Cateterismul cardiac drept. Tot ce trebuie să știi despre procedură

Ce este cateterismul cardiac

Cateterismul cardiac reprezintă un set de tehnici de diagnostic invaziv. Cateterismul cardiac este recomandat atunci când medicul specialist are nevoie de mai multe date pentru a stabili un diagnostic corect. În ultimii ani, cateterismul cardiac este mai puțin utilizat ca metodă de diagnostic, tocmai pentru că sunt preferate ecocardiografia și RMN-ul cardiac ce poate oferi suficiente date despre starea pacientului. Pe de altă parte, cateterismul cardiac rămâne metoda preferată de investigare în cazul în care există suspiciunea unei malformații congenitale cardiace complexe.

Cel mai important avantaj al cateterismului cardiac este legat de faptul că abordul invaziv oferă posibilități de rezolvare în timpul aceleiași intervenții, a unor malformații cardiace (defecte septale, stenoze valvulare).

Ca metodă de diagnostic minim invazivă, cateterismul presupune introducerea unui cateter (un tub foarte subțire) în camerele drepte ale inimii, cu 2 scopuri:

• prelevarea de probe de sânge;
• măsurarea tensiunii în diferite zone ale cordului și la nivelul vaselor mari.

Cum se realizează cateterismul cardiac

Cateterismul cardiac este realizat de o echipă de medici și asistente, într-o unitate medicală specializată în acest domeniu. Sunt 3 etape care trebuie parcurse în cazul cateterismului cardiac.

Pregătirea pacientului

Pentru început, se fac anumite investigații pentru care se iau probe de sânge. Se determină grupa de sânge, capacitatea de coagulare a sângelui, valoarea hormonilor tiroidieni și funcția renală. În cele mai multe cazuri, se efectuează o investigație neinvazivă de diagnosticare a fluxului sanguin la nivelul inimii. Se poate face prin intermediul unui EKG de efort (ergometrie). Se efectuează o ecocardiografie pentru a vedea dacă sunt comunicări anormale între cavitățile inimii sau dacă valvele inimii nu funcționează corect.

Pacientul este așezat pe masa de cateterism și se monitorizează EKG periferic. Apoi se sterilizează cu tinctură de iod zona unde se va realiza puncția (venei sau arterei). Zona aleasă de medicul intervenționist poate fi inghinală, subclaviculară, latero-cervicală. Înainte de demararea procedurii, asistenta pune o branulă la nivelul venei brațului. Nu se urmărește adormirea pacientului, dimpotrivă, acesta trebuie să fie treaz pentru a putea urmări instrucțiunile pe care le primește de la medicul intervenționist. Chiar dacă la pacienții adulți nu este necesară sedarea, se poate apela la aceasta în anumite condiții: dacă pacientul de exemplu este anxios, dacă se află într-o stare hemodinamică precară, sau dacă procedura are șanse să se prelungească pentru a se putea realiza o procedură intervențională.

Abordul vascular

După ce se administrează pacientului un anestezic local, medicul intervenționist face o incizie la nivelul pielii și la nivelul unui vas mare de sânge. Ulterior se introduce un tub subțire (teaca) la nivelul vasului de sânge. Medicul ghidează cateterul prin vasul de sânge, iar în timp ce face acest lucru urmărește poziția cateterului pe un monitor sub radiații X. În mod normal, pacientul simte o presiune, dar nu ar trebui să simtă durere. Cateterul se folosește pentru introducerea în cavitățile inimii drepte sau stângi pentru măsurarea presiunii invaziv intracavitar și recoltarea de probe de sânge pentru a identifica unde există comunicări anormale în interiorul inimii.

În funcţie de calea de introducere a sondei şi de interesul pentru cateterizarea cordului drept sau stâng, se poate face diferența între:

• cateterism drept sau venos: puncționarea unei vene aduce date hemodinamice despre presiune, gradiente la nivelul valvelor, nivelul hipertensiunii arteriale pulmonare, șunturile intracardiace.
• cateterism stâng sau arterial: puncționarea unei artere determină gradiente la nivelul valvei mitrale și aortice, gradient la nivelul aortei, eventuale șunturi dreapta-stânga. Acest abord este folosit și pentru efectuarea coronarografiei prin care se vizualizează arterele coronare.
• cateterism drept şi stâng, abordul unei artere şi vene simultan. La adulți se preferă abordul venei femurale pentru cateterismul drept, iar pentru cateterismul stâng se preferă calea femurală sau radială.

La nivelul cateterului se pot plasa mai multe instrumente care:

• pot măsura tensiunea la nivelul fiecărei camere a inimii (atrii și ventricule);
• pot vedea interiorul vaselor de sânge conectate la inimă (ecografie intracardiacă);
• colectează probe de sânge de la nivelul unor părți diferite ale inimii;
• prelevează o parte din țesutul cardiac (biopsie cardiacă).

După ce se realizează investigația, medicul îndepărtează cateterul, iar asistenta trebuie să aplice o presiune la nivelul punctiei. De asemenea, pacientul trebuie să stea întins mai multe ore, pentru a preveni astfel sângerarea masivă și pentru a permite recuperarea vasului de sânge.

Medicul specialist poate decide injectarea unei substanțe de contrast, iar aceasta este observată prin intermediul razelor X (angiografie). Procedura cateterismului cardiac durează aproximativ o oră.

Recuperarea după intervenție

• După finalizarea procedurii, pacientul are nevoie de mai multe ore pentru a se recupera. În primul rând trebuie să treacă efectul anesteziei locale, iar acest lucru se întâmplă în aproximativ o oră.
• Pacientul poate să se alimenteze și să se hidrateze după cateterismul cardiac. Dacă nu intervin complicații, pacientul poate pleca acasă a doua zi. Durata de spitalizare depinde însă de afecțiunea pacientului și de severitatea acesteia.
• Dacă medicul cardiolog recomandă și efectuarea unor alte intervenții cardiace (implantare de deviceuri de inchiderea comunicărilor intracardiace, dilatare de valve de exemplu), pacientul poate să rămână în spital vreme mai îndelungată.
• Este important de reținut că dacă apar manifestări precum sângerări, medicul trebuie informat imediat. De asemenea, medicul intervenționist trebuie să ofere pacientului toate informațiile de care acesta are nevoie în legătură cu procedura cateterismului, sau cu perioada de recuperare.

Contraindicații pentru cateterism cardiac

Singura contraindicație absolută de cateterism cardiac este refuzul pacientului de a efectua procedura. Astfel de cazuri sunt rare. Pe de altă parte, cateterismul cardiac şi angiografia au contraindicaţii relative. Asta înseamnă că aceste contraindicații sunt cauzate de dotarea laboratorului și de experienţa personalului care efectuează procedura de cateterism. Tocmai de aceea se recomandă optarea pentru o clinică de medicină intervențională minim-invazivă.

Contraindicaţiile relative se referă la pacienţi care au:

• insuficienţă cardiacă severă decompensată;
• edem pulmonar acut;
• insuficiență renală acută;
• insuficienţă renală cronică (cu valori ale creatininei mai mari de 2,5);
• tulburări grave de coagulare;
• reacție anafilactică la iodul din substanța de contrast;
• stare febrilă;
• endocardită bacteriană;
• tulburări maligne de ritm (care nu sunt sub tratament);
• accident vascular acut;
• hemoragie digestivă activă;
• anemie severă;
• hipotensiune arterială;
• insuficiență renală secundară;
• comorbidități severe care reduc semnificativ durata de viață.