Când știi ce ai, știi ce ai de făcut

Într-o lume modernă, cucerită de Internet, oamenii sunt tentați să folosească informațiile medicale disponibile online pentru a se diagnostica și trata, deși scopul acestora este să îi ajute să înțeleagă cu ce boli se pot confruntă și să încurajeze prevenția. Cu toate acestea, autodiagnosticarea și automedicația sunt fenomene frecvent întâlnite în țările Uniunii Europene, inclusiv în România. Efectele pot fi extrem de grave: de la rezistență la agenți patogeni, alergii până la cronicizarea unor boli prin întârzierea diagnosticului.
Cum putem scăpa de efectele negative ale acestor fenomene? Cu ÎNCREDERE. În știință, în medici, în tehnologie și în echipamente. În CUNOAȘTERE. Doar astfel putem avea soluții adevărate la probleme reale.
Autodiagnosticarea pe Internet și riscurile asociate
Specialiștii atrag atenția că atunci când folosesc doar informații medicale online pentru a se autodiagnostica sau trata, oamenii se supun anumitor riscuri. Pe de-o parte, devin convinși de boală și acceptă cu greu un diagnostic diferit, dat de către medic. Totodată, devin stresați și anxioși, agățându-se, de multe ori, de cel mai rău scenariu. Poate să apară cyberhondria, situația în care o persoană se confruntă cu o anxietate mare legată de sănătate din cauza căutării simptomelor pe Internet. Pe de altă parte, apare riscul administrării unor tratamente eronate. Automedicația poate cauza reacții adverse, supradozaj sau interacțiuni medicamentoase periculoase.
“Sunt foarte puțini oamenii care se autodiagnostichează corect. Poți să ai un simptom care să apară în cinci boli diferite, cu tratamente complet diferite. Când ai un diagnostic pus de medic, tratamentul va fi corect și rezolvarea va fi rapidă. Altfel, evoluția bolii va fi mult mai lungă și vor apărea complicații”, spune medicul clinician Ana Maria Apostol, medic primar ORL.
În egală măsură, autodiagnosticarea incorectă este riscantă pentru sănătate și atunci când crezi că ai ceva minor și nu te adresezi medicului pentru tratament corespunzător. Poate duce la întârzieri în tratamentul unor afecțiuni mai grave, cum ar fi un posibil infarct, accident vascular cerebral, convulsii sau tumoră.
Posibilele efecte dramatice ale automedicației
Românii nu conștientizează posibilele efecte dramatice ale administrării de medicamente fără un consult medical în prealabil, astfel că o treime dintre ei iau medicamente în funcție de informațiile pe care le găsesc pe Internet, în timp ce aproape 20% așteaptă ca simptomele să treacă de la sine.(1) Lipsa tratamentului sau administrarea incorectă a acestuia se traduce prin rezistență la agenți patogeni, reacții adverse, supradozaj și chiar cronicizarea unor boli prin întârzierea diagnosticului.
Utilizarea abuzivă de analgezice şi antiinflamatoare ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru întregul sistem de sănătate din România. Datele unui studiu arată că peste 60% dintre români recurg la automedicație pentru răceală sau gripă, dureri de cap, dureri articulare sau musculare, dintre aceștia majoritatea fiind din mediul urban.(2)
În ceea ce privește antibioticele, acestea încă sunt folosite în cazul unor infecții virale. Astfel, românii trebuie să învețe că acestea sunt eficiente numai împotriva infecțiilor bacteriene și nu ajută în caz de răceală, la fel cum nu pot ameliora durerea de cap sau febra.
Dr. Roxana Radu, medic specialist medicină de laborator și coordinator al laboratorului MedLife Grivița, explică modul de funcționare al antibioticele și efectele utilizării necorespunzătoare a acestei categorii de medicamente: “Este deosebit de important ca tratamentul infecțiilor bacteriene să fie făcut cu antibiotice țintite, testate inițial „in vivo” prin antibiogramă, pentru a se evita prelungirea bolii și a suferinței aferente, dar și dezvoltarea unor rezistențe la antibiotice a germenilor. Aceste rezistențe pot pune în dificultate majoră atât clinicianul, cât mai ales pacientul, restrângând paleta de opțiuni de tratament cu ocazia dezvoltării unor infecții ulterioare”.
Cum putem combate fenomenele de autodiagnosticare și automedicație?
Influența socială a semenilor este un factor important în formarea practicilor legate de sănătate, lucru confirmat de statistici, care arată că jumătate dintre români oferă sfaturi rudelor şi apropiaţilor cu privire la tratarea unor probleme de sănătate.(3) Pentru a schimba comportamente legate de sănătate, avem nevoie de creșterea eforturilor de educație în domeniul sănătății și de cunoaștere a riscurilor și beneficiilor diferitelor practici.(4)
Oamenii au nevoie să înțeleagă că pentru a pune un diagnostic corect, medicul se bazează nu doar pe istoricul medical și simptomatologia pacientului, ci și pe un examen clinic de specialitate, completat de investigații paraclinice (examen endoscopic, CT, RMN). În plus, un rol important îl au analizele de laborator, care în medicina de astăzi au devenit un sistem fundamental pentru orientarea clinicianului în a diagnostica corect și a trata ulterior pacientul.
“Fără analize de laborator precise și țintite, în patologia clinică, un diagnostic corect este greu de obținut, dacă nu chiar imposibil. Manifestarea clinică foarte nuanțată a diverselor patologii are nevoie de obiectivare prin analize de laborator, iar acest fapt îi conferă clinicianului siguranță în tratarea pacientului”, completează dr. Roxana Radu.
Laboratoarele și clinicile MedLife sunt locul în care expertiza medicilor, dublată de tehnologia de ultimă generație, oferă acces la un diagnostic corect și soluții personalizate nevoilor tale. Locul care îți dă încredere în tine, în mâine.
Surse:
- “RASCI Lansează Studiul „Automedicația În România. Comportamente Și Atitudini Cu Privire La Produsele Care Se Eliberează Fără Prescripție Medicală” - RASCI.” RASCI, 21 Feb. 2020, https://rasci.ro
- Ioana Dana Alexa, et al. “The Impact of Self-Medication with Nsaids / Analgesics in a North-Eastern Region of Romania.” ResearchGate, unknown, Nov. 2014, www.researchgate.net
- Adrian Sergiu Senciuc. “Automedicaţia, Un Pericol Pentru Sănătate.” Scientia.ro, 7 Feb. 2012, www.scientia.ro
- Druica, Elena, et al. “Information or Habit: What Health Policy Makers Should Know about the Drivers of Self-Medication Among...” ResearchGate, MDPI, 14 Jan. 2021, www.researchgate.net