste a fost elaborat de psihologul francez Alfred Binet, care a fost insarcinat de guvernul francez sa identifice studentii care se vor confrunta cu dificultati in scoala. Scala Binet-Simon rezultata in 1905 a devenit baza pentru testarea IQ moderna. In mod ironic, Binet a crezut de fapt ca testele IQ masurau inadecvat inteligenta, indicand incapacitatea testului de a masura corect creativitatea sau inteligenta emotionala.

Testul IQ a oferit o modalitate relativ rapida si simpla de identificare si sortare a persoanelor in functie de inteligenta - care a fost si este inca foarte apreciata de societate. In SUA si in alte tari, institutii precum armata si politia au folosit testele IQ pentru a examina candidatii potentiali si au implementat cerinte de admitere pe baza rezultatelor.

Testele Alpha si Beta ale armatei americane au incercat sa evalueze temperamentul intelectual si emotional al soldatilor. Rezultatele au fost folosite pentru a determina cat de capabil poate fi un om in fortele armate si pentru a identifica locul de munca sau pozitia de lider cea mai potrivita. Incepand cu inceputul anilor 1900, sistemul educational american a inceput, de asemenea, sa utilizeze testele IQ pentru identificarea studentilor supradotati, precum si a celor cu nevoi speciale care necesita interventii educationale suplimentare si medii academice diferite.

In mod ironic, unele districte din SUA au folosit recent un scor maxim de IQ pentru admiterea in politie. Se temeau ca cei care aveau un scor prea mare ar gasi in cele din urma munca plictisitoare si ar renunta - dupa ce statul a investit timp si resurse semnificative in pregatirea lor.

S-a adus argumentul ca nivelul inteligentei unei persoane este influentat de biologia sa. Etnocentricii si eugenistii, care au privit inteligenta si alte comportamente sociale ca fiind determinate de biologie si de rasa, s-au blocat pe testele IQ.

Unii au sustinut ca aceste rezultate ale testelor au furnizat dovezi suplimentare ca grupurile socio-economice si rasiale erau genetic diferite unul de altul si ca inegalitatile sistemice erau partial un produs secundar al proceselor evolutive.

Cand s-a ajuns la extreme cu testele de inteligenta

Rezultatele testelor Alpha si Beta ale armatei americane au fost analizate de Carl Brigham, un psiholog al Universitatii Princeton si fondator al psihometriei, intr-o carte din 1922, Un studiu al Inteligentei Americane. Brigham a aplicat analize statistice meticuloase pentru a demonstra ca inteligenta americana a scazut, pretinzand ca cresterea imigratiei si integrarea rasiala sunt de vina. Pentru a rezolva problema, el a solicitat ca politicile sociale sa restrictioneze imigratia si sa interzica amestecarea rasiala.

Cu cativa ani inainte, cercetatorul psiholog Lewis Terman a realizat conexiuni intre abilitatile intelectuale si rasa. In 1916, el scria: 'Deficientele mari sau de granita sunt foarte frecvente printre familiile spaniole-indiene si mexicane din sud-vest si, de asemenea, printre cei de cuolare. Prostia lor pare sa fie rasiala sau cel putin inerenta familiei din care provin ... Copiii din acest grup ar trebui sa fie in clase separate ... Ei nu pot stapani abstractiile, dar pot fi adesea transformati in lucratori eficienti ... dintr-un punct de vedere eugenic ei constituie o problema grava datorita reproducerii lor neobisnuit de prolifice'.

A existat o munca considerabila din partea oamenilor de stiinta care au respins argumente precum cele formulate de Brigham si Terman, potrivit carora diferentele rasiale din scorurile IQ sunt influentate de biologie.

Criticile unor astfel de ipoteze "ereditare" - conform carora genetica poate explica trasaturile caracterului uman si chiar problemele sociale si politice umane - citeaza o lipsa de dovezi si analize statistice slabe.

Dar, in momentele cele mai intunecate, testele IQ au devenit o modalitate puternica de a exclude si de a controla comunitatile marginalizate folosindu-se limbajul empiric si stiintific. Suporterii ideologiilor eugenice din anii 1900 au folosit testele IQ pentru a identifica "idiotii", "imbecilii" si pe "cei slabi". Acestia erau oameni, sustineau eugenistii, care ameninta sa dilueze stocul genetic alb-anglo-saxon al Americii.

Drept rezultat al unor astfel de argumente eugenice, multi cetateni americani au fost ulterior sterilizati. In 1927, o hotarare infama a Curtii Supreme a Statelor Unite a legalizat sterilizarea fortata a cetatenilor cu dizabilitati de dezvoltare si "a celor slabi", care au fost frecvent identificati prin scorurile scazute la testele IQ. Decizia, cunoscuta sub numele de Buck v Bell, a dus la peste 65.000 de sterilizari fortate. Cei care au fost sterilizati cu forta in urma acestei decizii erau saraci sau de culoare.

Sterilizarea obligatorie in SUA pe baza de IQ, a criminalitatii sau a devierii sexuale a continuat formal pana la mijlocul anilor 1970, cand mai multe organizatii au inceput sa depuna dosare in numele persoanelor care au fost sterilizate. In 2015, Senatul american a votat pentru a compensa victimele in viata ale programelor de sterilizare sponsorizate de guvern.

Testele de inteligenta astazi

Dezbaterea asupra a ceea ce inseamna sa fii "inteligent" si daca testul IQ este sau nu un instrument corect de masurare continua sa provoace si astazi reactii puternice si adesea opuse. Unii cercetatori spun ca inteligenta este un concept specific unei anumite culturi. Ei sustin ca apare diferit in functie de context, in acelasi mod in care apar multe comportamente culturale.

Ceea ce poate fi considerat inteligent intr-un mediu nu ar putea fi in altele. De exemplu, cunostintele despre plantele medicinale sunt vazute ca o forma de inteligenta in anumite comunitati din Africa, dar nu se coreleaza cu performante ridicate la testele traditionale ale inteligentei academice occidentale.

Potrivit unor cercetatori, "specificitatea culturala" a inteligentei face ca testele IQ sa fie partinitoare fata de mediile in care s-au dezvoltat - si anume societatea alba, occidentala. Acest lucru le face potential problematice in medii culturale diverse. Aplicarea aceluiasi test in randul diferitelor comunitati nu ar recunoaste valorile culturale diferite care formeaza ceea ce fiecare comunitate apreciaza drept comportament inteligent.

Mergand si mai departe, avand in vedere ca istoria testului IQ este folosita pentru alte convingeri, uneori rasiale, despre ceea ce sunt capabile diferite grupuri de oameni, unii cercetatori spun ca astfel de teste nu pot masura in mod obiectiv si egal inteligenta unui individ.

Cand testul IQ este folosit pentru bine

In acelasi timp, exista eforturi continue pentru a demonstra modul in care testul IQ poate fi folosit pentru a ajuta acele comunitati care au fost afectate de acesta in trecut. In 2002, executarea in SUA a persoanelor condamnate penal cu dizabilitati intelectuale, adesea evaluate prin teste IQ, a fost declarata neconstitutionala.

In invatamant, testele IQ pot fi o modalitate mai obiectiva de identificare a copiilor supradotati care ar putea beneficia de servicii educationale speciale. Copiii minoritatilor etnice si cei ai caror parinti au un venit scazut sunt subreprezentati.

Modul in care copiii sunt alesi pentru aceste programe arata ca studentii de culoare si hispanici sunt deseori trecuti cu vederea. Unele districte scolare din SUA utilizeaza proceduri de admitere pentru programele educationale pentru supradotati care se bazeaza pe observatiile cadrelor didactice si referinte sau necesita ca familia sa fie de acord ca copilul sa fie testat. Dar cercetarile sugereaza ca perceptiile si asteptarile unui profesor, care pot fi preconcepute, au un impact asupra scorurilor IQ ale copilului, asupra realizarilor academice si asupra atitudinilor si comportamentului. Acest lucru inseamna ca perceptia profesorului poate avea, de asemenea, un impact asupra probabilitatii ca un copil sa ajuga intr-un program special de educatie.

Screening-ul universal al elevilor folosind testele IQ ar putea ajuta la identificarea copiilor care altfel ar fi trecut neobservati de catre parinti si profesori. Cercetarile au constatat ca acele districte scolare care au implementat testele IQ pentru toti copiii au reusit sa identifice mai multi copii din grupurile subreprezentate din punct de vedere istoric pentru a intra in programele educationale destinate copiilor supradotati.

Testele IQ ar putea contribui, de asemenea, la identificarea inegalitatilor structurale care au afectat dezvoltarea copilului. Acestea ar putea include impactul expunerii la substante nocive cum ar fi plumbul si arsenicul sau efectele malnutritiei asupra sanatatii creierului. Toate acestea s-au dovedit a avea un impact negativ asupra capacitatii mentale a unui individ si afecteaza in mod disproportionat comunitatile cu venituri mici si minoritatile etnice.

Identificarea acestor probleme i-ar putea ajuta pe cei care se ocupa de educatie si politici sociale sa caute solutii. Interventiile specifice ar putea fi concepute pentru a ajuta copiii care au fost afectati de aceste inegalitati structurale sau expusi la substante nocive. Pe termen lung, eficacitatea acestor interventii ar putea fi monitorizata prin compararea testelor de IQ administrate acelorasi copii inainte si dupa o interventie.

Unii cercetatori au incercat sa faca acest lucru. Un studiu efectuat in SUA in 1995 a utilizat testele IQ pentru a examina eficacitatea unui anumit tip de interventie pentru gestionarea tulburarii de atentie / hiperactivitate (ADHD), numita antrenament neurofeedback. Acesta este un proces terapeutic care vizeaza incercarea de a ajuta o persoana sa-si auto-regleze functiile creierului. Acest tip de interventie a fost frecvent utilizat la cei care au un dezechilibru in creier si pentru a trata dependenta de droguri, depresia si ADHD. Cercetatorii au folosit testele IQ pentru a afla daca interventia a fost eficienta in imbunatatirea concentrarii si a functiilor executive la copiii cu ADHD - si s-a constatat ca a fost.

De la inventarea sa, testul IQ a generat argumente puternice in sprijinul si impotriva utilizarii sale. Ambele parti se concentreaza asupra comunitatilor care au fost afectate negativ in trecut prin utilizarea testelor de inteligenta in scopuri eugenice.

Utilizarea testelor IQ in multe situatii, precum si dezbaterile asupra valabilitatii si chiar moralitatii lor evidentiaza nu numai valorizarea imensa a inteligentei de catre societate, ci si dorinta noastra de a o intelege si de a o masura.

Taguri Medlife: 
Comentarii

"Potrivit unor cercetători, "specificitatea culturală" a inteligenței face ca testele IQ să fie părtinitoare față de mediile în care s-au dezvoltat - și anume societatea albă, occidentală." Si atunci cum se explica faptul ca asiaticii (chinezi, japonezi) obtin in mod consistent o medie IQ mai mare ca europenii? Si cum se explica faptul ca alti cercetatori (Ken Russel, Phillip Carter) au insistat sa obtina, si au reusit, teste IQ decuplate de o cultura anume?

Urmeaza 49. adaugam numere crescatoare impare la cifrele de dinainte, incepem cu cinci, apoi 7,9,11,13,15 4-5=9 9+7=16 16+9=25 25+11=36 36+13=49 49+15=64

Cred ca problema testelor IQ este faptul ca se concentreaza pe rationamente abstracte, exact cum spuneati si voi la inceputul articolului. Daca ai un rezultat bun, inseamna ca ai capacitatea mentala de a functiona intr-un mediu abstract. Matematician, fizician teoretician etc. Ca si contraexemplu, probabil un artist (vocatie preponderent senzoriala) nu cred ca se descurca deosebit de bine la un test IQ, dar in schimb poate sa creeze niste opere de arta de o valoare inestimabila. Iar asta, cu siguranta nu-l face sub nicio forma inferior fata de un matematician. Doar diferit, cu alt mod de gandire, cu alta viziune asupra lumii. Si, evident, acesta nu este un motiv pentru a marginaliza o anumita categorie de oameni. In final, cred ca problema nu e a testelor IQ, ci a oamenilor care le folosesc rezultatele in diverse scopuri. Testul IQ e doar un instrument pe langa multe altele. Conteaza cum il folosim. Foarte frumos articol. Felicitari!

De la ce IQ in sus trebuie sa scriem comentarii? Am vazut un test mai jos, si tot ce am inteles este "introduceti 4" si asta am sa fac. Lasind gluma la o parte, parerea mea este ca testele IQ nu trebuie folosite niciodata in luarea de decizii privind viitorul indivizilor, accesul acestora in anumite cercuri, etc, fie si numai pentru ca nu pot fi considerate infailibile, si atunci se poate pune problema discriminarii, a limitarii drepturilor omului. Si sunt o suta de motive in acest sens descrise in articol din istoria utilizarii acestora. Asa cum nu trebuie facute discriminari de gen, varsta, religie, etc.

Alte articoleVezi toate articolele

'4, 9, 16, 25, 36,?, 64. Ce numar lipseste din serie?' Aceasta este o intrebare de genul celor puse la testele de inteligenta. Ele vizeaza masurarea inteligentei si pot fi verbale, scrise sau non-...
Oamenii preocupati de problemele financiare au o scadere a functiei cerebrale similara cu pierderea a 13 puncte de IQ, potrivit cercetatorilor canadieni. Studiul, publicat in Science, a sugerat ca...