Cauze și remedii pentru spasmul ocular (ochi care se zbate)

Despre spasmul ocular

Majoritatea persoanelor au resimțit măcar o dată în viață că li „se zbate ochiul”. Astfel de spasme oculare sunt în general banale și se manifestă prin apariția unor contracții involuntare ale musculaturii palpebrale, deseori asociate și cu spasme ale altor grupe de mușchi, în special la nivelul membrelor inferioare.

Spasmele oculare de obicei apar unilateral, mai des la femei decât la bărbați, în special la nivelul pleoapei inferioare. În popor sunt cunoscute sub denumirea de „bătăi ale ochilor” și sunt asociate cu apariția unor evenimente mai mult sau mai puțin plăcute în viața respectivei persoane.

Bătăilor ochiului drept îi sunt atribuite evenimente plăcute, în timp ce ochiul stâng este asociat cu evenimente mai puțin plăcute. În realitate, acestea sunt doar superstiții.

Tipuri de spasme oculare

Există trei tipuri frecvente de spasme oculare: blefarospasmul, spasmul hemifacial, miochimia.

Blefarospasmul

Debutează prin clipiri dese ce pot afecta ambii ochi, este rar întâlnit și potențial sever deoarece poate duce la orbire funcțională prin imposibilitatea menținerii deschise a pleoapelor. Evoluția poate fi către rezoluție spontană în câteva zile sau către contractură generalizată a musculaturii cu imposibilitatea menținerii deschise a pleoapelor.

Etiologia este necunoscută, însă este incriminată funcționarea anormală a ganglionilor bazali. Deseori, blefarospasmul poate apărea ca simptom asociat în afecțiuni neurologice precum boala Parkinson sau sindromul Tourette.

Spasmul hemifacial

Implică apariția unor contracturi musculare la nivelul unei jumătăți a feței ce include și pleoapa. Etiologia poate include cauze vasculo-nervoase, tumorale sau poate rămâne necunoscută.

Miochimia

Este spasmul ocular cel mai des întâlnit. Miochimia afectează doar pleoapa, manifestându-se prin contracții involuntare, repetitive, cu durată de câteva secunde până la 1 minut ale musculaturii palpebrale, superioare sau inferioare.

Cauze

Printre cauzele frecvente asociate cu apariția spasmelor oculare se numără:

• Oboseala;
• Stresul;
• Anxietatea;
• Abuzul de cofeină sau alcool;
• Dezechilibrele minerale: carențe de Mg, Ca, vitamina B12, K, Fe;
• Utilizarea în exces a ecranelor;
• Efectele adverse ale anumitor medicamente;
• Stările gripale;
• Alergiile;
• Poate fi asociat neuropatiei din diabetul zaharat sau sclerozei multiple.

Printre cauzele oftalmologice asociate cu apariția spasmelor oculare se numără:

• Inflamații;
• Alergii;
• Blefarite;
• Sindrom de ochi uscat;
• Vicii de refracție necorectate.

Tratament

Deoarece majoritatea spasmelor oculare sunt tranzitorii și benigne, primele măsuri care pot fi luate sunt: odihna, eliminarea cofeinei, pauze dese în fața ecranelor, comprese calde la nivelul pleoapelor, corecția deficitelor de Ca, Mg, Fe, K, vitamina B12.

În situația în care simptomatologia persistă peste 10 zile sau dacă este însoțită și de alte simptome precum scăderea acuității vizuale, durere oculară, fotofobie, este necesară efectuarea unui consult oftalmologic complet pentru diagnosticarea și tratarea unor eventuale afecțiuni oftalmologice asociate precum blefaritele, meibomitele sau sindromul de ochi uscat.

Există și situații în care spasmele oculare sunt însoțite de spasme ale musculaturii întregii hemifete sau alte semne neurologice. În astfel de situații se impune efectuarea unui consult neurologic.

În situații severe, când simptomatologia persistă în ciuda diagnosticării și tratării afecțiunilor asociate, se poate recurge ca măsură terapeutică la injectarea de toxină botulinică de tip A la nivelul musculaturii perioculare afectate.

Tratamentul chirurgical constă în efectuarea unei miomectomii parțiale (excizia unei porțiuni din mușchiul orbicular) sau extinse (excizia mușchiului orbicular, corugator și procerus).

Din cauza complicațiilor asociate nu se recurge la această măsură terapeutică decât în situația în care injecțiile cu toxina botulinică nu funcționează.