Edometrioza

Endometrioza este o afectiune necanceroasa, adesea dureroasa, in care tesutul endometrial functional este implantat in afara cavitatii uterine. Endometrioza este prezenta de obicei la nivelul suprafetei peritoneale sau seroase a organelor abdominale, in mod obisnuit a ovarelor, ligamentelor lagi, fundul de sac posterior si ligamentelor largi, fundul de sac posterior si ligamentelor utero-sacrale. Rar, tesutul endometrial se poate raspandi dincolo de organele pelvine.

Boala este a doua cea mai comuna cauza de infertilitate feminina. Endometrioza poate provoca durere, uneori severa, mai ales in timpul menstruatiei. Din fericire, sunt disponibile tratamente eficiente.

Echipa medicala MedLife - Ginecologie, Obstetrica Ginecologie

Moldovan Ionel,Medic primar
Medic primar
Medic Specialist
Medic primar
Bohiltea Roxana - Elena,Medic Primar Obstetrica - Ginecologie, As. Univers
Medic Primar...
  •  
  • 1 of 69

Edometrioza - Cauze / agent infectios / factori de risc

Cauzele endometriozei

Desi cauza exacta a endometriozei nu este sigura, explicatiile posibile includ:

  • Retrogradarea menstruatiei. In menstruatia retrograda, sangele menstrual care contine celule endometriale curge inapoi prin tuburile uterine si in cavitatea pelviana, in loc sa iasa din corp. Aceste celule endometriale se deplaseaza pe peretii pelvieni si pe suprafetele organelor pelvine, unde cresc si continua sa se ingroase si sa sangeram pe parcursul fiecarui ciclu menstrual;
  • Transformarea celulelor peritoneale. In ceea ce se numeste "teoria inductiei", expertii propun ca hormonii sau factorii imunici sa promoveze transformarea celulelor peritoneale - celule care aliniaza partea interioara a abdomenului - in celulele endometriale;
  • Transformarea celulelor embrionare. Hormonii, cum ar fi estrogenul, pot transforma celulele embrionare - celulele in primele etape ale dezvoltarii - in implanturile celulare endometriale in timpul pubertatii;
  • Implantarea cicatricilor chirurgicale. Dupa o interventie chirurgicala, cum ar fi o histerectomie sau o sectiune C, celulele endometriale se pot atasa la o incizie chirurgicala;
  • Transmiterea celulelor endometriale. Vasele de sange sau sistemul de tesut lichid (limfatic) pot transporta celulele endometriale in alte parti ale corpului;
  • Tulburari ale sistemului imunitar. Este posibil ca o problema cu sistemul imunitar sa faca corpul incapabil sa recunoasca si sa distruga tesutul endometrial care creste in afara uterului.

Factori de risc pentru endometrioza

Mai multi factori va pot creste riscul de a dezvolta endometrioza, cum ar fi:

  • Nu ati avut o sarcina niciodata;
  • Ciclul menstrual a inceput de la o varsta frageda;
  • Cicluri menstruale scurte, de exemplu, mai putin de 27 de zile
  • Niveluri mai ridicate de estrogen in corpul;
  • Indice de masa corporala scazut;
  • Consumul de alcool
  • Una sau mai multe rude (mama, matusa sau sora) au endometrioza;
  • Orice afectiune care impiedica trecerea normala a fluxului menstrual in afara corpului;
  • Anomaliile uterine.

Edometrioza - Simptome

Simptomele endometriozei

Simptomul principal al endometriozei este durerea pelviana, adesea asociata cu perioada menstruala. Desi multe femei au crampe in timpul perioadei menstruale, femeile cu endometrioza descriu de obicei durerea menstruala ca fiind mult mai rea decat de obicei. De asemenea, durerea creste in timp. Semnele si simptomele frecvente ale endometriozei mai pot include:

  • dureri abdominale si de spate;
  • durerea in timpul sau dupa actul sexual;
  • dureri intestinale sau urinare;
  • sangerare excesiva;
  • oboseala, diaree, constipatie, balonare sau greata, in special in perioadele menstruale.

Severitatea durerii nu este neaparat un indicator fiabil al gradului de afectare. Unele femei cu endometrioza usoara au dureri intense, in timp ce altele cu endometrioza avansata pot avea putina durere sau chiar nici o durere. Endometrioza este uneori confundata cu alte afectiuni care pot provoca dureri pelvine, cum ar fi boala inflamatorie pelvina sau chisturile ovariene.

Endometrioza: diagnostic

Diagnosticul este bioptic, de obicei pe calea laparoscopiei.

Diagnosticul de endometrioza se suspecteaza pe baza prezentei simptomatologiei caracteristice dar trebuie confirmat prin biopsie, efectuata de obicei - laparoscopie pelvina, uneori insa - laparotomie, examinare vaginala, sigmoidoscopie sau cistoscopie.

Alte proceduri (ex: ultrasonografia, clisme cu bariu, urografie, CT, RMN) arata uneori gradul de extindere al endrometriozei si ajuta la monitorizarea afetiunii, dar nu sunt suficiente si nici adecvate pentru diagnostic.

Edometrioza - Tratament

Tratamentul consta in administrarea de medicamente antiinflamatorii, de medicamente care sa suprime functia ovariana si cresterea tesutului endometrial, ablatia chirurgicala si excizia implantelor endometriale si, in cazul unor forme severe de boala, daca nu se are in vedere graviditatea, se efectueaza histerectomia si anexectomia.

Medicamentele si interventia chirugicala conservativa sunt tratamente simptomatice, la cele mai multe paciente endometrioza recidivand dupa oprirea tratamentului, cu exceptia situatiei in care functia ovariana este oprita definitiv si complet. Dupa tratamentul medicamentor, rata fertilitatii variaza intre 40-60 %. Dupa tratamentul chirurgical, rata fertilitatii este de 40-70 % fiind invers proportional cu severitatea endometriozei.

Histerectomia trebuie rezervata pacientelor cu dureri pelvine rebele si care au copii. Dupa extirparea uterului si a ambelor ovare, se poate incepe administrarea postoperatorie de estrogen sau, daca ramane o cantitate semnificativa de tesut endometrian, aceasta administrare poate fi intarziata timp de 4-6 luni. In timpul acestui interval poate fi necesara administrarea de medicatie supresiva. In asociere cu tratamentul estrogenic trebuie administrate continuu si progesteronice deoarece daca estrogenul se administreaza singur, poate duce la cresterea tesutului rezidual si pot aparea hiperplazii sau cancere.

Edometrioza - Preventie

Daca durerea persista sau daca gasirea unui tratament care dureaza ceva timp, puteti incerca masuri la domiciliu pentru a reduce disconfortul.

  • Baile calde si un tampon de incalzire va pot ajuta sa va relaxati muschii pelvieni, reducand crampele si durerea;
  • Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul, pot ajuta la ameliorarea crampelor menstruale dureroase.
  • Exercitiile regulate pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical