Publicat la: 
25/08/2011

Dr. Cosmin Pop / Foto: MedLive.ro

Cancerul de colon poate fi depistat in orice stadiu al bolii, chiar si in cele mai precoce, cu conditia ca pacientul sa se prezinte la consultatie. Desi rolul initial in depistarea cancerului de colon ii revine medicului de familie, diagnosticul clar si solutiile terapeutice nu pot fi indicate decat de medicul gastroenterolog. Sansele de vindecare sunt reale daca pacientul este precaut si respecta strategia de screening pentru cancerul de colon, una dintre cele mai utilizate metode fiind colonoscopia totala. Intr-un interviu acordat MedLive.ro, dr. Cosmin Pop, medic specialist gastroenterolog in cadrul MedLife Brasov, a explicat care sunt etapele screeningului pentru cancerul de colon, ce semne ar putea trezi suspiciunea de boala si care este rolul aspirinei in prevenirea ei.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro.

MedLive: Ce categorii de pacienti sunt afectati mai frecvent de cancerul de colon?

Dr. Cosmin Pop: Cancerul colorectal este o afectiune care ar putea afecta orice grupa de varsta din populatia adulta, insa este evident mult mai frecvent dupa varsta de 50 de ani si afecteaza cu o oarecare predominanta sexul masculin. Exista si categorii speciale de pacienti cu risc mai crescut de boala. Este vorba despre rudele de gradul intai ale pacientilor cu cancer colonic, fie ca este vorba despre o forma de cancer sporadica, fie ca este ereditara. De asemenea, pacientii cu boli inflamatorii intestinale cronice, cu o evolutie indelungata, mai sunt predispusi la cancerul colorectal.

MedLive: In ce consta diferenta dintre cancerul de colon sporadic si cel ereditar?

Dr. Cosmin Pop: Cancerul sporadic apare in lipsa unui istoric familial de cancer colorectal, cel mai frecvent dupa varsta de 50 ani. In ceea ce priveste cancerul colonic ereditar, aici intalnim doua subcategorii: cancerul provenit din sindroamele de polipoza familiala (persoane care, in urma unor modificari genetice, au un numar mare de polipi colonici care prezinta un risc foarte mare de transformare maligna de-a lungul vietii) si cancerul colonic ereditar non-polipos (apare cu o tendinta de agregare semnificativa in unele familii, in lipsa sindroamelor de polipoza). Ambele tipuri de cancer ereditar au la baza o serie de mutatii genetice cu transmitere ereditara dovedita.

MedLive: Asta inseamna ca ereditatea este un factor de risc al cancerului de colon?

Dr. Cosmin Pop: Da, este unul dintre factorii de risc.

MedLive: Ce alti factori de risc mai exista in legatura cu cancerul de colon?

Dr. Cosmin Pop: Cu exceptia factorilor genetici, principalul rol le revine factorilor alimentari (dieta bogata in carne rosie, grasimi, prajeli, dieta saraca in fibre, calciu, seleniu). Printre factorii de risc se mai numara si cei de mediu, fumatul, consumul de alcool (in special bere), obezitatea, sedentarismul. Acesti factori de risc nu sunt neaparat independenti, ci eventual asociati cu acel tip de dieta care favorizeaza aparitia cancerului de colon.

MedLive: Ce alimente ar trebui sa contina o dieta care sa previna cancerul de colon?

Dr. Cosmin Pop: In primul rand fibre, deci alimente de origine vegetala. Exista si vegetale care, pe langa fibre, contin si anumite substante specifice cu rol protector: cruciferele (varza, conopida, broccoli, gulii) de asemnea ceapa si usturoiul, citricele, alimentele bogate in vitamina A (morcovii, unele fructe precum piersici, caise, cirese, capsuni), C, E si, in general, toate alimentele bogate in antioxidanti.

MedLive: Exista o legatura intre consumul regulat de aspirina si riscul de a dezvolta cancer de colon?

Dr. Cosmin Pop: Aspirina are un rol protector. S-a constatat ca pacientii care consuma in mod frecvent aspirina, dar si alte tipuri de medicamente antiinflamatoare non-steroidiene, dezvolta intr-o proportie mai mica cancer de colon. Exista si studii in vitro care demonstreaza rolul antiproliferativ prin mecanisme diverse ale aspirinei si ale inflamatorilor non-steroidieni pe celulele mucoasei colonice si nu numai.

MedLive: Oricine poate consuma aspirina cu intentia de a preveni cancerul de colon?

Dr. Cosmin Pop: Evident, nu. Aceasta problema este oricum in stadiul de cercetare. Se cunosc rolurile benefice ale aspirinei in preventie, dar in momentul de fata nu exista o strategie foarte bine standardizata in ceea ce priveste profilaxia prin intermediul antiinflamatoriilor nesteroidiene. Nu stim inca foarte clar ce categorii de pacienti ar beneficia cel mai bine de pe urma acestei profilaxii. Nu stim care ar fi doza optima si varsta de la care ar fi bine sa se inceapa aceasta profilaxie. Asadar problema este inca in discutie. Sigur ca trebuie sa luam in calcul si potentialele efecte adverse ale tratamentului cronic cu antiinflamatorii. Aceste medicamente sunt unul dintre principalii factori de risc pentru hemoragia digestiva superioara, putand sa induca gastropatii, ulcere gastrice si duodenale etc. Inainte de a lua o asemenea decizie trebuie sa cantarim foarte bine raportul dintre riscuri si beneficii.

MedLive: Am inteles care sunt factorii de risc ai cancerului de colon. Se poate vorbi insa, despre niste cauze precise ale acestei boli?

Dr. Cosmin Pop: Cand vine vorba despre afectiuni de o asemenea complexitate nu se poate vorbi despre o cauza exacta, ci vorbim doar despre factori de risc, adica acei factori care, prin expunere prelungita, cronica, se asociaza mai frecvent cu aparitia bolii respective. Se cunosc factorii de risc, se cunosc o buna parte din mecanismele genetice si moleculare care duc la aparitia transformarilor maligne in celulele mucoasei colonice, insa nu se poate preciza o cauza exacta a aparitiei bolii pentru fiecare caz in parte (nu ii putem preciza unui pacient care vine cu diagnosticul acesta din ce cauza a dezvoltat un cancer colorectal).

MedLive: Cum este diagnosticat cancerul de colon? Ce semne trezesc suspiciunea de boala?

Dr. Cosmin Pop: Din pacate, ca multe alte forme de cancer, si acesta poate sa evolueze o lunga perioada de timp fara niciun fel de semn sau simptom. Nu de putine ori am intalnit pacienti care se prezentau la medic de la primele semne, si totusi erau diagnosticati cu cancer colonic intr-un stadiu avansat. Sigur ca sunt o serie de semne care trebuie sa atraga atentia pacientului. Vorbim in primul rand de hemoragia digestiva inferioara, de sangerarile la scaun. Reprezinta unul dintre semnele de boala nu neaparat specifice, precoce sau prezente la orice pacient, dar cel putin dupa varsta de 40 de ani un asemenea simptom trebuie sa alarmeze pacientul si sa il trimita la o consultatie. Modificarile de tranzit intestinal, constipatia recent instalata dupa varsta de 50 ani trebuie investigate. Sigur ca astfel de simptome nu apar numai in cazul cancerului colorectal. Mai poate aparea diareea sau, mai precis, o falsa diaree. Scaderea semnificativa in greutate ( peste 10% din greutatea corporala), eventual asociata cu unul dintre simptomele mentionate anterior trebuie sa alarmeze pacientul. Durerile abdominale cu localizari variabile sunt un simptom nespecific si de obicei apar in fazele avansate ale bolii, cand tumora ajunge sa invadeze organele din jur sau sa produca o obstructie semnificativa. Alte semne pot fi cele de laborator, de exemplu anemia prin lipsa de fier.

MedLive: Ati intalnit multi pacienti care au venit la consultatie si au fost diagnosticati cu cancer intr-un stadiu avansat?

Dr. Cosmin Pop: Da, din pacate. Multi pacienti se prezinta la medic cand este prea tarziu. Problema este ca sunt pacienti care neglijeaza simptomele, care au, de exemplu, istoric de sangerari de ani de zile, care au scazut semnificativ in greutate si asociaza si alte simptome digestive, iar la medic ajung doar atunci cand nu mai suporta aceste simptome.

MedLive: Cate stadii cuprinde cancerul de colon?

Dr. Cosmin Pop: Impartind in linii mari putem vorbi despre forme precoce, moderat avansate si avansate. In stadiul precoce tumora este limitata la peretele colonic, poate sa afecteze un singur strat (mucoasa colonica), doua sau chiar toate straturile peretelui colonic. In fazele urmatoare tumora ajunge sa invadeze organele din jur, sa dea metastaze in ganglionii limfatici, iar in stadiile cele mai avansate apar metastazele la distanta, adica la organele care nu sunt situate in vecinatatea colonului.

MedLive: In care dintre aceste stadii cancerul de colon poate fi diagnosticat mai usor?

Dr. Cosmin Pop: Boala poate fi depistata in orice stadiu, chiar si in stadiile cele mai precoce.

MedLive: Este suficient ca pacientul sa consulte medicul gastroenterolog pentru un diagnostic clar in cazul cancerului de colon?

Dr. Cosmin Pop: Rolul initial ii revine medicului de familie. E primul care intra in contact direct cu pacientul, care ii cunoaste istoricul medical si la care pacientul se prezinta de obicei initial pentru fiecare simptom nou aparut. Prima examinare probabil ca ii va apartine acestuia. Daca pacientul ajunge la o consultatie de alta specialitate pentru o afectiune conexa, medicul care il consulta poate sa ridice, pe baza investigatiilor efectuate, o suspiciune de cancer colorectal. Din acel moment pacientul trebuie sa ajunga la medicul gastroenterolog, pentru ca acesta este cel care are la indemana toate mijloacele pentru a stabili diagnosticul de certitudine, care face evaluarea in ansamblu, stadializarea bolii si care stabileste directiile initiale de tratament. Ulterior tratamentul reprezinta o munca in echipa si cuprinde, pe langa medicul gastroenterolog, chirurgul, oncologul.

MedLive: In ce consta examenul clinic pentru depistarea cancerului de colon?

Dr. Cosmin Pop: Examenul clinic are o valoare destul de limitata. Tumorile care pot fi descoperite astfel sunt deja tumori in general avansate. Este foarte greu sa palpezi in abdomen o tumora de 2-3 centimetri, de exemplu. Ea poate sa devina palpabila uneori abia atunci cand a ajuns sa invadeze organele din jur. Una dintre manevrele importante in cazul examenului clinic este tuseul rectal, desi aceasta nu investigheaza decat ultimii 6-8 centimetri ai colonului. Totusi, un procent semnificativ din tumori sau din leziunile precursoare se pot localiza la acest nivel, putand fi astfel depistate in urma acestei examinari. Este important de precizat, insa, ca un examen clinic normal nu exclude prezenta unei afectiuni grave, inclusiv a cancerului de colon. Rolul principal in diagnostic il au investigatiile paraclinice, adica investigatiile de laborator, imagistice etc. Cea mai importanta examinare este colonoscopia, care permite explorarea in intregime a colonului si poate depista atat leziunile maligne cat si leziunile precursoare de cancer (adenoamele colorectale). Este important de stiut faptul ca boala nu se instaleaza de la inceput ca atare, adica direct ca o leziune maligna. De la mucoasa colonica normala si pana la leziune maligna se trece printr-o serie de etape intermediare (adenoame cu dimensiuni progresiv crescatoare si cu modificari microscopice progresive), iar acest ciclu evolutiv dureaza in medie cca. 10 ani. In tot acest interval boala poate fi depistata daca persoana in cauza urmeaza o investigatie colonoscopica.

MedLive: Ce metoda de screening li se aplica mai frecvent pacientilor?

Dr. Cosmin Pop: Metoda optima este reprezentata de colonoscopia totala. Alternativa poate fi sigmoidoscopia (examinarea endoscopica a ultimei portiuni a colonului) completata de irigografie (examinarea radiologica a intregului colon). Una dintre metodele de screening este si testul de hemoragii oculte in materiile fecale, care detecteaza urmele mici de sange din scaun, ce nu pot fi observate cu ochiul liber. Proba este la indemana, necostisitoare, neinvaziva si ar trebui sa se adreseze tuturor persoanelor trecute de varsta de 50 de ani. Aceste persoane reprezinta categoria populationala cu risc mediu. Un test de hemoragii oculte pozitiv obliga ulterior la efectuarea unei colonoscopii totale.

MedLive: Care este varsta optima la care pacientii ar trebui sa inceapa screeningul pentru cancerul de colon?

Dr. Cosmin Pop: Screeningul (depistarea activa a bolii la persoanele asimptomatice aflate la risc) se face diferentiat, in functie de grupa de risc din care face parte persoana in cauza. Pentru grupa de populatie cu risc mediu (persoane peste 50 de ani, fara alti factori de risc), se recomanda o colonoscopie totala o data la zece ani. In lipsa unei colonoscopii totale se poate efectua sigmoidoscopia (colonoscopia partiala) o data la 5 ani, dublata de testul de hemoragii oculte anual. Exista si alternativa combinarii recto-sigmoidoscopiei cu irigografia, o data la cinci ani. La grupa de populatie cu risc inalt (persoane ale caror rude de gradul I au suferit de cancer colorectal), screening-ul se face individualizat, in functie de forma de cancer (sporadic sau ereditar, ereditar polipos sau non-polipos). In familiile in care se inregistraza forme sporadice, atat varsta de incepere a screening-ului cat si frecventa cu care se efectueaza colonoscopiile se stabilesc in functie de varsta la diagnostic a cazului initial (inainte sau dupa varsta de 60 ani) precum si in functie de numarul de membri afectati (unul sau mai multi). Astfel, in aceste familii screening-ul poate incepe la 40 ani sau cu 10 ani mai devreme decat varsta la diagnostic a celui mai tanar caz de cancer colonic din familia respectiva, iar frecventa examinarilor poate varia intre 10 ani si 3-5 ani in functie de factorii mentionati anterior. La rudele de gradul I ale pacientilor cu cancer colorectal ereditar sccreening-ul incepe si mai devreme: de la 20-25 de ani in formele de cancer non-polipos (cu efectuarea unei colonoscopii la 2-3 ani pana la varsta de 40 ani, iar ulterior anual) si inca din adolescenta in familiile cu sindroame de polipoza adenomatoasa familiala.

MedLive: Ce modalitati de tratament exista pentru pacientii care au fost diagnosticati deja cu cancer de colon?

Dr. Cosmin Pop: Boala, depistata in stadiile precoce, dar si in cele moderat avansate, poate fi chiar vindecata daca se aplica tratamentul optim. Aici vorbim despre tratamentul endoscopic pentru tumorile diagnosticate intr-un stadiu precoce, cele limitate strict la mucoasa colonica. In stadiile mai avansate, tratamentul initial este obligatoriu chirurgical. Indepartarea endoscopica sau chirurgicala a tumorii este singura modalitate care asigura sanse de vindecare. Nu spun ca vindecarea este obligatorie in aceste cazuri - cand vorbim despre asemenea boli nimeni nu poate sa ofere garantii, evolutia nu este intotdeauna 100% previzibila - dar exista sanse reale si semnificative de vindecare. De asemenea, in anumite stadii ale bolii, la tratamentul chirurgical se adauga si chimioterapia (tratament citostatic), care are rolul de a distruge eventualele mici metastaze (micrometastazele), celulele desprinse din tumora initiala si grefate intr-un organ situat la distanta. Chiar si in fazele foarte avansate exista tratament, dar deja vorbim de tratament paleativ. Ar mai trebui mentionat ca tratamentul endoscopic nu se adreseaza doar tumorilor maligne, ci si leziunilor premaligne.

MedLive: Ati mentionat ca exista un moment in care este prea tarziu ca pacientul sa se mai vindece. Cand este, de fapt, prea tarziu?

Dr. Cosmin Pop: Vorbim de stadiile local avansate, sa spunem de cele in care tumora invadeaza alte organe din jur si in care, chiar daca se indeparteaza tumora impreuna cu structurile adiacente afectate, sansele de vindecare efectiva sunt mici. Exista in aceste cazuri riscuri mari de recidiva locala, de aparitie a metastazelor la distanta. Vorbim, de asemenea, de stadiul final, in care sunt prezente deja metastazele la distanta. Sigur, exista si chirurgie adresata metastazelor hepatice, pulmonare, in cazuri selectionate, dar cu foarte mica probabilitate un asemenea tratament asigura sanse de vindecare, ci doar prelungeste supravietuirea. Cancerul de colon este o boala cu evolutie lenta, comparativ cu alte forme de cancer si de aceea tratamentul poate aduce beneficii mai mari sau mai mici practic in toate stadiile acestei afectiuni.

Reporter: Cristina Bobe

Video: Matei Budes

Comentarii

am auzit ca aceasta colonoscopie se face in strainatate prin adormire; la noi se face la fel sau pe viu?

buna ziua,am si eu un baietel de 8 ani care are probleme cu scaunul,senzatia o are pt ca la 3 zile dupa ultimul scaun,murdareste chilotelul.medicul pediatru mi-a recomandat o consultatie la bucuresti la gastroentorologie,dar eu prefer sa il duc si la un dr psiholog pt moment,nu cred ca este constipatie,sau megacolon sau dolicocolon,el pur si simplu se inhiba iar dupa 4-5 zile apelam la supozitor.
ca sa fiu mai bine inteleasa a 3-a zi dupa ultimul scaun murdareste chilotelul,apoi senzatia dispare si ii aplicam supozitor.
despre colonoscopie cum se face si daca se aplica si copiilor,in ce mod...
va multumesc din suflet astept raspuns.

am uitat sa precizez ca baietelul meu a avut cateva cazaturi pe asa zisa “noada fundului” si ca aceste probleme cu constipatia o avem de 2-3 ani.
alimentatia este cat de cat buna,am incercat si cu fibre,fructe,lichide,herbolax,dulcolax,dar se satura de ele..
zilele urmatoare vreau sa ii fac analizele la scaun,ma gandesc sa nu aibe viermisori,apoi sa merg la un psiholog,dvs ce parere aveti?
ma scuzati pt deranj,astept un raspuns din partea dv
militaru florentina
pitesti

buna ziua..in 2009 am facut colonoscopie pentru faptul ca in 2008 am slabit 14 kg si am facut scaun atit tare cit si diareic citeva zile dupa care am avut si hemoragie am mers la spital dar nu mi=au facut nimic ..in 2010 am facut 2 endoscopii pt faptu ca ma simteam foarte rau iar in 2011 am facut din nou colonoscopiespunind doar ca am un colon iritabil in luna noiembrie 2012am facut din nou colonoscopie la clinica arcadia din iasi si acolo au zis ca nu este nimic de speriatunde sa mai merg am niste dureri groaznice pe partea stinga la sezut ceva in neregula este am 50 de ani cunosc dupa modul in care este schimbata coloratia unghilor ca ceva este in neregula si chiar foarte grav ,,,multumesc mult

Alte articoleVezi toate articolele

Vitamina C in stare naturala / Foto: Photoxpress Vitamina C este cel mai puternic antioxidant iar faptul ca se gaseste la indemana oricui o transforma in unul dintre cele mai simple moduri de a...
Dr. Nicoleta Brezan/ Foto: HotNews.ro Screening-ul anual are ca importanta diagnosticul bolii in stadii incipiente, dar si in preventia anumitor boli (ex. boli cardiovasculare, diabet...