Dicționar
COVID-19

Reprezintă boli cronice sau de lungă durată care determină slăbirea sistemului imunitar. Persoanele cu anumite afecțiuni preexistente au un risc crescut de a dezvolta o formă mai gravă a bolii în urma infecției cu noul coronavirus. 

Potrivit NHS (Institutul Naţional de Sănătate din Marea Britanie), există două categorii de risc: risc ridicat - aici se incadrează persoanele extrem de vulnerabile din punct de vedere clinic - si risc moderat - aici se încadrează persoanele vulnerabile clinic. 

Persoanele cu urmatoarele afectiuni medicale preexistente prezintă un risc crescut:

- au avut un transplant de organe
- fac chimioterapie sau tratament cu anticorpi pentru cancer, inclusiv imunoterapie
- efectuează un curs intens de radioterapie (radioterapie radicală) pentru cancerul pulmonar
- au tratamente de cancer țintit care pot afecta sistemul imunitar  
- au cancer de sânge sau măduvă osoasă (cum ar fi leucemie, limfom sau mielom)
- au avut transplant de măduvă sau transplant de celule stem în ultimele 6 luni sau încă mai iau medicamente imunosupresoare
- medicul i-a spus că au o afecțiune pulmonară severă (cum ar fi fibroza chistică, astmul sever sau BPOC severă)
- au o afecțiune care înseamnă că au un risc foarte mare de a avea infecții (cum ar fi SCID sau celula de secera)
- au o afecțiune cardiacă gravă si sunt însărcinate

Potrivit NHS, vorbim de risc moderat în cazul persoanelor care:

- au 70 de ani sau mai mult
- sunt însărcinate
- au o afecțiune pulmonară care nu este severă (cum ar fi astmul, BPOC, emfizemul sau bronșita)
- au boli de inimă (cum ar fi insuficiență cardiacă)
- au diabet
- au boli renale cronice
- au boli hepatice (cum ar fi hepatita)
- au o afecțiune care afectează creierul sau nervii (cum ar fi boala Parkinson, boala neuronului motor, scleroza multiplă sau paralizia cerebrală)
- au o afecțiune care înseamnă că au un risc ridicat de a infecta
- iau medicamente care pot afecta sistemul imunitar (cum ar fi doze mici de steroizi)
- au obezitate (au un indice de masă corporală IMC de 40 sau mai mare)

Un anticorp este o proteină din sânge pe care sistemul imunitar o produce ca răspuns la un invadator (agent patogen), cum ar fi un virus. Anticorpii sunt unici pentru un anumit agent patogen. Când o persoană prezintă anticorpi anti SARS-CoV-2 înseamnă că persoana a fost expusă la virus și corpul a dezvoltat un răspuns imun.

Dezvoltarea imunității la un agent patogen prin infecție naturală este un proces în mai multe etape care are loc de obicei în 1-2 săptămâni. Corpul răspunde imediat la o infecție virală cu un răspuns înnăscut nespecific în care macrofagele, neutrofilele și celulele dendritice încetinesc progresul virusului și chiar îl pot împiedica să producă simptome. Acest răspuns nespecific este urmat de un răspuns adaptiv în care organismul produce anticorpi care se leagă în mod specific la virus. Acești anticorpi sunt proteine ​​numite imunoglobuline. De asemenea, corpul produce celule T care recunosc și elimină alte celule infectate cu virusul. Aceasta se numește imunitate celulară. Acest răspuns adaptiv combinat poate șterge virusul din organism și, dacă răspunsul este suficient de puternic, poate împiedica evoluția către boli severe sau re-infecția cu același virus. Acest proces este adesea măsurat prin prezența anticorpilor în sânge.

În prezent, nu există dovezi că persoanele care s-au recuperat în urma COVID-19 și au anticorpi sunt protejate de o a doua infecție.

Anxietatea reprezintă o tulburare de natură psihică, care nu își găsește obiectul și nu are un motiv real. Cu toate că anxietatea se conștientizează, individul nu reușește să își înlăture gândurile negative, care îi pun în pericol viața în mod real. 
Implicațiile epidemiei de Covid-19 au cauzat amplificarea anxietății în rândul mai multor indivizi. Aceasta se manifestă prin frica continuă a individului de a își pierde locul de muncă, veniturile lunare, tulburări ale somnului sau digestive, insecuritatea hranei, frica de a se reîntoarce în societate și adaptarea la noul normal. 
Fie că ați experimentat anterior anxietatea sau nu, există mai multe strategii pe care le puteți utiliza pentru a gestiona grijile dumneavoastră în această perioadă:
•    Luați pauză de la a viziona, citi sau asculta știri, inclusiv de la social media.
•    Aveți grijă de corpul vostru: mâncați sănătos, încearcați să faceți exerciții fizice regulat, luați pauză și meditați.
•    Conectați-vă cu persoanele dragi, familie și prieteni. 

Curba epidemiologică este o reprezentare grafică a numărului de persoane care vor fi infectate pe o anumită  perioadă de timp. Această curbă are diferite forme, în funcție de rata de infectare. Poate fi o curbă abruptă în care numărul de cazuri continuă să se dubleze într-un ritm consecvent, numărul total de cazuri ridicându-se la apogeul său, în doar câteva săptămâni. Curbele de infectare ce au o creștere accentuată au, de asemenea, o cădere abruptă - după perioada în care virusul se răspândește masiv în populație, numărul cazurilor începe să scadă la fel de abrupt. 

Aplatizarea curbei epidemiologice înseamnă prevenirea apariției de noi cazuri într-o perioadă foarte scurtă de timp. În cazul pandemiei de COVID-19, măsurile stricte de distanțare socială inclusiv ordinele de izolare la domiciliu, aplicate pe scară largă la nivelul majorității statelor, au avut o contribuție importantă în aplatizarea curbei răspândirii COVID-19, astfel încât s-a preîntâmpinat supra-aglomerarea sistemelor medicale. 

Persoană infectată cu noul coronavirus ce nu prezintă simptome ale bolii. Doar pentru că o persoană este asimptomatică nu înseamnă că nu este infectată cu COVID-19 și că nu poate transmite mai departe virusul. 

Având în vedere perioada de incubație, nu este întotdeauna ușor de știut dacă și când s-a produs expunerea la coronavirus. Dacă o persoană s-a întors din călătorie dintr-o zonă cu risc ridicat sau a fost expusă la o persoană care a fost confirmată pozitiv pentru noul coronavirus, este recomandat ca aceasta să se auto-izoleze timp de 14 zile.

Perioada de auto- izolare restricționează deplasarea persoanei (chiar dacă acestea nu are simptome) până la sfârșitul perioadei de incubație pentru a vedea dacă aceasta se îmbolnăvește.  A rămâne acasă este primul pas al auto-izolării, dar implică și alte schimbări de comportament importante, cum ar fi:
- Fără vizitatori
- Spălarea mâinilor frecvent
- Exersarea distanțării fizice, stând la cel puțin șase metri distanță față de alte persoane din gospodărie