MEDICINA GENERALA

03 August 2011

Zece obiceiuri proaste pentru inima ta

Zece obiceiuri proaste pentru inima ta

Cum sa iti protejezi sanatatea / Foto: Reuters

Nu ne dam seama cat de importanta este o inima sanatoasa pana cand aceasta nu incepe sa cedeze. Odata ajunsi acolo, singurul lucru care o mai poate ajuta sa functioneze normal este tratamentul luat pe viata. Insa, ca noua, nu va mai fi niciodata. Cand vine vorba de afectiunile cardiace, cea mai buna tactica este preventia realizata prin mici modificari ale stilului de viata.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro.

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezinta cauza numarul 1 a mortii la nivel global, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In jur de 17.1 milioane de oameni din intreaga lume au murit din cauza bolilor cardiovasculare in 2004 iar estimarile arata ca, in 2030, numarul deceselor anuale cauzate de bolile de inima va creste la 23,6 milioane de oameni. Cele mai afectate sunt persoanele care traiesc in tari cu venituri mici si medii. Accesul redus la servicii de sanatate, eficienta scazuta a sistemului sanitar, lipsa de educatie medicala a publicului precum si interesul scazut acordat preventiei si detectiei timpurii sunt principalele motive ale ratei crescute de decese datorate BCV-urile.

Stilul de viata este raspunzator pentru aparitia sau declansarea a aproximativ 80% dintre bolile cardiovasculare. Acest lucru inseamna ca modificarile felului in care ne desfasuram activitatea zilnica pot asigura sanatatea inimii, titreaza Health.com. Pentru a-ti pastra inima sanatoasa revizuieste-ti stilul de viata in ceea ce priveste urmatoarele obiceiuri nesanatoase.

1. Statul jos pentru perioade lungi de timp fara intrerupere

Stim cu totii ca exercitiile fizice sunt importante pentru sanatatea generala, pe cand statul pe scaun sau in fata televizorului, atat la munca cat si cu scop recreational, are efecte negative asupra sanatatii inimii.

Conteaza insa nu doar sa facem exercitii regulat, ci si sa ne ridicam, cat mai des, de pe scaun, fie si pentru un minut, sustine un studiu publicat la inceputul acestui an de European Hearth Journal. Studiul sugereaza mici schimbari ce ar putea fi facute la munca pentru a creste rata de miscare:

  • ridicatul in picioare in timpul unei conversatii telefonice;
  • comunicarea directa cu un coleg dintr-un birou apropiat mai degraba decat comunicarea prin email sau telefon;
  • centralizarea imprimantelor sau a cosurilor de gunoi astfel incat sa oblige personalul sa se deplaseze pana la ele.

"Exercitiile intermitente nu compenseaza timpul pe care il petreci stand asezat", explica dr. Harmony R. Reynolds, director al departamentului pentru cercetare clinica cardiovasculara din cadrul Centrului Medical NYU Langone (New York). Amy Thompson, asistenta sefa la British Heart Foundation completeaza: "Daca stai jos pentru perioade indelungate de timp este important sa faci pauze dese ridicandu-te in picioare. Activitatea fizica regulata este esentiala pentru protectia sanatatii cardiovasculare.

Pe de alta parte, extremele, in general, sunt nesanatoase. Prin urmare, celor care vor sa inceapa o activitate sportiva li se recomanda un program a carui frecventa si intensitate sa creasca treptat. La urma urmei, scopul nu este performanta, ci un regim de viata sanatos.

2. Acumularea de stres si internalizarea starilor depresive

Depresia este unul dintre factorii independenti de risc pentru bolile cardiovasculare. Legatura dintre cele doua afectiuni este una complexa. Pe de o parte, depresie este un indicator penstru dezvoltarea unei boli cardiovasculare la indivizii sanatosi. Pe de alta parte, pacientii cardiaci sunt mai predispusi la depresie decat populatia generala. Insa combinatia dintre cele doua boli pare sa fie mai periculoasa decat oricare dintre ele masurata separat, constata un studiu realizat de University College London in colaborare cu Universitatea din Versailles.

Studiile arata insa ca tratarea depresiei prin medicamente nu ajuta intotdeauna la diminuarea riscului cardiovascular asociat conditiei. Prin urmare, cercetatorii studiaza impactul abordarii unei alte strategii antidepresive precum externalizarea starilor. Abordarea unei atitudii pozitive, in combinatie cu eliminarea stresului prin externalizare, contribuie la diminuarea impactului depresiei. In plus, comunicarea eficienta cu cei apropiati (familie, prieteni) si intarirea relatiile sociale au un efect pozitiv asupra starii de spirit a unei persoane.

3. Ignorarea sforaitului

In unele cazuri, sforaitul poate indica o tulburare de somn, si anume apneea in somn, o afectiune a aparatului respirator ce se manifesta sub forma intreruperilor temporare (10 secunde) si repetate ale respiratiei.

Dificultatile de respiratie pot duce la cresterea tensiunii arteriale. Netratata, apneea in somn creste riscurile de accident vascular cerebral si infarct miocardic.

In jur de jumatatate dintre cei care sforaie tare si constant sufera de apnee. Acestia prezinta si alte simptome precum oboseala si somnolenta diurna. Apneea apare mai des la persoanele supraponderale, insa nu este limitata la acest segment.

4. Igiena dentara deficitara

Desi cauzalitatea dintre problemele dentara si afectiunile cardiace nu este inca explicata, cercetarile arata ca acumularea de bacterii din inflamatiile dentale sunt asociate cu o serie de probleme de sanatate, printre care si afectiunile cardiace. O lucrare comuna realizata de experti in stomatologie si in cardiologie a stabilit aceasta relatie, recomandand cardiologilor sa isi intrebe pacientii despre problemele dentare iar stomatologilor sa aduca in discutie sanatatea inimii.

O igiena dentara necorespunzatoare contribuie la acumularea placii bacteriene amenintand sanatatea dintilor. Una dintre teorii sustine ca bacteriile bucale intra in fluxul sangvin ajungand la organele majore. "Inflamatiile promoveaza toate aspectele aterosclerozei," o boala in care arterele se intaresc si cauzeaza obstructii, explica dr. Robert Ostfeld, profesor de medicina la Centrul Medical Montefiore din New York.

5. Excesul de bauturi alcoolice

Informatiile cu privire efectul consumului de alcool asupra sanatatii sunt multe, variate si adesea contradictorii. Se stie totusi ca, o cantitate mica de alcool, cum ar fi un pahar de vin, are un efect pozitiv asupra starii de sanatate. Pe de alta parte, excesul de alcool poate creste riscul unei tensiuni arteriale marite si riscul insuficientei cardiace. In plus, caloriile pe care alcoolul le contine pot contribui la excesul de greutate care, la randul lui, afecteaza sanatatea inimii.

Pentru a-ti pastra sanatatea, bea cu moderatie. Barbatilor li se recomanda nu mai mult de 30 ml de etanol pe zi (echivalentul a 700 ml bere/ 300 ml vin), in timp ce femeilor si persoanelor mai slabe li se recomanda jumatate din cantitate 15 ml etanol, informeaza cel de al saptelea raport al Comitetului National pentru Preventia, Detectarea si Tratamentul Hipertensiunii Arteriale (JNC 7).

6. Excesul ponderal si alimentatia nesanatoasa

Alimentatia nesanatoasa, excesul de greutate si bolile cardiovasculare merg mana in mana. Obezitatea este unul dintre factorii care poate prezice, independent de alti factori, riscul aparitiei arterosclerozei, insuficientei cardiace si hipertensiunii arteriale, explica Asociatia americana a inimii.

Mancarurile bogate in calorii dar sarace in substante nutritive precum si excesul de zaharuri si glucide constituie doua dintre pacatele alimentare pe care multi dintre noi si le permit in ciuda impactului asupra sanatatii. Carnea rosie se numara si ea printre alimentele ce se regasesc in meniul zilnic desi diferite studii au evidentiat faptul ca aceasta creste riscul aparitiei unei boli cardiovasculare.

Un stil de viata sanatos pleca de la o dieta sanatoasa care sa acopere toate grupele alimentare. Din meniu nu ar trebui sa lipseasca fructele, legumele, cerealele integrale, pestele, ouale, alunele nesarate si semintele. O alegere potrivita o constituie si carnea slaba alaturi de lactate cu continut scazut in grasimi.

Fructele si legumele sunt considerate alimentele "prietenoase" inimii. Conform Ghidului alimentar realizat de guvernul S.U.A. pentru 2010, in jur de 2 portii si jumatate de legume si de fructe pe zi contribuie la diminuarea cu 20% a riscului unei boli cardiovasculare.

7. Excesul de sare

Cercetarile leaga excesul de sare de boli precum hipertensiunea arteriala, problemele cardiace, afectiuni ale rinichilor, cancerul gastric si osteoporoza.

Conform OMS, cantitatea de sare totala nu ar trebui sa fie mai mare de o lingurita (6g) pe zi, insa aici intra si sarea luata din paine, conserve, alimente procesate etc. In cazul persoanelor diagnosticate cu hipertensiune arteriala, cantitatea de sodium permisa este mai scazuta.

8. Fumatul

Legatura dintre fumat si bolile cardiace nu este un secret pentru fumatori. Pachetele de tigari contin avertismente cu privire la acest lucru. Fumatul reprezinta unul dintre factorii de risc majori ai afectiunilor cardiace. Riscul creste odata cu numarul de tigari fumate si cu perioada de timp.

Nicotina prezenta in fumul de tigara creste riscul unei afectiuni cardiace prin scaderea nivelului de oxigen ce ajunge in inima, cresterea tensiunii si a frecventei batailor inimii, cresterea riscului de coagulare a sangelui si degradarea celulelor din artere si alte vase de sange, titreaza Webmd.com.

Fumatul nu ii afecteaza doar pe fumatori ci si pe cei de langa ei. Fumatul pasiv se dovedeste a fi si el un factor de risc atat pentru bolile cardiace cat si penstru afectiuni respiratorii sau cancer. Cei mai afectati sunt copiii.

9. Lipsa controalelor regulate

Verificarea regulata a starii generale de sanatate contribuie la identificarea, din timp, a unor probleme majore de sanatate. Analizele pot arata nivelul colesterolului, al glucidelor si al tensiunii arteriale. In cazul in care valorile sunt mari, acestea indica un risc ridicat pentru bolile cardiovasculare.

10. Ignorarea semnalelor date de organism

Atunci cand obositi dupa un efort minim sau aveti dificultati de respiratie dupa o activitate pe care, pana nu demult, puteati sa o realizati fara probleme, organismul incearca sa semnaleze existenta unei probleme. Desi, uneori este vorba despre lipsa unei activitati fizice regulate, poate fi la fel de bine o problema cardiaca. Doar un control medical este in masura sa ofere un raspuns.

Identificate din timp, problemele cardiace pot fi tinute sub control. Ignorate, acestea se agraveaza devenind o bomba cu ceas.

Autor: I. C.



Medici CARDIOLOGIE

CB
Cotet Bianca
Medic specialist
Cotet Bianca
Medic specialist

Doctor Dragusel Simona Claudia
Dragusel Simona Claudia
Medic Primar Medicina Interna, Medic specialist Cardiologie
Dragusel Simona Claudia
Medic Primar Medicina Interna, Medic specialist Cardiologie

VL
Vaduva Liliana
Medic specialist
Vaduva Liliana
Medic specialist

Doctor Ghicu Amelia Doina
Ghicu Amelia Doina
Medic Primar
Ghicu Amelia Doina
Medic Primar

Doctor Turdeanu Daniela Silvia
Turdeanu Daniela Silvia
Medic Primar
Turdeanu Daniela Silvia
Medic Primar

Doctor Agoston Vas Coldea Lucica Nela
Agoston Vas Coldea Lucica Nela
Conferentiar doctor, Medic Primar
Agoston Vas Coldea Lucica Nela
Conferentiar doctor, Medic Primar

Doctor Doandes Teodora-Nadia-Narcisa
Doandes Teodora-Nadia-Narcisa
Medic Specialist, Competenta in Ecocardiografie
Doandes Teodora-Nadia-Narcisa
Medic Specialist, Competenta in Ecocardiografie

Doctor Badea Mihaela
Badea Mihaela
Medic Primar
Badea Mihaela
Medic Primar

Vezi toți medicii

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.