Descriere: 

Trichinella spiralis este un nematod ce parazitează  musculatura mamiferelor domestice (porc, pisică, câine) sau sălbatice (porc mistret, urs, lup, vulpe, șobolani, șoareci) care se hrănesc cu carne. Infecția se numește trichineloză si este contractată de om prin ingestia de carne insuficient preparată termic sau crudă,  Sub acţiunea enzimelor digestive, larvele sunt eliberate din chistul muscular şi rămân la nivelul intestinului subţire până când ajung la maturitate. În aproximativ cinci zile de la ingestia cărnii infectate, femela adultă depune larve mici, care ajung în circulația sanguină sau limfatică, de unde sunt transportate în tot organismul. Chisturile se întâlnesc cel mai frecvent in mușchii diafragmului, muşchii intercostali, laringelui, biceps, limbii, maseter,  gastrocnemian, muschii extrinseci ai globului ocular.

Numărul de larve ingerate determină gravitatea infecției . Perioada de incubație este de 5-10 zile după care apar vărsături, diaree apoasă, dureri abdominale, febră,. În urma diseminarii larvelor și cantonării lor in țesuturi, se produc febră, exanteme, edeme periorbitale, endocardită si mialgii. . Faza de închistare a larvelor începe în săptămâna a treia, când febra scade, dar persistă mialgiile şi manifestările alergice.

 Eozinofilia apare la 2-4 săptămâni de la ingestia larvelor.

 Diagnosticul de trichineloză se stabileşte pe baza datelor clinice şi a datelor paraclinice.  Metoda clasică de diagnostic este punerea în evidență a larvelor din materialul bioptic. Un test specific dar cu sensibilitate redusa este reacția de precipitare larvară. Testele imunoenzimatice (ELISA) sunt mai rapide si cu o sensibilitate mai mare, anticorpii fiind detectabili,după 10 zile de la infecție.

Anticorpii serici din infecţia cu Trichinella spiralis  ating un nivel maxim între săptămânile 3-5 ale infecţiei şi scad spre săptămânile 9-10  însă pot persista câţiva ani după infecţie.

Informatii recoltare: 

Pregatire pacient – testul nu necesita o pregatire  a pacientului.

bibliografie: 

1,. Klaus Janitschke.Parasitic Infections. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998, 1293-1294.

2, Dan Steriu. Infectii produse de helminti. In Infectii parazitare. ILEX, Romania ed. 2003, 253-260.