Misofonia - cand anumite sunete te innebunesc

Ce se intampla atunci cand auzi ca cineva face una dintre urmatoarele actiuni: plescaie in timp ce mananca, soarbe din bautura, casca cascat, tasteaza? Daca ai un raspuns emotional puternic si dorinta de a scapa sau de a opri sunetul, este posibil sa ai misofonie.

In sensul literal, inseamna "ura fata de sunet" si este o afectiune neurofiziologica in care oamenii au o reactie disproportionat negativa la sunete specifice, nu la toate sunetele. Ei sunt constienti de faptul ca reactioneaza excesiv la anumite sunete, doar ca nu isi pot controla reactia, scrie theconversation.

Sunetele care declanseaza misofonie pot varia de la o persoana la alta. Cu toate acestea, unele categorii sunt mai frecvente decat altele si au tendinta de a fi legate de gura sau de alimente, respiratie sau sunete nazale si sunete de la maini sau degete. Dovezile sugereaza ca aceasta aversiune se dezvolta in copilarie si tinde sa se inrautateasca cu trecerea timpului.

Persoanele cu misofonie gasesc sunetele declansatoare mai stresante daca sunt produse mai degraba de membrii familiei decat de straini. Acest lucru poate face ca mesele familiei sa fie deosebit de problematice.

Raspunsurile misofonice tind sa fie emotionale, furia fiind raspunsul cel mai comun, variind de la suparare usoara pana la furie extrema. Oamenii pot simti si alte reactii emotionale puternice, cum ar fi anxietatea sau dezgustul. Raspunsurile fiziologice includ o crestere a tensiunii arteriale si a frecventei cardiace, transpiratii si contractii musculare.

Ai putea presupune ca oricine are, intr-o oarecare masura, un raspuns negativ la anumite sunete, cum ar fi un zgomot brusc, o voce tare sau un scartait. Cu toate acestea, in misofonie, oamenii pot reactiona la sunete care nu sunt considerate in general neplacute, cum ar fi o soapta sau respiratia. Sunetele silentioase pot produce o reactie la fel de intensa ca sunetele puternice.

Cercetatorii au investigat daca misofonia este legata sau provocata de alte afectiuni psihiatrice sau fizice, cum ar fi tinitus, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarile de alimentatie sau tulburarea de stres post-traumatic. Dovezile sugereaza ca, desi exista o asociere cu aceste afectiuni, niciuna dintre ele nu poate explica pe deplin simptomele, sugerand ca misofonia este o afectiune separata si independenta.

Lupta sau fugi!

Ignorarea sunetelor enervante nu este posibila pentru cei cu misofonie. Se pare ca atentia selectiva poate fi afectata la persoanele cu aceasta afectiune, in special atunci cand sunt expuse la sunetele declansatoare. Deci, de fiecare data cand cineva aude cel mai deranjant sunet si atentia se fixeaza pe el, singurele optiuni pot fi lupta sau fuga.

Intr-un studiu s-a constatat ca 29% au devenit agresivi verbal atunci cand au auzit zgomotul de declansare, 17% directionand agresiunea spre obiecte, 14% raportand agresivitate fizica fata de ceilalti

De asemenea, persoanele care sufera de misofonie au raportat ca afectiunea a avut un efect atat de negativ asupra vietii lor, incat au evitat situatiile sociale, relatiile s-au incheiat si unii s-au gandit chiar la sinucidere.

Diagnostic

Resursa principala pentru diagnosticarea tulburarilor de sanatate mintala in S.U.A. este DSM-5 si nu enumera misofonia. Din punct de vedere tehnic, aceasta inseamna ca o persoana nu poate fi diagnosticata cu aceasta afectiune.

Din nefericire, intelegerea acestei afectiuni este la inceputuri, a fost identificata doar in 2001, la fel si tratamentele, desi unele dovezi sugereaza ca terapia comportamentala cognitiva poate ajuta.

Lista de sunete declansatoare

Va rugam sa retineti ca pentru unele persoane doar faptul ca citesc despre anumite sunete declansatoare are potentialul de le face sa dobandeasca un nou sunet declansator. De asemenea, unii oameni evita sa auda sau sa isi imagineze anumite sunete declansatoare din acelasi motiv. Daca credeti ca faptul ca veti afla despre noi sunete de declansare ar putea fi o problema, atunci nu este nevoie sa parcurgeti lista de mai jos.

• Gura si mancatul: sorbit bauturi, mestecat, clantanit, plescait, mestecat guma si facut baloane, sunete produse de sarut, muscarea unghiilor, scuipat, supt, inghitit, vorbitul cu mancarea in gura, periajul dintilor, scrasnitul dintilor, rontait.
• Respiratie / nas: grohait, gemete, tipate, respiratie puternica, sforait, stranut, vorbit tare sau incet, sughit, cascat, fluierat si respiratia suieratoare.
• Vocal: zgomote, vorbire infundata, voci nazale, cuvinte utilizate des cum ar fi hm sau ah (cuvinte repetate), sunete sibilante (sunete S, P, T, CH, K, B), cantat fals, fluierat.
• Mediu: sunetele de la tastatura / mouse, telecomanda, stilou, sunete produse de ruperea/mototolirea hartiei, ceasuri, scris pe telefonul mobil si tonul de apel.
• Ustensile / metale: tacamuri de bucatarie, zgomotul care apare cand tacamurile ating farfuria.
• Impachetare: fosnit, pungi de plastic care se deschid sau se freaca si se incretesc.
• Autovehicule: bipul care se aude in timp ce masina este blocata, cand usa masinilor este trantita, diferite mesaje de semnalizare.
• Utilaje grele: masini de tuns iarba, aparate de aer conditionat si ferastraie cu lant.,
• Sunete de impact: voci ale altor persoane, muzica de bas sau TV care se aud prin pereti, usi / ferestre trantite si batai de la baschet.
• Zgomotele animalelor: latrat, sunetele scoase de pasari, greieri, broaste, caini sau pisici
• Bebelusul: plansul bebelus, adultii care imita copiii si tipatele de copii.
• TV: TV - ul dat tare sau radio.
• Miscarea corpului: miscarea picioarelor (picioarele uscate pe pardoseala / covor), pocnitul din degete, tocurile, taierea unghiilor, miscari repetate ale piciorului sau ale corpului.