Dupa 4 saptamani neintrerupte fara soare, dispozitia afectiva si tonusul psihic nu mai sunt atat de stralucitoare. Vremea mohorata, dublata de blocurile gri si aglomeratia specifica lunii decembrie ne vulnerabilizeaza in fata unei astenii nervoase sezoniere. Cum tinem steagul sus? Cum ne conservam optimismul? Cateva sfaturi scurte de la psihiatrul Vlad Stroescu pot fi de ajutor.
Au trecut 29 de zile de cand bucurestenii nu au mai vazut soarele. Ne afecteaza aceasta conditie meteo psihicul? Sau e doar un moft?
dr. Vlad Stroescu: Nu e doar un moft. Orice schimbare exterioara afecteaza psihicul, acesta e rolul lui, sa se schimbe permanent in relatie cu mediul. In mileniile de istorie si de evolutie a omului, iarna a fost in acelasi timp si o perioada cu mult mai putina activitate dar si una in care supravietuirea era pusa la incercare. Undeva, in adancul nostru filogenetic, ne amintim de asta. Si unii oameni chiar se deprima in sezonul rece.
Depresia sezoniera este o entitate clinica recunoscuta si se manifesta printr-o proasta dispozitie, lipsa de chef si placere, energie scazuta, oboseala, nevoie mare de somn sau din contra, insomnie, doar in sezonul rece, de la mijlocul toamnei pana la inceputul primaverii. In zonele calde, ea afecteaza sub 2% din populatie, pe cand in tinuturile nordice peste o zecime din oameni sunt deprimati in lunga iarna. In climatul nostru temperat, la mijlocul distantei dintre pol si ecuator, suntem probabil si pe la jumatatea diferentei dintre cifrele pomenite. In plus, cam un sfert din toate depresiile au o variatie sezoniera. Majoritatea oamenilor nu devin deprimati iarna, dar pot simti o armonie intre vremea de afara si propria dispozitie.
In tarile scandinave exista tot felul de strategii pentru ca oamenii sa reziste perioadelor lungi fara soare. Ce strategii putem imprumuta de la nordici?
dr. Vlad Stroescu: Probabil ca e binecunoscuta terapia prin lumina si poate multi au auzit de cafenelele din Finlanda unde poti sa stai cu ochii in reflectoare puternice ca sa-ti iei doza pe care Soarele ti-o refuza in noaptea polara. Exista o legatura intre depresia sezoniera si lipsa de lumina.
In general e o buna masura de igiena a vietii psihice si a somnului sa primim cat mai multa lumina naturala in timpul zilei, ceea ce e greu de facut daca suntem cantonati zece ore pe zi in birouri cu lumina de neon. Eu, de exemplu, profit de orice pauza ca sa ies din cladire si sa fac cativa pasi in jurul ei, pana la urmatorul meu pacient. Chiar si filtrata de norii grei, lumina Soarelui e incomparabil mai eficace decat becul. In plus, o strategie buna e miscarea. Nu cedati prea des ispitei de a hiberna pe canapea in timpul liber. Sportul e un excelent antidepresiv.
O alta masura nord-europeana de protectie sunt preturile foarte mari ale bauturilor alcoolice. In timp ce un pahar de vin din cand in cand probabil ca face bine la sanatate, alcoolul e un deprimant al sistemului nervos central si nu e deloc o idee buna sa ne tot incalzim cu paharele de tarie ca sa tinem la distanta frigul. Nu facem decat sa invitam depresia si alte afectiuni de sezon in casele si in trupurile noastre.
Dar cred adevarata strategie nordica impotriva iernii, de la care am avea enorm de invatat, e puternicul simt al comunitatii. Strangerea randurilor, intr-ajutorarea, grija pentru cei mai putini norocosi in fata adversitatii, un suport social autentic, asa ar trebui sa ne inarmam contra intunericului.
Care e explicatia neurofiziologica a depresiei/starii de melancolie induse de lipsa expunerii la soare?
dr. Vlad Stroescu: Nu cunoastem prea bine mecanismul. Probabil ca este mediat de melatonina, un hormon produs de glanda pineala si care este direct reglat de lumina prin fibre nervoase care vin de la retina. Insa nu exista dovezi clare ca suplimentele de melatonina, disponibile la noi fara reteta in farmacii, ar fi mai utile decat simpla expunere la lumina de afara. Antidepresivele obisnuite sunt eficace, daca este nevoie de ele, deci probabil ca exista dezechilibre la nivelul neuromediatorilor care de obicei sunt modificati in depresie, cum este serotonina. Cum majoritatea oamenilor nu fac totusi depresie iarna, exista probabil o vulnerabilitate genetica.
Partea plina a acestui pahar plin cu vreme urata? Trebuie sa existe si o jumatate plina... niste stropi acolo, pe perete.
dr. Vlad Stroescu: Fireste. Sarbatorile de iarna. Nu intamplator omenirea a sarbatorit solstitiul de iarna din vremuri imemoriale. Exista un rost in lucrurile astea si nu trebuie sa le lasam sa treaca pe langa noi. Iarna poate fi un anotimp minunat, o perioada a bilantului, dar si a inceputului si a sperantei, chiar daca peisajul urban adesea nu face vremea mai usor de suportat. Copiii stiu sa se bucure de iarna. Si, daca am uitat cum se face, trebuie sa invatam asta de la ei.
Autor: Vlad Mixich 
