Arteriografia periferică: procedură, beneficii, recomandări

Arteriografia de la nivelul vaselor periferice (arteriografia periferică) este un examen radiologic. Această procedură de diagnostic este singura care poate permite verificarea vaselor de sânge.
Arteriografia periferică este folosită pentru verificarea arterelor carotide. Acestea sunt vasele care alimentează creierul, arterele renale și arterele membrelor inferioare. În acest fel se pot identifica stenozele (îngustările) care pot diminua sau chiar stopa fluxul de sânge, producând ischemia tesuturilor care sunt alimentate de aceste vase. Arteriografia este folosită în diagnosticarea afectiunilor periferice, care presupune îngustarea sau astuparea arterei carotide, arterei renale, arterelor viscerale, arterelor membrelor inferioare.

Pentru că vasele de sânge nu se pot vedea foarte clar pe o radiografie normală, este necesară injectarea unei substanțe de contrast în sânge, pentru ca evidențierea să se facă mai bine și pentru a permite medicului specialist să identifice eventualele probleme. Arteriografia este considerată globală dacă substanța este injectată într-un trunchi arterial (aortografie) și selectivă dacă este injectată într-o ramură (artera renală). Imaginile cu raze X care sunt create în timpul injectarii substantei de contrast in arterele de interes se numesc angiograme.

În acest articol explicăm ce este arteriografia periferică, de câte tipuri este, când este indicată procedura, cum se realizează, care sunt riscurile și complicațiile acesteia.

Beneficiile arteriografiei

Literatura de specialitate precizează câteva beneficii ale arteriografiei: este o procedură minim invazivă, permite montarea de stenturi în timpul efectuării ei, ajută la stabilirea tratamentului de către medicul specialist.

Este minim invazivă

Arteriografia periferică se realizează sub anestezie locală. Este o procedură minim invazivă și prezintă unele riscuri.

Permite montarea de stenturi

Arteriografia periferică nu este o metodă de tratament, dar ajută medicul să stabilească tratamentul, în funcție de severitatea afecțiunii pacientului. Astfel, medicul poate recomanda:

• tratament medicamentos;
• tratament intervențional: dilatarea zonei stenozate cu ajutorul unui balonaș, implantare de stent;
• tratament chirurgical (by-pass aorto-femural, sau endarterectomie carotidiană).

Ajută la verificarea stării de sănătate a vaselor de sânge

Problemele care afectează vasele de sânge și care pot fi investigate prin arteriografia periferică sunt:

• ateroscleroză (îngustarea arterelor): pacientul poate suferi un accident vascular cerebral;
• boală arterială periferică: determină reducerea aportului de sânge la nivelul mușchilor picioarelor;
• anevrism cerebral;
• cheaguri de sânge/embolie pulmonară: se instalează un blocaj la una dintre arterele pulmonare;
• blocaj al alimentării cu sânge a rinichilor.

Angiografia ajută la stabilirea tratamentului pentru multe dintre aceste afecțiuni.

Indicații pentru arteriografia periferică

Cum se efectuează arteriografia periferică

Arteriografia periferică presupune o puncție pe artera femurală sau radială. Sonda de cateterism se introduce fie la baza membrului inferior, fie pe braț, sau la nivelul antebrațului (mai rar). Sub control imagistic, cateterul înaintează prin arterele supuse investigației. Substanța de contrast este injectată de medicul cardiolog și astfel se poate vedea cum circulă sângele. Se pot identifica ușor ocluziile și stenozele, astfel încât medicul poate stabili tratamentul necesar. Iată care sunt etapele realizării arteriografiei periferice:

Pregătirea pentru intervenție

Este recomandat ca pacientul să nu consume alimente și lichide în ziua efectuării procedurii. De asemenea, nu este permis purtatul ochelarilor de vedere sau a brățărilor în timpul procedurii.

Arteriografia se efectuează în laboratorul de angiografie. Este nevoie de un ambient steril, dotat cu aparatură specială, cu raze X (angiograf). Pacientul este așezat în poziția întins pe masa de angiografie și este acoperit cu un câmp steril. Este lăsată descoperită doar zona inghinală (sau zona unde trebuie să se realizeze anestezia locală). Medicul cardiolog este cel care alege tipul de abord (femural-inghinal, brahial-încheietura cotului).

Pe parcursul procedurii, pacientul rămâne conștient și poate comunica cu medicul. Pacientul este conectat permanent la aparatele de monitorizare și înregistrare a datelor. Anestezia locală se face cu xilină 1%.

Realizarea procedurii

După ce s-a instalat anestezia locală, medicul trece la efectuarea puncției arterei selecționate. Puncția arterială se face cu un ac special. Apoi, cu ajutorul cateterelor se avansează sub control radioscopic până la originea arterelor care trebuie investigate.

Substanța de contrast este pe bază de iod și ajută la vizualizarea arterelor, pentru a se observa fluxul sanguin și pentru a se identifica eventualele blocaje.

Imaginile obținute sunt vizualizate pe monitorul angiografului, astfel încât pacientul primește rezultatul pe loc. Este posibil ca în timpul arteriografiei, medicul să observe probleme în fluxul sanguin normal și atunci poate recurge la efectuarea unei angioplastii cu balon, care se poate face cu sau fără implantarea unui stent, ceea ce înseamnă tratamentul stenozelor evidentiate și restabilirea circulatiei spre țesuturi.

La finalul procedurii, teaca este înlăturată și se face o presiune pe locul unde s-a făcut puncția. Presiunea se poate face manual, sau cu ajutorul unor dispozitive speciale. Se folosește un pansament compresiv pe care pacientul trebuie să-l păstreze 24 de ore cu scopul de a evita complicații precum hemoragii sau hematom.

Recuperarea dupa arteriografie

După efectuarea procedurii, pacientul trebuie să rămână în repaus la pat pentru câteva ore, fără să îndoaie piciorul, sau brațul. Timpul diferă, în funcție de tipul de procedură:

• dacă procedura se realizează brahial (la nivelul încheieturii cotului): 4 ore;
• dacă procedura se realizează femural (la nivel inghinal): 4 ore;
• dacă procedura se realizează femural și cu hemostază manuală: 8-12 ore.

Pacientul poate fi externat a doua zi, după vizita medicului.

Înaintea efectuării arteriografiei, pacientul este informat că procedura este invazivă. Riscurile sunt foarte mici, dar chiar și așa, medicul are nevoie de semnătura pacientului pentru a putea efectua această investigație.

Complicațiile arteriografiei periferice

Complicațiile arteriografiei periferice sunt în funcție de starea de sănătate a pacientului, vârsta acestuia, severitatea bolii și prezența unor comorbidități.

Cele mai grave complicații care pot apărea sunt:

• accident vascular cerebral;
• ocluzia sau disectia vasului de interes.

Pacientul trebuie să primească toate informațiile de care are nevoie de la medicul specialist.

Important de reținut!

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația din cabinetul medical. Tratamentele medicamentoase pot fi urmate numai la recomandarea unui medic specialist. Manifestările unor probleme medicale diferă de la pacient la pacient. Nu ezita să mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult și tratament, ori de cate ori ai o problemă de sănătate.