Descriere: 

Sifilisul este o boală sistemică cauzată de infecţia cu spirocheta Treponema pallidum, transmisă pe cale sexuală (95 % din cazuri), sanguină sau transplacentară (sifilis congenital).

Sifilisul are o evoluţie cronică, în mai multe faze:

- sifilisul primar, apare după o perioadă de incubaţie de aproximativ 3 săptămâni (3-90 de zile), faza primară se caracterizează prin apariţia şancrului sifilitic la poarta de intrare (papula care se transformă într-o ulceraţie superficială, nedureroasă) și limfadenopatie satelită nedureroasă; in absența tratamentului, şancrul cicatrizează în 1-8 săptămâni.

- sifilisul secundar, apare după 2-12 săptămâni de la contactul infectant şi are o durată de 2-3 ani. Infecţia diseminează în organism, se caracterizează printr-o erupţie cutanată polimorfă (macule, papule, pustule), poliadenopatii şi semne generale (febră, cefalee, poliartralgii, dureri osoase, hepatită, afectare renală).

Urmează o fază de latență, inactivă clinic, în care diagnosticul este strict serologic.

- sifilisul terţiar  apare la 5-10 ani sau chiar mai mult (15-30 ani) de la infectare; se manifestă prin leziuni granulomatoase (localizare cutanată, viscerală, osoasă), modificări degenerative ale sistemului nervos central (neurosifilis), afectare cardiovasculară.

Sifilisul congenital

Se poate transmite de la mama netratată la făt pe cale transplacentară (de obicei, după luna a patra de sarcină), dar şi în timpul nașterii. Poate determina moartea intrauterină a fătului, malformaţii congenitale (dentare, osoase, oculare) sau chiar moartea post-partum. La aproximativ 75 % dintre copiii netrataţi apare aşa numita triadă Hutchinson: dinţi Hutchinson (incisivi bombați cu bază largă, ascuţiţi), keratita interstiţială, surditate.

Diagnosticul de sifilis se bazează pe datele clinice asociate cu cele serologice (detecția anticorpilor față de Treponema pallidum). Testul permite detectarea anticorpilor specifici anti- Treponema pallidum si a anticorpilor anticardiolipină, prin metoda Western blot. 

 Primul răspuns imun umoral demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM, care pot fi detectați la sfarșitul celei de a 2-a săptămâni de infecție; anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu, în săptămîna a patra. Astfel, la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacienților prezintă anticorpi IgM și IgG. Anticorpii nespecifici se pozitivează după aproximativ 4 săptămâni de la contactul infectant. Tratamentul și infecția HIV asociată pot afecta răspunsul imun.

 Anticorpii anticardiolipină servesc ca markeri ai activității infecției. O infecție activă produce inflamația vaselor de sânge și leziuni tisulare, cu producerea anticorpilor antilipide mitocondriale (cardiolipina).

  Determinarea în paralel a anticorpilor specifici anti-Treponema pallidum și a anticorpilor anticardiolipină permite diferențierea între infecțiile acute și cele din antecedente sau vindecate. În timpul fazei precoce a sifilisului primar, anticorpii anti Treponema pallidum IgM apar primii, în timp ce anticorpii de tip IgG ajung la niveluri semnificative în faza tardivă a sifilisului primar.

Anticorpii specifici anti Treponema pallidum IgG persistă nedefinit, indiferent de evoluția bolii sau de eficacitatea terapiei. Pentru diagnosticul unei infecții recente cu Treponema pallidum, prezența anticorpilor de tip IgM trebuie confirmată printr-un rezultat pozitiv al anticorpilor de tip IgG după un interval de 3-6 săptămâni.

Recomandari: 

Treponema pallidum IgM (Blot) este utila in  diagnosticul infecției congenitale; în diagnosticul infecției active la pacienți cu TPHA, TPLA sau EIA pozitive și un test non-treponemic negativ, mai ales dacă nu există un istoric recent de tratament.

Interval de referinta / um: 
Anticorpi Treponema pallidum IgM: Negativ.
Interpretare valori mari: 

Un rezultat pozitiv indică o infecție activă sau recentă.

Interferente analitice: 

In stadiile timpurii ale unui sifilis primar este posibil ca rezultatul sa fie negativ; in cazul suspiciunii clinice se va repeta recoltarea probei peste 1-2 saptamani.

Un rezultat negativ nu exclude sifilisul congenital 4.

Informatii recoltare: 

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate).

bibliografie: 

1. APHL (Association of Public Health Laboratories). Laboratory Diagnostic Testing for Treponema pallidum. Expert Consultation Meeting Summary Report, January 13-15, 2009, Atlanta (report produced in cooperation with the Centers for Disease Control and Prevention.

2. Edmund C. Tramont. Treponema pallidum (Syphilis). In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 3044-3049.

3. Egglestone SI, Turner AJL. Serological diagnosis of syphilis. In Commun Dos. Public Health 2000, 3: 158-62.

4. Laborator Medlife. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

5. Rawstron SA, Mehta S, Bromberg K. Evaluation of a Treponema pallidum-specific IgM enzyme immunoassay and Treponema pallidum western blot antibody detection in the diagnosis of maternal and congenital syphilis. In Sex. Trans. Dis. 2004 Feb;31(2):123-6.