Descriere: 

Descriere

Virusul varicelo-zosterian, aparține familiei Herpesviridae, este agentul etiologic a două boli eruptive: varicela ca infecție primară şi herpes zoster care apare la reactivarea infecţiei. Varicela este o boală infecto-contagioasă, frecventă la copii, caracterizată prin leziuni cutanate polimorfe (macule, papule, vezicule, pustule, cruste) distribuite centripet (localizate cu precădere la nivelul trunchiului şi mai puţin pe extremităţi), care apar în valuri succesive. Sursa de infecție o reprezintă persoanele infectate, contagioase în perioada de incubaţie (10-20 zile) şi în primele zile de boală 2. În faza în care leziunile cutanate sunt reprezentate numai de cruste, pacienții nu mai constituie sursă de infecție.

Varicela este cea mai contagioasă boală infecțioasă, survine sezonier şi în epidemii; transmiterea se face pe cale respiratorie. Majoritatea cazurilor de varicelă au evoluţie favorabilă, complicaţiile sunt rare (pneumonii, nefrite, encefalite), cel mai frecvent pe fondul imunodepresiei gazdei. Răspunsul imun umoral determină apariţia după 2-5 zile de la debut a anticorpilor de tip IgM, apoi a anticorpilor IgG. Spre deosebire de anticorpii IgM prezenți numai în faza acută a bolii, cei de tip IgG persistă toată viaţă1;3.

Deşi pacientul cu varicelă se vindecă şi dobândește imunitate durabilă faţă de aceasta, virusul poate rămâne în stare latentă în ganglionii senzitivi de pe traiectul rădăcinii dorsale a nervilor spinali şi cranieni, aceasta reprezentând o caracteristică comună herpesvirusurilor. Scăderea imunităţii determinată de diverse forme de stres (termic, traumatic, psihic), senescenţă, medicație imunosupresoare determină reactivările virusului și apariția herpes-zoster. Acesta debutează prin durere intensă la nivelul unui teritoriu cutanat aferent unui ganglion senzitiv, însoțită ulterior de apariţia unei erupţii veziculare cu aceeași localizare, prin migrarea virusului reactivat de-a lungul traiectului nervos până la nivelul dermului.

Nevralgia post herpes-zoster poate persista timp îndelungat, uneori câțiva ani. Cel mai frecvent afectate sunt zonele toracice şi lombare. Dacă este afectată prima ramură a nervului trigemen, apare herpes zoster ophthalmicus cu interesarea pleoapelor, conjunctivei, sclerei, corneei si camerei anterioare a globului ocular Atunci când este interesat ganglionul geniculat de pe traiectul nervului intermediar se produce sindromul Ramsey Hunt manifestat prin durere şi erupţie veziculară la nivelul conductului auditiv extern, pierderea gustului în cele două treimi anterioare ale limbii și paralizie facială ipsilaterală.

La gravide, infecția survenită în prima jumătate a sarcinii se poate transmite transplacentar la făt, putând determina malformații congenitale. În cea de-a doua jumătate a sarcinii, cu excepţia ultimei săptămâni, infecţia mamei nu are consecinţe asupra fătului datorită transmiterii transplacentare de anticorpi protectori.

Varicela perinatală, cu mortalitate mare, apare dacă mama dezvoltă infecția în ultima săptămână de sarcină sau în primele 48 de ore postpartum, nou-născuții  prezintă frecvent afectare pulmonară, ca urmare a lipsei de anticorpi protectori de la mamă şi a imaturităţii sistemului imun.

Pacienţii imunodeprimaţi, spitalizați, pot dezvolta varicela ca infecție nosocomială 2;3.

Varicela poate fi prevenită prin vaccinare3.

Recomandari: 

Diagnosticul serologic al infecţiilor produse de virusul varicelo-zoster presupune depistarea anticorpilor IgG şi IgM.

Evaluarea serologică este necesară în cazul formelor atipice sau complicate, precum şi în cazul infecţiilor survenite pe parcursul sarcinii sau perinatal.

Profilaxia infecţiilor nosocomiale implică și screening-ul serologic al personalului medical. Testele serologice pot evalua eficienţa imunizării prin vaccinare1;2.

Interpretare valori mici: 

- Ac VZV-IgM, VZV-IgA  si Ac VZV-IgG absenti indica absenta expunerii anterioare la VZV si  lipsa imunitatii si susceptibilitatea fata de infectie.

Interpretare valori mari: 

- prezenta anticorpilor (Ac) VZV-IgM si VZV- IgG indica o infectie primara

- prezenta anticorpilor VZV-IgA si o crestere marcata a anticorpilor VZV-IgG caracterizeaza o reactivare

- Ac VZV-IgM si VZV-IgA absenti dar  Ac VZV-IgG prezenti indica o expunere anterioara la VZV  si imunitate fata de varicela.

Interferente analitice: 

Absenta anticorpilor specifici nu exclude o infectie VZV, in cazul suspiciunii de infectie recenta se recomanda retestarea peste 2-3 saptamani.

Rezultate echivoce impun  repetarea testelor in decurs de 10-14 zile.

La pacientii imunodeprimati rezultatele testelor sunt  dificil de interpretat.

 

 

Proba lucru / Pregatire transport lab executant: 

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare1.

Volum proba- minim 2 mL ser1.

Informatii recoltare: 

Nu necesita pregatire prealabila.

bibliografie: 
  1. Laboratoarele MedLife. Metodologie de lucru

  2. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Varicella-Zoster Virus (VZV) Antibody, IgG and IgM, Serum, www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.

  3. Richard J. Whitley. Varicella-Zoster Virus. In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 1963-1968.