Importanța diagnosticarii precoce a bolii cronice de rinichi

Nefrologia reprezinta ramura medicinii interne  care se ocupă cu studiul patologiei renale Cuvântul nefrologie derivă din grecescul nephros, care înseamnă "rinichi", și sufixul -logie, sau "studiu al". Rolul nefrologiei este diagnosticarea bolilor rinichilor și tratamentul acestora precum și urmărirea pacientilor transplantati renal.

Pacientii sunt trimiși la medicul nefrolog pentru un consult de specialitate din diferite motive, ca de exemplu: insuficientă renală acută (pierderea rapidă a functiei renale), insuficientă renală cronică (detectarea unor creșteri ale produșilor azotati: creatinină, uree, acid uric, în cadrul unor evaluari de rutină sau investigarea unei alte afectiuni, semn al declinului functiei renale), hematurie (evidentierea sângelui în urină), proteinurie (evidentierea proteinelor în urină -albumina fiind una din cele mai importante), litiaza renala (formare de calculi renali ce se pot localiza în rinichi, uretere, vezică, uretră), neoplasmul aparatului renourinar (cancer renal, ureteral, vezical, prostatic), infectii urinare, recurente sau cronice, înalte (pielonefrite) sau joase (cistite, uretrite, prostatite), adenomul prostatic, pacientul hipertensiv, al carui tratament antihipertensiv nu dă rezultate și la care se suspectează o cauză secundară, posibil renală, pacientul diabetic ce dezvolta nefropatie diabetica sau nefropatii glomerulare, pacientul tanar ce dezvolta hipertensiune, pentru a fi evaluat de cauze de hipertensiune secundara renala (stenoza de artera renala, displazia fibromusculara) sau secundara endocrinologica (afectarea glandelor suprarenale-feocromocitomul), evaluarea bolile chistice renale, evaluarea tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice (hiper/hipopotasemie, hipo/hipernatremie, hipo/hipercalcemie, hipo/hiperfosfatemie, acidoza metabolica, etc) evaluarea diferitelor  boli sistemice cu afectare secundara renala (lupus eritematos sistemic, amiloidoza, guta, mielomul multiplu, poliartrita reumatoida, etc), gravida cu infectii urinare, preeclamsie, litiaza renala, etc.

Rinichii sunt organe pereche de forma unor boabe de fasole, situate retroperitoneal, de fiecare parte a coloanei vertebrale lombare. Functia principala a rinichilor este filtrarea și excretia excesului de apa și a substantelor toxice din sange.

Rinichii asigura trei functii majore:

• filtrarea sangelui și producerea urinei pentru eliminarea deseurilor, impiedicand astfel acumularea toxinelor in sange
• reglarea concentratiei mineralelor și electrolitilor (sodiu, calciu, potasiu, fosfor) și cantitatea de lichid din organism
• producerea de hormoni care actioneaza asupra unor functii ale corpului, precum reglarea tensiunii arteriale (renina) și producerea de globule roșii (eritropoietina.)

Vom incerca in acest material sa lamurim cateva aspecte legate de insuficienta renala cronica, denumita actual, conform ghidurilor de practica medicala boala cronica de rinichi (BCR). Boala cronica de rinichi reprezinta diminuarea lenta și progresiva a capacitatii de filtrare a rinichilor (reducerea ratei de filtrare glomerulara < 60 ml/min/1.73m2), afectare renala cu o durata de minim 3 luni.

Boala cronica de rinichi survine de obicei drept complicatie a altei boli sau afectiuni (diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, litiaza renala, pielonefrita cronica, etc) . Spre deosebire de insuficienta renala acuta, insuficienta renala cronica se instaleaza progresiv, pe masura deteriorarii rinichilor. Evolutia este in general lenta, astfel incat primele simptome apar dupa ce boala a determinat consecinte clinice și biologice importante. Din acest motiv, numeroși pacienti cu boala renala cronica (insuficienta renala cronica) nu sunt conștienti de prezenta bolii decat dupa ce functia renala este redusa la 25% din valorile normale.

Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci cand nefronii sunt deteriorati și nu mai functioneaza, cei ramași sanatoși preiau și functia acestora. Daca deteriorarea continua, din ce in ce mai multi nefroni devin nefunctionali pana in momentul in care rinichiul nu-și mai poate indeplini functia.

Aproximativ 10-15% din populatia globului prezinta o disfunctie renala. Uneori, ea este nedetectata, evoluand silentios, dar afectand treptat organul. Metaforic vorbind, are un aspect de iceberg, baza piramidei fiind situata subacvatic, invizibila, insuficienta renala devenind vizibila abia cand au fost distruși 60% din nefroni. Alteori, sunt maladii aflate sub tratament, care, din pacate, in unele situatii duc la o deteriorare grava a rinichiului, cu instalarea insuficientei renale.

Printre cauzele cele mai frecvente ale bolii cronice de rinichi, reprezentand aproape doua treimi din cazuistica,  se numara hipertensiunea arteriala (30% din cazuri) și diabetul zaharat (38%) (DZ de tip 1 sau 2) mai ales in aceste vremuri cu o creștere alarmanta a incidentei diabetului zaharat, hipertensiunii, obezitatii, aterosclerozei precum și creșterii sperantei de viata, deci și o imbatranire a organelor și sistemelor.

Daca legatura dintre bolile renale și hipertensiunea arteriala era demult cunoscuta in ambele sensuri (hipertensiunea arteriala poate afecta rinichiul, dar și afectiunile renale cronice pot declanșa sau agrava hipertensiunea arteriala, gen nefropatiile glomerulare), in ultimul deceniu a devenit din ce in ce mai pregnanta relatia dintre bolile renale cronice și bolile cardiovasculare. Acest risc este de 20-30 de ori mai mare in stadiile finale ale bolilor renale, dar el exista in toata evolutia unei afectiuni renale cronice.

Astfel, riscul producerii de astfel de evenimente (infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obstructiva cronica, instalarea insuficientei cardiace) este de doua pana la șase ori mai mare decat in restul populatiei. De aici importanta identificarii acestor bolnavi și instituirea terapiei in stadiile cat mai precoce ale bolii.

Boala cronica de rinichi a fost recunoscuta ca o problema de sanatate publica in numeroase tari dezvoltate, iar recunoașterea timpuie faciliteaza implementarea unor masuri generale și terapeutice cu scopul de a reduce ritmul de degradare a ratei de filtrare glomerulara. Elaborarea de ghiduri și de masuri de evaluare pentru ingrijirea pacientilor cu boala cronica de rinichi este impusa de recunoașterea pe plan mondial a importantei detectarii BCR, in scopul interventiei terapeutice cat mai precoce.

Pacientii cu boala cronica de rinichi trebuie indrumati catre serviciile de nefrologie pentru confirmarea diagnosticului de boala cronica de rinichi, precizarea bolii renale primare, stadializarea bolii cronice de rinichi, evaluarea prezentei complicatiilor bolii renale cronice (anemia renala, tulburarile minerale și osoase renale, tulburarile hidroelectrolitice, hipertensiunea secundara renala, etc),  stabilirea planului de ingrijire, evaluarea periodica. Boala cronica de rinichi trebuie inteleasa ca o afectiune interdisciplinara, in acest scop medicii nefrologi ar trebui sa coopereze cu medicii de alte specialitati-medicina de familie, cardiologie, diabetologie, urologie in vederea elaborarii de planuri terapeutice de ingrijire a pacientilor cu afectare renala.

Dr. Gianina Gabriela ŞOTILA
Medic Primar Nefrolog
Competenta ȋn Ecografie Generala
Doctor ȋn Stiinte Medicale