Publicat la: 
25/07/2012

VIDEO Dr. Ruxandra Posoiu, specialist gastroenterolog: In general, antibioticele nu sunt necesare in enterocolitele simple; unele antidiareice pot face mai mult rau in anumite situatii

Dr. Ruxandra Posoiu in studioul Hotnews

Vara este anotimpul in care se inregistreaza cele mai mult cazuri de toxiinfectii alimentare si enterocolite, in special a celor de asa numita "diaree a calatorilor", a explicat dr. Ruxandra Posoiu, medic specialist gastroenterolog. Ce trebuie sa facem in cazul in care suferim de o astfel de afectiune, ce pericole prezinta sau ce alimente trebuie sa evitam puteti afla urmarind interviul video acordat MedLive.ro.

Dr. Ruxandra Posoiu a raspuns online intrebarilor cititorilor MedLive.

Fragmente din interviu

  • Sezonul cald asociaza intr-adevar frecventa cea mai mare a cazurilor de toxiinfectie alimentara din cauza temperaturilor ridicate care favorizeaza alterarea alimentelor, precum si inmultirea cu mai multe usurinta a diferitelor tipuri de microorganisme.
  • Vara este si anotimpul in care cei mai multi dintre noi merg in vacanta si exista un tip aparte de enterocoolita, asa-numita "diaree a calatorilor" - enterocolita care apare la persoanele care calatoresc nu neaparat in zonele endemice petnru anumita infectie, dar in tari in curs de dezvoltare, regiuni din Asia, Africa, America de sud. In acest caz enterocolitele sunt cauzate tot de diferite microorganisme si toxinele lor, care patrund in intestin, dar contribuie si alti factori, precum schimbarea climei, schimbarea de regim alimentar, consumul de diferite alimente si condimente specifice zonei, dar si oboseala si stresul calatoriei.
  • Toxiinfectia alimentara desemneaza afectiunea digestiva acuta cauzata de ingestia alimentelor sau apei contaminate cu diferite microorganisme - bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci. Gastroenterocolita inseamna inflamatia: a stomacului - gastrita, a intestinului - enterita, respectiv a colonului - colita. Pana la urma, este unul si acelasi lucru.
  • De obicei, simptomele sunt usoare si autolimitante - diaree, scaune apoase peste trei pe zi, crampe abdominale, greturi, varsaturi, dar pot sa apara si febra si frisoane. Complicatia cea mai de temut este deshidratarea, care poate fi mai severa la copii, nou-nascuti, pacienti varstnici, femei insarcinate, pacienti care sufera de boli cronice. Vezi in interviul video care sunt semnele de deshidratare.
  • Trebuie sa bem lichide -apa, ceai de menta, supa de morcovi, zeama de orez, dar si solutii de hidratare orala, sau in cazuri mai severe - administrare intravenoasa, care se pot gasi in farmacii.
  • Este necesar si un regim alimentar care este destul de limitat - paine prajita, orez fiert, branza proaspata de vaca, carne slaba, dupa cateva zile pot fi introduse banane, paste cu branza, mar copt. Dieta trebuie mentinuta inca doua trei zile dupa normalizarea scaunelor si sa se treaca usor la dieta obisnuita. De obicei cu hidratare corespunzatoare cele mai multe cazuri se vindeca dupa cateva zile.
  • Alimentele de evitat: carne si produse din carne - in special friptura in sange, ouale si produsele din oua, laptele nepasteurizat, dar si fructele si legumele consumate crude nespalate, apa contaminata - este important sa consumam apa din surse sigure.
  • De obicei, alimente precum paine, conservele consumate imediat, produse precum dulceata, gem, cafeaua si ceaiul consumate fierbinti nu sunt periculoase.
  • Hidratarea si regimul alimentar sunt cele mai importante si pot fi suficiente. In unele cazuri mai grave, in care diareea nu trece dupa 24-48 de ore, putem apela si la medicamente - antispastice pentru dureri abdominale, medicamente de combatere a greturilor si varsaturilor, antidiareice si antiseptice - cu precizarea ca exista anumite anitdiareice recomandate in farmacii care in anumite situatii pot face rau, pentru ca stopeaza eliminarea microorganisemlor din intestin, acestea raman la acel nivel, secreta toxine si pot invada mucoasa si ajunge in circulatia sangvina, asadar este bine ca aceste medicamente sa fie adminsitrate numai cu avizul medicului.
  • Antibioticele in general nu sunt necesare in enterocolitele simple. multe pot fi cauzate de alti agenti in afara bacteriilor - virusuri, ciuperci, paraziti, si nu raspund la antibiotice. In plus, antibioticele pot sa deregleze flora intesntinala nepatogena sau la selectarea de tulpini rezistente la antibiotice.

Autor: Iulia Rosca

Alte articoleVezi toate articolele

Imaginile 3D ne dau dureri de cap / Foto: Reuters Moda filmelor 3D ne-a captivat pe toti, insa unii nu se pot bucura de ea pe deplin. Pentru 5% din oameni, imaginile 3D provoaca rau de miscare...
O echipa de cercetatori de la University of Washington din Seattle au reusit in premiera sa determine genomul unui fat fara a folosi teste invazive, ci doar o proba de sange de la mama, insarcinata...