Publicat la: 
27/12/2010

Dan Gilbert, psiholog, profesor in cadrul Harvard University / Foto: Vimeo.com

"Din perspectiva evolutiei, doua milioane de ani nu inseamna nimic. Cu toate acestea, in ultimele doua milioane de ani creierul uman aproape si-a triplat masa, pornind de la cele sase sute de grame ale stramosului nostru, Homo Habilis (omul indemanatic), si ajungand la o halca de aproape un kilogram si jumatate pe care fiecare dintre cei de aici o poarta intre urechi. Ce are un creier mare incat natura sa tina mortis ca fiecare dintre noi sa aiba unul?", se intreaba Dan Gilbert, psiholog si profesor la Universitatea Harvard, autor al cartii Stumbling on Happiness. Intr-o conferinta TED 2004, Dan Gilbert contesta ideea ca vom fi nefericiti daca nu obtinem ce ne dorim. Un soi de sistem imunitar al psihicului nostru ne permite sa fim cu adevarat fericiti, chiar si atunci cand lucrurile nu functioneaza pe fagasul pe care l-am planuit, spune Gilbert.

Argumentele neuro. Simulatorii de experienta

Cand creierul isi tripleaza dimensiunea, el capata si structuri noi. In evolutie, creierul uman a dezvoltat o portiune noua: lobul frontal. O anumita parte a acestuia, cortexul pre-frontal, indeplineste - printre altele - functia de "simulator de experiente", explica Gilbert. O comparatie potrivita ar fi cea a pilotilor aerieni, care exerseaza in simulatoare de zbor pentru a nu face greseli reale in avioane. Cortexul pre-frontal permite fiintei umane sa treaca prin diverse experiente la nivel mental, inainte sa le incerce in viata reala. Stramosii nostri nu puteau face asta si nici un alt animal nu o poate face la fel de bine ca noi. "Alaturi de degetul opozabil, pozitia bipeda si limbajul, este unul dintre lucrurile care au facut ca specia noastra sa coboare din copaci si sa ajunga in mall", spune psihologul.

Un producator de inghetata, de exemplu, nu vinde inghetata de ficat cu ceapa. "Nu pentru ca ar fi fabricat-o, ar fi incercat-o si s-ar fi scarbit. Ci pentru ca, fara sa te ridici de pe scaun, poti simula acea aroma si poti spune bleah inainte sa fabrici inghetata."

Cum functioneaza simulatorii de experienta? Exploram doua optiuni diferite ale viitorului: primul este sa castigati la loterie, iar celalalt este sa deveniti paraplegici. Ei bine, la un an dupa ce nu-si mai pot folosi picioarele si la un an dupa castigul la loto, castigatorii loteriei si paraplegicii sunt la fel de "fericiti" cu vietile lor, sustine Gilbert.

De ce ne gandim la ce este mai rau. Prejudecata impactului

Cercetari realizate de-a lungul timpului de economisti si psihologi indica existenta unei prejudecati a impactului, adica tendinta simulatorului de a functiona rau, de a te face sa crezi ca rezultatele sunt mai rele decat sunt ele de fapt. Pierderea sau castigarea alegerilor, pierderea sau castigarea unui partener romantic, obtinerea sau ne-obtinerea unei promovari, trecerea sau ratarea unui examen la facultate samd au mai putin impact, mai putina intensitate si mai putina durata decat se asteapta oamenii sa aiba.

Potrivit lui Gilbert, exista un studiu care arata cum sunt oamenii influentati de traumele majore din viata: daca ceva s-a intamplat cu mai mult de trei luni in urma, cu doar cateva exceptii, nu are nici un impact asupra fericirii noastre. De ce? Pentru ca fericirea poate fi sintetizata. Sir Thomas Browne, scriitor englez, scria in 1642: Sunt cel mai fericit om in viata. Am in mine ceva ce poate transforma saracia in bogatie, greutatea in prosperitate. Sunt mai invulnerabil decat Ahile; destinul n-are nici un loc in care sa ma loveasca.

De ce spunea Browne asta si cum il ajuta? Oamenii au ceva ce poate fi considerat un sistem imunitar al psihicului. Un sistem de procese cognitive, in mare parte procese cognitive non-constiente, care ii ajuta sa-si schimbe vederile lor asupra lumii, astfel incat ei sa se simta mai bine in lumile in care se gasesc. Ca si Sir Thomas, toti dispunem de aceasta masinarie. Spre deosebire de Sir Thomas, se pare ca nu stim asta, spune Gilbert.

Noi sintetizam fericirea, dar credem ca ea e un lucru care poate fi gasit.

VIDEO Dan Gilbert la TED 2004: De ce suntem fericiti?

Suntem nemultumiti fiindca credem ca fericirea sintetica nu e de aceeasi calitate ca ceea ce am putea numi fericire naturala, isi continua Gilbert explicatiile. Fericirea naturala este ceea ce simtim atunci cand obtinem ceea ce vrem, iar fericirea sintetica este ceea ce facem atunci cand nu obtinem ceea ce vrem. In societatea actuala credem cu tarie ca fericirea sintetica este una inferioara. De altfel, ce fel de motor economic ar mai continua sa duduie daca am crede ca a nu obtine ceea ce vrem ne poate face la fel de fericiti cu a-l obtine?

Liberul arbitru, libertatea de a alege

Libertatea - abilitatea de a te hotari si de a te razgandi - este prietenul fericirii naturale, fiindca iti permite sa alegi dintre minunate variante ale viitorului si sa il gasesti pe cel de care te bucuri cel mai mult. Dar libertatea de a alege - de a te razgandi si a te hotari - este inamicul fericirii sintetice.

Avem asadar cu totii avem acest sistem imun al psihicului, capacitatea de a sintentiza fericirea, dar unii dintre noi fac acest truc mai bine decat altii:

"Accepta lucrurile pe care nu le poti schimba" / Sursa: Dilbert.com

("Asistenta tehnica Dogbert. Cum pot abuza de dumneavoastra?" "Imprimanta mea tipareste o pagina goala dupa fiecare document." "Si de ce va plangeti ca primiti hartie gratis?" "Gratis? Dar nu-mi dati de fapt propria mea hartie?" "Of, omule!" Uita-te la calitatea hartiei gratuite in comparatie cu prapadita ta hartie obisnuita! Numai un prost sau un mincinos ar spune ca ele arata la fel!" "A! Acum c-ai adus vorba, intr-adevar pare ceva mai matasoasa!" "Ce faci aici?" "Ajut oamenii sa accepte lucrurile pe care nu le pot schimba.")

Sistemul imun al psihicului actioneaza cel mai bine atunci cand ne-am infundat complet, cand suntem in capcana. "Asta e diferenta dintre intalnire si casatorie, corect?", glumeste Gilbert. "Adica - ai o intalnire cu un tip, iar el se scobeste in nas si atunci nu mai iesi la o alta intalnire cu el. Si daca esti casatorita cu un tip care se scobeste in nas? Gasesti o cale sa fii fericita cu ce s-a intamplat. Oamenii nu stiu acest lucru despre ei insisi si aceasta necunostinta poate actiona in dezavantajul lor.

Un experiment

In cadrul unui experiment realizat la Universitatea Harvard, a fost creat un curs de fotografie alb-negru, unde studentii au fost invatati sa foloseasca o camera obscura. Li s-au dat aparate, ei au mers prin campus, au facut 12 fotografii cu lucruri care sa le aminteasca de Harvard. La final, ei aduc aparatul, decid care sunt cele mai bune doua fotografii, le maresc si obtin doua extraordinare fotografii lucioase de 8/10 ale unor lucruri relevante pentru ei. Si conducatorii studiului le spun atunci: "La care ai vrea sa renunti?" Ei zic: "Trebuie sa renunt la una?" "O, da. Ne trebuie una ca dovada a proiectului clasei. Asa ca trebuie sa imi dai una. Trebuie sa alegi. Tu pastrezi una, eu una."

Unei parti dintre studenti li se spune: "Dar sa stii ca daca vrei sa te razgandesti, am s-o pastrez pe cealalta aici, si in urmatoarele patru zile, inainte s-o trimit prin posta la centru, am sa o inlocuiesc cu placere cu a ta. De fapt, vin la tine in camin sa ti-o dau -- trimite-mi doar un email. Sau mai bine, te voi intreba. Daca vreodata vrei sa te razgandesti, e total returnabila." Celeilalte jumatati dintre studenti i se spune exact opusul: "Alege. Si apropo, posta pleaca in, vai, doua minute, spre Anglia. Fotografia ta va zbura peste Atlantic. N-o vei mai vedea niciodata." Unei jumatati dintre studentii din fiecare din aceste conditii i se cere sa faca predictii despre cat de mult va ajunge sa le placa fotografia pe care o pastreaza si fotografia la care renunta. Alti studenti sunt pur si simplu trimisi inapoi in micile lor camere de camin iar in urmatoarele trei pana la sase zile li se masoara gradul in care le plac si sunt satisfacuti de fotografii.

Rezultatele. Inainte de toate, studentii cred ca fotografia pe care au ales-o le va placea ceva mai mult decat cea la care au renuntat. Acestea nu sunt insa diferente semnificative statistic. In realitate, atat inainte de inlocuire cat si cinci zile mai tarziu, oamenii care s-au potcovit cu fotografia aceea, care nu au de ales, care nu se pot razgandi, o plac foarte mult! Iar oamenii care delibereaza, se gandesc: "Sa o dau inapoi? O am pe cea buna? Poate ca asta nu e cea buna? Poate ca am dat-o pe cea buna?" - acestia s-au compromis. Nu le place fotografia lor si de fapt, chiar dupa ce oportunitatea de inlocuire a expirat, fotografia lor tot nu le place. De ce? Deoarece conditia reversibila nu stimuleaza sinteza fericirii.

Marele final. Aducem un grup complet nou de studenti naivi de la Harvard si le spunem, "Stiti, avem un curs de fotografie si il putem tine in doua feluri. Il putem tine astfel incat atunci cand faceti cele doua fotografii sa aveti patru zile sa va razganditi, sau putem tine alt curs in care sa faceti cele doua fotografii si sa va hotarati pe loc pe care o pastrati, fara sa va mai puteti razgandi. La care din cursuri ati vrea sa participati?" "Daa! 66% dintre studenti, deci doua treimi, prefera sa vina la cursul in care au ocazia sa se razgandeasca. Deci 66% dintre studenti aleg sa vina la cursul la care in cele din urma vor fi profund nesatisfacuti cu fotografia. Pentru ca nu cunosc conditiile in care creste fericirea sintetica.

Nimic nu-i bun ori rau / Dar gandu-l face-asa (Shakespeare)

Shakespeare a spus-o cel mai bine, fireste, si el sustine teza mea aici, dar o face hiperbolic: Nimic nu-i bun ori rau / Dar gandu-l face-asa. Poezia e frumoasa, dar nu poate avea in intregime dreptate. Nu exista nimic cu adevarat bun sau rau? Chiar e adevarat ca o operatie pe vezicula biliara si o excursie la Paris sunt acelasi lucru? Nu, n-au cum sa fie exact acelasi lucru.

Intr-o proza mai bombastica, dar mai aproape de adevar, s-a pronuntat parintele capitalismului modern, Adam Smith, care a spus asa: "Marea sursa atat a suferintelor cat si a dezordinelor din viata umana pare sa provina din supraestimarea diferentei dintre o situatie permanenta si alta... Unele dintre aceste situatii ar merita, fara indoiala, sa fie preferate altora, dar nici una dintre ele nu merita sa fie urmarita cu acea pasionata inflacarare care ne face sa violam regulile fie ale prudentei, fie ale justitiei, sau sa corupem pacea viitoare a mintilor noastre, fie prin rusinea data de amintirea nesabuirii noastre, fie prin remuscarea pentru oroarea nedreptatii noastre."

"Cu alte cuvinte, da, unele lucruri sunt mai bune ca altele", conchide Dan Gilbert.

Trebuie sa avem preferinte care sa ne conduca intr-un viitor si nu intr-altul. Dar cand aceste preferinte ne propulseaza prea tare si prea repede fiindca supraestimam diferenta intre acele variante ale viitorului, suntem in primejdie. Cand ambitia noastra este tinuta in frau, ea ne determina sa muncim bucurosi. Cand ambitia noastra scapa din frau, ne face sa mintim, sa trisam, sa furam, sa facem rau altora, sa sacrificam lucruri cu adevarat valoroase. Cand fricile noastre sunt tinute in frau, suntem prudenti, atenti, cugetati. Cand fricile noastre scapa din frau si explodeaza, suntem nesabuiti si lasi.

Citeste si:

Redactia MedLive.ro

Comentarii

Interesanta lectura, multumim. Am insa o neclaritate.

De ce autorii experimentului au contat pe faptul ca elevii vor alege sa pastreze fotografia buna. Nu-i mai logic ca cea buna sa zboare peste ocean in loc s-o tin acasa in sertar? aparte faptul ca un scaner tot or avea p’acolo pe la Harvard...

Tuturor un An Nou Fericit -Natural, of course:)

Am citit recent o carte foarte buna despre fericire: Arta fericirii in secolul 21, scrisa de o psihiatra din Cluj, Carmen Todor. E foarte utila si plina de sfaturi practice

scarba, scarba, scarba, de astfel de articole

De ce? Explică, te rog :)

oamenii, creaturi superioare in majoritatea lor, sunt capabili a-si motiva preferinte, optiuni, etc folosindu-se de ratiune ... primatele, caracterizate printre altele de un IQ sub 25, nu

cred, draga "cineva", ca nu l-ai inclus pe "c" in categoria corecta: ratiunea pare sa-i lipseasca cu desavarsire totusi, acesta compenseaza prin instinctualitate, spirit de turma ... porniri atavice in general ... cam la fel ca si rudele sale de la zoo

singurul lucru demn de scarba, aici, sunt oamenii neinsemnati si cu un nivel de inteligenta apropiat de cel al maimutelor, adica asa ca tine, draga "c"

Si iata cum la mine se activeaza, brusc, fericirea sintetica. Astfel, in loc sa-ti desfiintez comentariul in bunul nostru stil, nu spun decit: e opinia ta.
La multi ani!

Dumnezeu si aproapele, sa avem iubire fata de aproapele si Dumnezeu, iar daca nu avem sa cerem. In asta sta, cred eu, secretul fericirii. Notre cher Dan Gilber l-a scos pe Dumnezeu din ecuatie=nu a inteles nimic.

Eu cred ca din contra, e o incercare a psihologiei de a se apropia de Dumnezeu...mi se pare ca ajunge la concluzii asemanatoare celor promovate de Crestinism...vezi, in final: "Trebuie sa avem preferinte care sa ne conduca intr-un viitor si nu intr-altul. Dar cand aceste preferinte ne propulseaza prea tare si prea repede fiindca supraestimam diferenta intre acele variante ale viitorului, suntem in primejdie. Cand ambitia noastra este tinuta in frau, ea ne determina sa muncim bucurosi. Cand ambitia noastra scapa din frau, ne face sa mintim, sa trisam, sa furam, sa facem rau altora, sa sacrificam lucruri cu adevarat valoroase. Cand fricile noastre sunt tinute in frau, suntem prudenti, atenti, cugetati. Cand fricile noastre scapa din frau si explodeaza, suntem nesabuiti si lasi."

De fapt tu esti cel care nu intelege nimic, din cauza indoctrinarii ridicole careia i-a cazut prada psihicul tau usor influentabil. Corecta sau nu, opinia lui Gilber e un excelent exercitiu de gandire, foarte coerent, logic si concis.

Bigotii de nivelul tau insa, nu sunt in stare sa argumenteze nici macar o idee simpla si se multumesc sa se ghideze in viata dupa deja clasicul "crede si nu cerceta"; logica voastra e ceva de genul daca bunica cu 3 clase si popa spun ca una sau alta constitue un adevarar, atunci neaparat asa si este

ai luat in calcul si ca sunt oameni care nu au treaba cu dumnezeu?
poate omul asta se adreseaza lor si nu credinciosilor "clasici"...si ateii trebuie sa creada in ceva?
de ce daca ceva nu ti se adreseaza trebuie sa consideri ca este prost inteles de autor?

Multumim pentru articol, foarte interesant si...actual.

e foarte bun

fericirea e diferenta intre ce avem si ceea ce ne dorim sa avem :)

Daca tot dati informatii "calde", cartea lui Daniel Gilbert de care se vorbeste aici a aparut in traducere romaneasca in 2008 la Curtea Veche Publ. (www.curteaveche.ro)! Cu titlul "In cautarea fericirii"; a avut si are vanzari bune.

Si daca se vinde bine cartea lui si daca se vinde prost, autorul va fi la fel de fericit dupa vreo 3 luni...

La inceput am fost reticient cu privire la articol si dupa ce l-am citit nu pot sa zik ca mi s-o schimbat parerea, dar totusi trebuie sa recunosc ca tipul are dreptate la majoritatea fazelor. In special avertismentul final "Cand fricile noastre scapa din frau si explodeaza, suntem nesabuiti si lasi.". Asta e un mod destul de precis de a descrie ce se intampla cu societatea romaneasca. Sub stratul gros de machiaj, frika troneaza in fiecare aspect al vietii unui roman. Totusi nu asta ar fi marea problema, caci frica este sanatoasa, problema este modul in care noi reactionam la ea. Paralizati. Debusolati. Singuri.
In contrast cu ce zicea cineva mai sus, nu cred ca Dzeu are prea mult de a face cu fericirea dar cred ca un sistem moral puternic e absolut necesar pentru a putea experimenta fericirea. Pascal Bruckner si bunul simt catalogheaza fericirea ca o himera, caci atunci cand este fericit cu adevarat, nu ai cum sa stii :) Deci titlul cu fericirea mi se pare o chestie pompoasa, un PR gimmick care sa atraga atentia. Intr-un fel o functionat. In alt fel, articolul nu are coerenta necesara pentru tema asta.

Sa-i dea cineva lui Gibert asta sa citeasca "Jurnalul fericirii" al lui Steinhardt, poate intelege fericirea la alt nivel, nu la nivelul asta scolaresc

Glumesti ? "Fericirea" lui Steinhardt e una total subiectiva pe cand tipul din articolul de fata face niste observatii interesante cu privire la comportamentele unor grupuri de indivizi, afirmatiile lui sunt macar sustinute de fapte si date concrete, deci e mai aproape de obiectivitate.

Pana la urma se pare ca tu esti scolarul. Cand o sa ajungi sa ai o gandire macar de gimnaziu sa ne mai scrii

Foarte interesant experimentul cu fotografiile. Si ma face sa ma gindesc la cei 70% (parca atit erau) care au declarat ca era mai bine inainte de '89. Probabil ca oamenii aia simt ca daca nu au de ales sint mai fericiti.

La orice articol, indiferent de continut, musai musai sa apara cineva cu Dumnezeu. Pff...

Inca o dovada ca creierul uman este cel mai complex sistem care exista. Personal, sunt de parere ca e bine de retinut acest discurs, pentru ca pe viitor sa nu mai punem probleme mecanismului de auto aparare al creierului, si sa avem o atitudine ferma si neregretabila atunci cand suntem pusi in fata unor astfel de alegeri. Mi s a intamplat de multe ori sa mi dau astfel de pumni "virtuali", in urma unor decizii poate gresite, poate corecte, asupra careia am ales sa revin, si iau in considerare ce s ar fi intamplat daca... si daca... si daca...:)

Mama, ce aiureala!

Nu ma mir de ce se vorbeste de societate de consum.
Efectiv ni se ofera spre consum orice. Orice prostie, orice imbecilitate si orice rahat.
Dar ambalajul!
Vaaaaai, ambalajul! asta conteaza!

Priviti-l pe acest Dan Gilbert! Profesor la Harvard. De psihologie. Da, materia aia care nu explica nimic si face asta intr-un mod cu aspect stiintific! Asta e profesor in treaba asta!
Priviti la tinuta lui, la gestica lui!
Cata siguranta, cata convingere!
Pai e clar dom'le ca tipu' asta poate rosti numai chestii profunde!

Ce imbecilitate!
"fericire naturala" si "fericire sintetica"?!
Gata dom'le! Totul se explica acum!
Vezi dom'le? Asa un tip chiar isi merita banii!!!!

Ce aiureala!

tot ce ai spus in comentariul tau ti se potriveste de minune - nu faci decat sa demonstrezi ca esti ///, nu esti in stare sa aduci un singur argument in sprjinul tampeniilor pe care le debitezi, jenant, /// si atat

pentru cultura ta generala afla ca psihologia e o stiinta empirica, la fel ca fizica, adica face predictii testabile, verificabile prin experimente sau observatii (cele care nu se verifica sunt date la o parte, cele care se verifica sunt pastrate cat timp nu sunt infirmate tot empiric)

e greu de explicat astfel de notiuni simple unei persoane fara un minim de inteligenta, care are pretentia ca le stie pe toate (pariez ca iti dai cu parerea despre orice, de la fotbal si politica pana la economie si stiinta, desi se vede ca nu ai citit o carte in viata ta, poate in afara de cea de rugaciuni sau cele de benzi desenata)

faptul ca respectivul e profesor la Harvard e o realizare in sine, de universitatea aia legandu-si numele unii dintre cei mai mari inventatori si inovatori, sau genii ale omenirii ... o simpla universitate, care in ultimii 50 de ani a facut mai multe pentru progresul omeniriii decat Romania in ultimi 2000 de ani

dupa continutul exprimarii tale e clar, oricum, ca teoria evolutiei e pe undeva adevarata, si ca pentru a studia tranzitionalii oamenii de stiinta ar trebui sa se uite chiar la unii din cei ce posteaza pe forumuri, al caror creier mai mult ca sigur ca nu este cu mult mai diferit decat al unor maimute

autorul se inseala in mai multe privinte.

una din ele, care este o premiza pentru cercetarea lui, o constituie asa-zisa evolutie pe mai multe milioane de ani.

evolutionismul, dupa cum desigur stiti, nu mai constituie de ceva timp o preocupare a oamenilor de stiinta seriosi.

cu stima,

hahaha

cate tampenii poti debita in doar cateva fraze

majoritatea oamenilor de stiinta (peste 99% din ei) considera teoria evolutiei drept teorie stiintifica valida, cauta pe net sondajele Nature sau Royal Academic Society

aia care se leaga de teoria evolutiei, desi lipsiti de argumente serioase, sunt doar pseudo-oamenii de stiinta si impostori creationisti pe care nimeni din comunitatea stiintifica nu ii ia in serios

ca iti place sau nu, teoria evolutiei e studiata in toata universitatile serioase, in toate locurile in care exista oameni ce gandesc,din China, Coreea, Japonia si India, pana in Suedia, Germania, Anglia , Franta sau Statele Unite .... si in toate universitatile ce predau discipline stiintifice din top 500

in povestile creationiste mai cred doar obscurantistii, sau masele ne-educate si cu IQ din 2 cifre sau mai putin:)

"evolutionismul, dupa cum desigur stiti, nu mai constituie de ceva timp o preocupare a oamenilor de stiinta seriosi."
huh??

Din pacate, cred ca sunteti prea superficiali pentru a intelege esenta fericirii si cat de aproape e de noi...

Interesant exercitiu intelectual, care pare ca ar promova spiritul de turma. Dar cam atat. Mai incet cu psihologia pe scari ca poate ni se varsa in cap tot felul de boli si comportamente fara legatura cu realitatea, dar care au stampila de specialist ... deci stiitific "sustinute" si care deseori devin doar un instrument periculos de marginalizare al unor incomozi... (vezi spiritul de turma promovat mai sus). Numa bine si sanatate maxima. Si fericire de care vreti voi :))

@Bogdan
Ce ciudat că, folosind exact un argument despre care crezi că va fi devastator, îi dai dreptate lui Gilbert! Cazul Steinhardt, precum cazurile tuturor ce au făcut închisoare pe nedrept (citez: "Binecuvîntată fii, închisoare!" și "Rugați-vă pentru fratele Alexandru") reprezintă cazul nevinovatului care iese din închisoare după 40 de ani.
Repet: ce ciudat să nu-ți dai seama că îi dai dreptate psihologului. Probabil că, după ce te vei mai gîndi, exact ca în experiment, vei fi ros de îndoieli.
Și iată cum, în cadrul acestei «discuţii», cei fără îndoieli sînt cei mai fericiţi!

1. Nu înțeleg de ce trebuie să ne criticăm părerile, folosind cuvinte de genul "tâmpit", "încuiat", "nivel scăzut de IQ"? Pân' la urmă este o discuție prin care facem schimb de opinii. Dacă o persoană este (să zicem) religioasă, din fire, sau alta se declară ateu, nu este egală cu prostia; pân' la urmă fiecare om este deștept și prost în felul lui! :)

2. Foarte interesant articolul! Numai că termenul de "fericire sintetică" mi se pare puțin exagerat.

3. Îi dau dreptate lui Florin despre ceea ce a scris Bogdan; am citit "Jurnalul Fericirii" de Nicolae Steinhardt și mi-a plăcut foarte mult! Oricum eu consider că religia, fie ea de orice tip, are un rol în sănătatea psihică a indivdului; majoritatea oamenilor au tendința de a visa frumos pentru a putea merge mai departe, în viață! Cum se zice de altfel: "Speranța moare ultima"

Mulțumesc

Îmi cer scuze pentru greșeala de exprimare; doream să spun: "nu sunt egali cu prostimea"

mare descoperire, ce sa spun.
creierul are autoconservare, ca sa nu innebunesti
EVIDENT
cei care se nasc fara modulul asta innebunesc in primii ani de viata si nu mai apuca sa faca plozi
selectia naturala in functiune: supravietuiesc cei care reusesc sa se minta
si asta functioneaza si la nivel de populatie: laponii si inuitii s-au convins ca e bine sa traiasca in gheturile alea.
arabii sunt convinsi ca e bine sa traiasca in nisip, dar musai sa traiasca virtuos ca sa apuce raiul plin de verdeata
la laponi nu prea exista rai, in lipsa de zaharuri care sa alimenteze imaginatia
romanii sunt convinsi ca revolutia a meritat efortul, ca Iliescu si Roman si Cozma Miron si TOTI ceilalti sigur au o menire UTILA de vreme ce nu i-a traznit sau nu s-au inecat cu vreun os
acelasi modul e responsabil si de ideea "marelui arhitect / aranjor / supraveghetor / recompensator / pedepsitor"
si daca s-ar interzice divortul, numarul casniciilor fericite ar creste
daca nu ai ales bine o data, de ce crezi ca o sa alegi mai bine a doua oara?

e foarte adevarat ca fericirea e intotdeauna auto-generata. cata vreme crezi ca poti sa schimbi / alegi ceva, te framanta ce-si-cum-ul.
fericirea vine abia dupa ce aplici notiunea aia pozitivista cretineasca americaneasca: DECIZIA - si apoi poti sa fii fericit, sigur ai ales prost.

Singurul care a argumentat suficient si care, pe langa faptul ca a inteles articolul susmentionat, are si o parere deja formata in ce priveste tema abordata este Florin. Asta inseamna, dupa parerea mea, sa-ti folosesti "halca aia de carne dintre urechi", sau cum era!! Mi-e usor sa spun astea pentru ca sunt de aceeasi parere.

hai sa fim seriosi !!

Alte articoleVezi toate articolele

Barbatii sunt mai narcisisti decat femeile/ Foto: MorgueFile.com In general, barbatii sunt mai egocentrici decat femeile, conform unui nou studiu publicat in revista Psychological Bulletin....
Carnatii, sunca, baconul si celelalte mezeluri cresc, cel mai probabil, riscul de deces in randul tinerilor, arata un studiu realizat pe 500.000 de oameni din 10 state europene. Consumul frecvent de...