Scleroza multipla

Alte denumiri ale afectiunii:

Scleroza in placi, Scleroza diseminata, Encefalomielita diseminata

Scleroza multipla este caracterizata de zone de demielinizare, diseminate la nivelul creierului si al maduvei spinarii.

Echipa medicala MedLife - Neurologie

Medic Primar
Medic specialist...
Ionita Mariana,Medic Specialist
Medic Specialist
  •  
  • 1 of 11

Scleroza multipla - Cauze / agent infectios / factori de risc

Scleroza multipla (SM) implica probabil un mecanism imunologic. O ipoteza etiologica este infectia cu un virus lent (neidentificat) care, odata activat, declanseaza un raspuns imun secundar. Incidenta crescuta a afectiunii in anumite familii si allotipurile  (HLA-DR-2) antigenelor leucocitare umane (HLA) sugereaza existenta susceptibilitati genetice.

Se pare ca riscul este crescut si de fumat. Varsta de debut variaza intre 15 si 60 ani, in mod tipic fiind 20-40 de ani, femeia fiind afectata oarecum mai des decat barbatii.

Scleroza multipla - Simptome

Simptomele sclerozei multiple

Simptomele frecvente ale sclerozei multiple sunt reprezentate de anomalii vizuale si oculomotorii, parestezii, slabiciune musculara, spasticitate, disfunctie urinara si usoara deteriorare cognitiva. In mod clasic deficitele neurologice sunt multiple, cu remisiuni si exacerbari ce determina progresiv incapacitatea functionala.

Diagnosticul de scleroza multipla

Diagnosticul se face pe baza istoricului de remisiune si exacerbare a simptomatologiei clinice, la care se adauga evidentierea obiectiva a cel putin 2 anomalii neurologice disticte, prin intermediul semnelor clinice, rezultatul testelor, leziunile de pe imaginile RMN sau a altor criterii, in functie de simptome.

SM este suspectata la pacientii ce prezinta nevrita optica, oftalmoplegie internucleara sau alte simptome tipice de SM, in special daca deficitele sunt multifocale sau intermitente. Se efectueaza investigatii imagistice RMN, cerebrale si spinale. Daca rezultatele RMN si datele clinice obtinute sunt echivoce este necesara efectuarea altor teste pentru obiectivarea anomaliilor neurologice distincte. Asemenea teste incep de obicei cu examenul LCR si, daca este necesar, cu potentiale evocate cerebral. Cea mai sensibila investigatie pentru SM ramane RMN, putand exclude alte afectiuni tratabile ce mimeaza SM (ex. leziunile nedemielinizante de tipul chistului subarahnoidian, tumori de foramen magnum). RMN cu substanta de contrast poate diferentia leziunile inflamatori acute de placi mai vechi. Poate fi efectuat si CT cu substanta de contrast.

Potentialele evocate (intarzieri ale raspunsurilor electrice la stimularea senzoriala) sunt adesea mai sensibile pentru SM decat semnele si simptomele bolii. Potenialele evocate vizuale sunt sensibile si de folos la pacientii fara leziuni confirmate de nervi cranieni (ex. cei ce prezinta doar leziuni medulare).

In unele cazuri trebuie excluse anumite boli sistemice (ex. LES-lupus eritematus sistemic) si infectioase (ex. boala Lyme) prin efectuarea analizelor de sange de rutina.

Scleroza multipla - Tratament

Evolutia este foarte variabila si greu de prezis. La cei mai multi pacienti, in special la cei ce au debutat cu nevrita optica, remisiunile pot varia intre luni si mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, anumiti pacienti, in special daca este vorba de barbati a caror boala a debutat la varsta a doua, pot avea atacuri frecvente, prezentand rapid incapacitatea functionala. Fumatul poate accelera evolutia bolii.

Telurile tratamentului include scurtarea episoadelor de acutizare, scaderea frecventei exacerbarilor si ameliorarea simptomatologiei. Deosebit de importanta este mentinerea capacitatii de lucru a pacientului. Exacerbarile acute ce produc deficite obiective suficient de severe pentru a determina afectare functionala (ex. pierderea vederii, a fortei sau a coordonarii motorii) sunt tratate prin scurte cure de corticoterapie.

Terapia imunomodulatoare diminua frecventa exacerbarilor acute si amana eventuala incapacitate functionala. Printre medicamentele imunomodulatoare se numara interferonul (IFN). In cazul de SM constant progresiva poate fi de ajutor administrarea unui imunosupresant mitoxantrone. Natalizumab administrat sub forma de perfuzie lunara, reduce numarul de atacuri si de noi leziuni cerebrale.

Antrenamentul mersului si exercitile fizice pot fi de ajutor in cazul membrelor slabite si spastice. Pacientii trebuie sa pastreze, pe cat posibil, o viata normala si activa dar trebuie sa evite suprasolicitarea, oboseala si expunerea la caldura excesiva.