RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre blefarită
Blefarita presupune inflamația marginii libere a pleoapelor, însoțită de hipersecreția și stagnarea produselor glandelor meibomiene. Ea reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni inflamatorii ale pleoapelor. De obicei este bilaterală și cronică.
Blefarita poate afecta toate grupele de vârstă, de la copii la vârstnici, și se asociază, în general, cu o igienă precară a zonei ochilor.
De cele mai multe ori, afecţiunea nu este contagioasă.
Din punct de vedere al localizării, există următoarele forme de blefarită:
- Forma anterioară - afectează zona unde se inseră genele și, de obicei, este de natură stafilococică sau seboreică;
- Forma posterioară - afectează marginea internă a pleoapelor, unde sunt situate glandele Meibomius, și este cauzată de o disfuncție a acestor glande;
- Forma mixtă - cu afectare atât anterioară cât și posterioară.
Dacă este o formă gravă și rămâne netratată mult timp poate duce la complicații serioase și definitive.
Cauze
Această afecțiune poate avea mai multe cauze:
- Blefarita bacteriană (Staphyloccocus aureus, Staphyloccocus epidermidis, Corynebacterium, Propionobacterium acnes);
- Blefarita seboreică se asociază cu scuame albicioase la marginea pleoapelor dar şi pe frunte și pe zona nasului;
- Blefarita parazitară, în special cu Demodex folliculorum și Demodex brevis;
- Blefarite mixte.
Factori de risc
Factorii favorizanți sunt:
- atingerea pleoapelor cu mâini murdare;
- teren artritic/diatezic, tulburări digestive cronice, tulburări endocrine;
- factori locali mecanici (praf, fum, paraziți), fizici (umiditate, frig, radiații), chimici (coliruri, cosmetice);
- vicii de refracție necorectate (hipermetropia);
- sindromul de ochi uscat;
- bolile și afecțiunile pielii care pot duce la blefarită includ: rozacee, dermatită (dermatită alergică, dermatită de contact, dermatită seboreică, dermatită stafilococică), moluscum contagiosum;
- un factor favorizant aparte este parazitul Demodex folliculorum, care provoacă blefarită atunci când este prezent în dermul pleoapelor. Acești paraziți pot trăi aproximativ 15 zile pe foliculul genelor, locuind în glandele sebacee și apocrine ale pleoapei. Contactul direct permite răspândirea acestui agent patogen. Factorii care permit acestui agent patogen să se înmulțească includ țesutul hipervascularizat, condițiile de igienă precare și deficiența imunitară;
- afecțiuni ce determină imunitate scazută (diabetul zaharat).
Simptome
Semnele și simptomele pe care le prezintă pacientul sunt:
- prurit, arsură, durere moderată, senzație de corp străin, lăcrimare, fotofobie, prezența matinală a crustelor palpebrale, clipit frecvent;
- marginea liberă a pleoapelor este eritematoasă cu teleangiectazii (pe marginea internă conjunctivală), secreții mucoase albicioase, orificii glandulare modificate, scuame, depozite furfuracee (fibrină în jurul genelor);
- pleoapele pot fi umflate;
- ochiul poate să fie ușor roșu;
- în forme severe, se întâlnește pierderea genelor.
Diagnosticare
Medicul oftalmolog este cel care va pune diagnosticul de blefarită după realizarea unui examen minuțios al ochiului prin biomicroscopia polului anterior.
Se poate recurge și la realizarea unui examen bacteriologic al secreției sau realizarea examenului microbiologic pentru Demodex.
Se recomandă, de asemenea, monitorizarea tensiunii oculare înainte și după începerea tratamentului cu steroizi, diagnosticarea unui sindrom de ochi uscat concomitent.
Tratament
Tratamentul blefaritei implică mai mulți pași care trebuie facuți în același timp:
- igiena riguroasă a pleoapelor și mâinilor;
- tratament medicamentos: unguent oftalmic cu antibiotic și antiinflamator sterioidian (se va evita tratamentul de lungă durată cu antibiotic și corticoid);
- masarea îndelungată a marginilor pleoapelor îmbunătățește circulația locală;
- comprese calde pentru evacuarea eficientă a glandelor Meibomius;
- lacrimi artificiale dacă ochiul este uscat;
- în blefarita cauzată de Demodex se folosesc produse ce conţin ulei din arbore de ceai;
- în cazuri extreme, se poate recomanda tratament cu antibiotic oral;
- dacă există suspiciunea că blefarita ascunde o formațiune malignă a marginii pleoapei, se recomandă biopsie.
Prognosticul este bun dacă pacientul este compliant cu tratamentul indicat și dacă are o igienă riguroasă a zonei ochilor.
Complicații
Blefarita este o afecțiune cronică care se caracterizează prin perioade de exacerbare și remisie. Simptomele se pot remite dacă pacientul are o igienă riguroasă a pleoapelor, dar acestea pot să reapară odată cu încetarea igienei.
Pot să apară diverse complicații dacă blefarita nu este tratată corect:
- complicații de natură infecțioasă care pot, uneori, să afecteze vederea precum apariția conjunctivitei, orjeletului, chalazionului, keratitei, ulcerațiilor corneene;
- neovascularizarea corneei;
- modificări ale marginii pleoapelor - ectropion, entropion;
- modificări ale genelor - pierderea genelor, decolorarea genelor, creșterea aberantă a genelor (trichiazis).
De asemenea, blefarita este principala cauză a apariției sindromului de ochi uscat deoarece afectează calitatea filmului lacrimal.
Prevenție
În cazul blefaritei, prevenția se realizează printr-o igienă riguroasă a pleoapelor cu produse dedicate acestei zone, evitarea atingerii pleoapelor, mai ales atunci când mâinile nu sunt curate, și evitarea expunerii în medii cu aer contaminat cu diverse particule.
Alte afecțiuni similare
Balonare
Balonarea este reprezentată de senzația de abdomen umflat, deseori pacientul descriind-o ca „stomac plin”, iar uneori poate fi vizibilă și distensia abdominală...
Vezi detalii
Bartholinita
Glandele Bartholin sunt localizate de-o parte și de alta a introitului vaginal (deschiderea la exterior a vaginului). Aceste glande secretă mucus, o substanță care ajută...
Vezi detalii
Bătături
Hipercheratoza sau bătăturile sunt acumulări de piele superficială, formate în urma unei presiuni în exces exercitate asupra anumitor zone. Ele apar îndeosebi pe talpa...
Vezi detalii
Bloc atrio-ventricular primul grad
Din punct de vedere fiziologic, nodul atrio-ventricular este singura legătură normală între atrii și ventricule, acționând că un modulator al impulsurilor atriale....
Vezi detalii
Blocul de ramură
Blocul de ramură este o afecțiune care afectează sistemul de conducere electrică a inimii, care controlează sincronizarea și coordonarea bătăilor inimii. Sistemul de...
Vezi detalii
Boala arterială periferică
Boala arterială periferică este o afecțiune provocată de îngustarea sau blocarea arterelor care transportă sângele de la inimă către membrele inferioare. Acest proces...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
