Descriere: 

Vitamerele vitaminei B 12 sunt ciancobalamina, hidroxicobalamina, metilcobalamina, nitrocobalamina. Structura vitaminei B12 este constituita dintr-un nucleu porfirinic centrat de un atom de cobalt, de care este legata o grupare de tip adenozinic si o grupare cian – pentru ciancobalamina sau hidroxi pentru hidroxicobalamina.Spre deosebire de hem, cobalamina nu poate fi sintetizata de organismul uman si trebuie preluata din dieta. Singurele surse alimentare de cobalamina sunt produsele de origine animala: ficat, rinichi, peste, produse lactate. Aportul zilnic de vitamina B 12 recomandat pentru adult este mic, de aproximativ 2,4 μg/zi. Este preferabil un consum regulat de alimente care contin cobalamina, deoarece absorbtia intestinala maxima este de 3μg/zi. Cobalamina este stocata in special in ficat, organismul dispunand la acest nivel de un depozit de aproximativ 3 mg si de inca 2 mg in alte tesuturi. Avand in vedere necesarul zilnic de vitamina, organismul dispune de o rezerva suficienta pentru o perioada de 3 – 6 ani, in cazul in care absorbtia de cobalamina ar inceta brusc. La oameni exista doua forme metabolic active de cobalamina \: metilcobalamina si adenozilcobalamina.Rolul de coenzima al acestora este evident in procesele de transmetilare si izomerizare.

Vitamina B12 este esentiala pentru replicarea ADN, consecutiv ea intervine in cresterea si maturarea celulara. Aceasta actiune se manifesta prin intermediul folatilor activi. Cobalamina functioneaza ca acceptor de grupari metil cu formare de metilcobalamina, in reactia de transformare a metiltetrahidrofolatului in tetrahidrofolat. Tetrahidrofolatul interactioneaza cu 5-10 metilentetrahidrofolatul si dihidrofolatul, contribuind la sinteza timidilatului din dezoxiuridilat, reactie majora in sinteza ADN.

Cealalta coenzima activa a cobalaminei, deoxicobalamina, catalizeaza transformarea L- metilmalonil coenzimei A in succinil coenzima A.aceasta reactie permite utilizarea acidului propionic si este importanta pentru sinteza acizilor grasi, indispensabili pentru structura normala a membranelor neuronale si a tecilor de mielina din sistemul nervos central.
 

Recomandari: 

- anemie megaloblastica;

- gastrita atrofica cronica;

-  gastrectomie;

- boli ale ileonului terminal (boala Crohn, limfom, rezectie etc.);

- alcoolism cronic;

- dieta vegetariana prelungita (ani);

- ingestia prelungita (ani) de inhibitori ai pompei de protoni/blocanti de receptori H2;

- pacienti cu SIDA.

Interpretare valori mici: 

Scaderea nivelulului vitaminei B12 se poate intalni in:

1. deficitul de cobalamina subclinic (biochimic)

2. deficitul de cobalamina clinic (simptomatic):

- anemie megaloblastica si/sau manifestari neurologice -cauze:  deficit nutritional (rar), anemia pernicioasa (boala autoimuna caracterizata prin atrofia corpului si fundului gastric, pierderea factorului intrinsec si prezenta de autoanticorpi anti-celule parietale gastrice si anti-factor intrinsec); deficienta ereditara de factor intrinsec (anemia pernicioasa ereditara);  malabsorbtia vitaminei B12 din alimente (chirurgie gastrica, pacienti varstnici cu gastrita atrofica cronica si aclorhidrie, infectia cu Helicobacter pylori); insuficienta pancreatica;  sindromul Zollinger-Ellison; competitia biologica pentru vitamina B12: proliferarea bacteriana a intestinului subtire (anomalii structurale: diverticuli, stricturi, fistule, ansa oarba, sau ale motilitatii: disfunctia autonoma din diabet); infestarea cu Diphyllobothrium latum; boli ileale: sprue tropical, boli inflamatorii intestinale, boala celiaca, rezectii ileale, by-pass jejuno-ileal pentru obezitate, radioterapie cu afectarea ileonului, boli ileale infiltrative (limfom, sclerodermie);  malabsorbtia familiala selectiva a vitaminei B12 (sindromul Imerslund-Grasbeck);  malabsorbtia vitaminei B12 indusa de toxice si medicamente: alcool, colchicina, metformin, neomicina, colestiramina, acid paraaminosalicilic;  deficienta usoara de tanscobalamina I;

- cauze rare: hipotirodismul primar (50 % din pacienti dezvolta aclorhidrie), deficit sever de TC I, infectie HIV (dezvolta aclorhidrie cu scaderea eliberarii cobalaminei din alimente), tratament anticonvulsivant, contraceptive orale, mielom multiplu, scleroza multipla, leucemie la nivelul celulelor, anemie aplastica, mielodisplazie, hemoglobinurie paroxistica nocturna, boala Gaucher;  hemodializa

- idiopatica

Interpretare valori mari: 

Cresterea nivelului de vitamina B12 se poate intalni in:

- insuficienta renala;

- tratamentul cu vitamina B12;

- leucemia mieloida cronica, leucemia acuta promielocitara, leucemia limfatica cronica, unele cazuri de leucemie monocitara;

- policitemia vera;

- cancerul metastatic adesea cu reactie leucemoida sau afectare hepatica;

- hepatom (crestere marcata a TC I); hepatita acuta/cronica, ciroza;

- insuficienta cardiaca congestiva severa, diabet, obezitate, BPOC.

Interferente analitice: 

False scaderi (fara semne de deficienta) : 
- sarcina (trimestrele II-III): niveluri pana la <100 ng/L, se normalizeaza la cateva zile dupa nastere. 
- deficit de folati: valorile se normalizeaza dupa tratamentul cu folati; trebuie diferentiata de deficitul combinat al ambelor vitamine;
- infectie HIV, mielom multiplu, scleroza multipla.

Fals normala:
- exista un numar de pacienti varstnici cu semne si simptome clare de deficienta, dar cu niveluri normale de cobalamina serica (250-350 ng/L) din motive necunoscute;
- asocierea leucemiei mieloide cronice cu anemie pernicioasa;

Interferente medicamentoase:
Cresteri:
- cloralhidrat, omeprazol.

Scaderi:
- anticonvulsivante, acid ascorbic, colestiramina, clorpromazina, colchicina, metformin, neomicina, octreotid, contraceptive orale, ranitidina, rifampicina.

Interferente analitice:
Daca pacientul se afla in tratament cu biotina > 5 mg/zi, recoltarea de sange pentru determinarea vitaminei B12 se va face la cel putin 8 ore de la ultima administrare. In cazuri izolate, prezenta in titruri mari de anticorpi antistreptavidina sau antiruteniu poate cauza interferente, iar rezultatele obtinute sunt neconcludente.

Informatii recoltare: 

Recoltare a jeun (pe nemâncate), înaintea administrarii tratamentului cu vitamina B12 si a efectuării testului Schilling sau administrării de radionuclizi.

bibliografie: 

1.Biochimie clinica . Implicatii practice, ed 2 Minodora Dobreanu,

2. Jacques Wallach, Investigatii de laborator in afectiuni osoase. Interpretarea testelor de laborator, Ed Stiintelor Medicale, Romania, Ed 7, 2001,502-503