Coronarografia - tot ce trebuie să știi despre această procedură

Ce este coronarografia

Arterele coronare sunt arterele situate pe suprafața inimii. Acestea alimentează mușchiul cardiac cu sânge oxigenat. În mod normal, la pacientul sănătos, arterele coronare prezintă peretele interior neted și flexibil, ceea ce permite sângelui să circule liber.

Coronarografia este o investigație care ajută la diagnosticare, la verificarea cu exactitate a condiției arterelor coronare și care depistează eventualele probleme (de exemplu îngustările care diminuează sau opresc fluxul sanguin al mușchiului cardiac), cele care pot determina durerile toracice (angină pectorală) sau infarct miocardic.

Coronarografia ajută la:

• identificarea îngustărilor arterelor coronare (stenoze coronariene) și la evaluarea severității acestor îngustări.
• stabilirea tipului de tratament:
  • tratament medicamentos cu diverse clase de medicamente
  • tratament intervențional (dilatarea arterelor inimii cu balon și implantarea de stent)
  • tratament chirurgical de by-pass aorto-coronarian.
• evaluarea pacienților care suferă de boli valvulare și care urmează să fie operați.
• evaluarea pacientului în cursul unei consultații cardiologice.

Cum se efectuează coronarografia

Coronarografia se realizează prin introducerea unei teci (tub subțire valvulat) în artera femurală, brahială sau radială. Sondele ajung până la nivelul arterei coronare unde se injectează o substanță de contrast pe bază de iod, care permite vizualizarea anatomiei arterei. În acest fel se poate observa diametrul arterelor și se pot localiza eventualele obstrucții coronariene. Cei mai mulți pacienți care au suferit un infarct miocardic prezintă arterele coronare blocate parțial sau complet.

În urma coronarografiei, medicul specialist poate indica dacă arterele pot fi tratate prin angioplastie coronariană sau prin metode chirurgicale tradiționale de by-pass aortocoronarian.

Coronarografia permite evaluarea severității bolii arterei coronare, acest lucru fiind foarte important pentru ca medicul să poată recomanda cel mai bun tratament și eventuale investigații suplimentare.

Pregătirea pentru intervenție

În cazul unui infarct miocardic acut, coronarografia trebuie realizată în primele ore de la producerea infarctului pentru restabilirea fluxului sanguin normal către miocardul afectat.

În cazul în care procedura este stabilită anterior, medicul cardiolog recomandă o serie de teste precum:

• analize de sânge (hemoleucogramă, grupă sanguină, analize de coagulare, uree, creatinină);
• electrocardiogramă;
• ecografie cardiacă.

Pacientului îi vor fi făcute și teste de compatibilitate cu substanța de contrast. Substanța de contrast conține iod și este administrată în timpul coronarografiei. Dacă pacientul este alergic la iod, cu câteva zile înainte de efectuarea procedurii, pacientului i se administrează un tratament cu corticosteroizi și antihistaminice, dacă medicul specialist consideră necesar sau desensibilizare la iod după care se poate realiza investigația.

Dacă pacientul urmează un tratament cu anticoagulante orale, acestea trebuie stopate cu o zi sau două înainte de investigație, în funcție de tipul de anticoagulant.

Dacă sunt șanse ca după coronarografie să se ajungă la implantarea de stent, medicul poate indica medicamente antiagregante, în situația în care acestea nu se află deja în tratamentul pacientului.

Dosarul fiecărui pacient în parte este evaluat separat pentru a se stabili procedura cea mai bună și medicația adecvată. Astfel, dosarul trebuie să cuprindă toate documentele medicale anterioare ale pacientului.

Pacientul nu trebuie să consume alimente sau lichide în ziua în care este programată coronarografia. De asemenea, nu sunt permise purtarea de ochelari, de brățări sau alte accesorii.

Intervenția propriu-zisă

Coronarografia se realizează în laboratorul de angiografie, într-un mediu steril care este dotat cu aparatură specială. Pacientul se află culcat, este acoperit cu un câmp steril și are descoperită doar zona unde se realizează anestezia locală. Medicul specialist cardiolog, optează pentru un anume tip de abord (inghinal sau la încheietura mâinii). În timpul intervenției, pacientul rămâne conștient și este conectat în permanență la aparatele de vizualizare și înregistrare a datelor ECG si tensiune arteriala intraarteriala.

După instalarea anesteziei, se efectuează puncția arterei alese ca abord și se introduce teaca în arteră. Se injectează substanța de contrast pe bază de iod selectiv în arterele coronare. Imaginile sunt vizualizate și stocate pe ecranele angiografului, iar medicul îi poate comunica pacientului diagnosticul.

După procedură, pacientul trebuie să rămână în repaus, fără să îndoaie piciorul sau mâna câteva ore. A doua zi, pacientul se poate mișca cu prudență, iar dacă lucrurile sunt sub control poate fi externat în câteva ore.

Rezultatele coronarografiei

Un rezultat normal presupune absența îngustărilor semnificative (stenoze), a blocajelor (obstrucții) de la nivelul arterelor coronare.

Un rezultat anormal presupune o îngustare de cel puțin 50% sau blocaje la nivelul arterelor coronare. Coronarografia poate indica precis numărul, localizarea și severitatea stenozelor și, de asemenea, poate indica medicului dacă acestea pot fi tratate prin implantare de stent (intervențional) sau chirurgical (bypass aorto-coronarian).

Recuperarea după coronarografie

După terminarea procedurii, se realizează compresia la locul de abord arterial printr-un pansament compresiv sau cu ajutorul unor dispozitive speciale de hemostază.

În cazul în care abordul s-a făcut inghinal, pacientul trebuie să rămână la pat vreme de câteva ore.

De asemenea, hidratarea are un rol foarte important, fiind necesară pentru eliminarea substanței de contrast.

După coronarografie, pacientul este în permanență evaluat de o echipă de medici și asistente, înainte de a fi externat. Cei mai mulți pacienți se externează a doua zi, iar situațiile în care pacienții își prelungesc spitalizarea cu câteva zile sunt destul de rare. Doctorul trebuie să informeze pacientul dacă poate relua administrarea medicamentelor uzuale și dacă își poate relua activitățile.

Contraindicații pentru coronarografie

Contraindicațiile în coronarografie pot fi următoarele:

• insuficiență renală acută sau cronică;
• infecție activă;
• hipertensiune arterială severă;
• alergie la substanța de contrast;
• anemie severe;
• probleme de coagulare a sângelui.