Publicat la: 
21/08/2011
Un creier mai mare face un om mai inteligent?

Un creier mai mare are nevoie de mai multa energie / Foto: Captura YouTube

Un creier mai mare garanteaza faptul ca suntem mai inteligenti? Este o intrebare care a framantat multi oameni de stiinta si care, pe parcursul timpului, a dus la rezultate contradictorii. O concluzie insa este certa: legile fizicii sunt constrangatoare pentru facultatile noastre mintale, iar tenhologia (inclusiv internetul) ne permit sa ne extindem mintea in afara corpului. Cat de mult influenteaza anatomia si dimensiunea creierului facultatile noastre mintale?

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro.

Santiago Ramon Y Cajal, biologul care a realizat pentru prima data o harta ce ilustreaza structura creierului si laureat al premiului Nobel, a facut un experiement care demonstra ca albinele, desi creierul lor cantareste cateva miligrame, pot rezolva sarcini complexe. La polul opus, elefantii, posesori ai unui creier cu mult mai mare decat cel al albinelor este ineficient atunci cand este supus la provocari similare. Semnalele electrice traverseaza creierul elefantului de 100 de ori mai greu decat in cazul albinei, iar asta din cauza dimensiunii sale, potrivit Scientific American.

Oamenii nu se afla la niciuna dintre aceste exteme, creierul nostru avand dimensiuni moderate in comparatie cu elefantii sau albinele. Putini inteleg insa, ca legile fizicii ne constrang si ne limiteaza capacitatile mintale.

Antropologii s-au intrebat daca femeile ar putea da nastere unor copii cu creiere mai mari decat cele actuale. Solutia ar fi ca evolutia corpului uman sa permita, in timp, largirea vaginului astfel incat copiii cu creierele mai mari sa se poata naste. In situatia in care creierul nu ar putea creste in dimensiune, o alta ipoteza de sporire a inteligentei umane ar fi aceea ca, tot prin evolutia anatomica umana, creierul sa poata dezvolta mai multi neuroni. Potrivit tendintelor actuale din cercetarea stiintifica, o asemenea expansiune neuronala ar fi impiedicata de limite fizice. Mai multi neuroni nu ar insemna neaparat si o comunicare mai eficienta a acestora. Neuronii sunt conectati prin axoni si sinapse, fiind principalele linii de transmisie ale sistemului nerovos, asemenea cablurilor unui computer. Axonii sunt foarte subtiri, iar siguranta transmiterii informatiei prin intermediul lor este pusa la indoiala de autorii unui studiu desfasurat la Universitatea din Cambridge. Zgomotul de canal distruge informatia, potrivit cercetatorului Simion Laughlin. Pot legile termodinamicii sa impuna o limita inteligentei bazate pe expansiunea neuronala? Pana acum nu am gasit aceasta problema discutata in literatura de specialitate spune fizicianul Vijaz Balasubramanian de la Universitatea Pennsylvania. Aceasta intrebare nu a mai fost ridicata pana acum in termeni atat de largi, confirma Douglas Fox, autorul articolului The Physics of Intelligence, publicat in Scientific American.

Studiile actuale sugereaza mai degraba faptul ca dimensiunea creierului este mai putin relevanta pentru devoltarea inteligentei. Ceea ce stabileste cu adevarat gradul de inteligenta al unei persoane, potrivit oamenilor de stiinta, sunt organizarea creierului, activitatea sa moleculara si modul de functionare al sinapselor (punctul de legatura dintre neuroni), scrie Scientific American.

De altfel oamenii supraestimeaza importanta inteligentei. Practica si perseverenta contribuie mult mai mult la implinirea unei persoane, decat faptul de a fi inteligenta.

Ce schimbari ar genera un creier mai mare?

Cea mai intuitiva solutie prin care creierul ar putea deveni mai puternic consta in cresterea dimensiunilor lui, acest gand a fascinat oamenii de stiinta inca de acum 100 de ani. Unul dintre avantajele unui creier mai mare este acela ca permite dezvoltarea unui numar mai mare de neuroni si il ajuta sa creasca in complexitate. Este limpede insa ca doar dimensiunea creierului nu este suficienta pentru a spori inteligenta, creierul elefantului fiind un exemplu semnificativ. De altfel, dimensiunea creierului se afla in stransa legatura cu cea a corpului unei anumite creaturi. Un corp mai mare are nevoie de un creier mai mare, care sa ii asigure functionalitatea tuturor organelor, deci este necesara existenta unor parti suplimentare din creier, care nu au legatura cu inteligenta, ci cu controlul corpului. Anatomistul olandez Eugene Dubois spune ca inteligenta ar putea depinde de rezerva de neuroni ramasa dupa ce functiile principale ale corpului sunt indeplinite (ex. simturile). Inteligenta depinde de dimensiunea creierului, dar intr-o masura destul de mica.

De altfel un creier mai mare consuma mai multa energie, in conditiile in care, la oameni, creierul este organul care consuma cele mai multe calorii (20%), iar la copii consuma 65% din energie. Mare parte din energia de care creierul are nevoie este consumata pentru functionarea retelelor neuronale (80%).

Alte studii demonstreaza ca, pe masura ce creierul creste de la o specie la alta, se produc anumite schimbari subtile. Dimensiunea medie a celulelor nervoase creste. Acest fenomen permite neuronilor sa se conecteze tot mai mult intre ei, pe masura ce si numarul neuronilor creste. Insa aceste celule sunt depozitate in cortex intr-o densitate mai mica, distanta dintre ele devine mai mare, astfel ca dimensiunea axonilor trebuie sa creasca, la randul ei. Prezenta unor axoni mai lungi inseamna un timp mai indelungat in care se produce schimbul de informatii dintre neuroni, astfel ca devine necesara subtirea axonilor.

Cercetatorii au mai descoperit ca pe masura ce creierul creste, aceste se imparte in tot mai multe regiuni ce corespund unor functii precum recunoasterea fetelor, intelegerea limbajului. Problema este ca aceste regiuni nu se dezvolta neaparat simultan cu cresterea in dimensiune a axonilor sau subtierea acestora, fapt care afecteaza inteligenta. Pe masura ce creierul creste, o mare parte din volumul sau este dedicata conectivitatii, mai degraba decat celulelor individuale sau noilor regiuni, ceea ce, din nou, sugereaza ca dimensiunea creierului nu garanteaza mai multa inteligenta.

In schimb un creier de dimensiuni mai mici, dar cu o densitate a neuronilor mai mare are un impact semnificativ asupra inteligentei. De altfel persoanele cu caile cele mai scurte de comunicare dintre regiunile creierului sunt si cele mai inteligente. Un studiu efectuat de cercetatorul Martin P.van den Heuvel (Universitz Medical Center Utrecht, Olanda) a demonstrat ca legaturile mai scurte dintre regiunile creierului corespund unui IQ mai mare.

Influenta internetului

Mintea ar putea beneficia de cai mult mai facile de a se extinde, evitand evolutia biologica. De altfel albinele fac deja lucrul acesta, actionand in grup si formand o entitate colectiva care este mai inteligenta decat suma partilor sale. Prin interactiuni sociale noi, oamenii, am invatat sa ne unificam inteligenta cu ceilalti semeni.

Mai ramane si tehnologia. Mii de ani, scrisul ne-a permis sa stocam informatii in afara corpului, dincolo de capacitatea creierului de a memora. Unele persoane considera chiar ca internetul este consecinta fundamentala a expansiunii inteligentei in afara corpului. Intr-o anumita masura poate fi adevarat, dar este dificil de stabilit cat de mult contribuie internetul la dezvoltarea individuala a inteligentei.

Autor: Cristina Bobe

Comentarii

Felicitari !
Foarte bun articolul.

Einstein a avut un creier destul de mic mi se pare 1.2kg :)

Gresit!
Creierul lui Einstein era de dimensiuni medii,poate putin mai mare decat al majoritatii oamenilor. Totusi, o regiune din creier responsabila pentru gandirea abstracta, matematica, era cam cu 15-20% mai mare la Einstein decat la oamenii de rand.

Cateva detalii se gasesc in articolul de mai jos:
http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/371698.stm

Vax albinuta, studii care mimeaza studiul si cercetarea, ce fel de studii sunt alea unde toate concluziile sunt corect politice ? inteligenta este in mare parte genetica, copii negrii infiati de persoane albe au aut un IQ mai muc decat al parintilor lor adoptivi albi, iar copii asiatici infiati de familii albe i-au depasit. Deci teoria culturala este o mare minciuna.

http://www.charlesdarwinresearch.org/Romanian.pdf

Alte articoleVezi toate articolele

Diverticuloza reprezinta situatia in care se formeaza structuri saculare la nivelul pliurilor mucoasei intestinale (cel mai frecvent la nivelul colonului sigmoid). Inflamatia acestor diverticuli...
Indiferent de tipul de durere, de clasa sociala sau varsta, este mult mai probabil ca unei femei sa-i fie prescrise medicamente pentru alinarea durerii. Intr-un studiu publicat in Gaceta Sanitaria...