MEDICINA GENERALA

02 August 2022

Importanţa melatoninei în sănătatea organismului uman

Importanţa melatoninei în sănătatea organismului uman

Melatonina, cunoscută şi ca hormonul somnului, este produsă natural de glanda pineală din creier şi apoi este eliberată în sânge. Melatonina poate fi produsă şi în laborator şi este distribuită sub formă de medicament/supliment alimentar, în diferite forme: creme, geluri, soluții sau sub formă de spray.

Producerea şi secreţia de melatonină în organism este strâns legată de intensitatea luminii. În timpul zilei, producţia de melatonină este inhibată, în timp ce seara, sau pe măsură ce se întunecă, glanda pineală începe să elibereze o cantitate mai mare de hormoni şi apare senzaţia de somnolenţă. De aceea, melatonina este asociată cu reglarea ciclului somn-veghe din organism. Ca o curiozitate, nivelul de melatonină din timpul nopţii este de 10 ori mai mare decât în timpul zilei.

Nivelul de melatonină din organism variază în funcţie de vârstă. Glanda pineală începe să secrete melatonină începând din luna a 3-a şi a 4-a de viaţă şi nivelul creşte până la vârsta de 1-3 ani. Apoi, pe perioada de viaţă a adultului tânăr, nivelul de melatonină scade şi continuă să scadă odată cu înaintarea în vârstă. Aşa se explică de ce vârstnicii secretă o cantitate foarte mică sau chiar deloc de malatonină și suferă de insomnii.

Cum funcţionează şi ce rol are

Secreția de melatonină în organism este strâns legată de intensitatea luminii. La oameni și animale, nivelul de producție al melatoninei este determinat de ceasul circadian intern. Acesta se afla într-o regiune a creierului numită nucleii suprachiasmatici. Pe timpul zilei, acești nuclei inhibă glanda pineală să mai producă melatonină, noaptea însă lucrurile se întâmplă în mod contrar.

Rolul melatoninei este mult mai complex decât reglarea somnului. Studiile au demonstrat că melatonina reglează și ritmurile neuroendocrine sau temperatura corpului. De asemenea, ea:

  • crește imunitatea organismului;
  • oferă protecție cardiovasculară (ajută la reglarea tensiunii arteriale și a sistemului cardiovascular autonom);
  • are o activitate antidiabetică;
  • are o activitatea antioxidantă;
  • are o activitatea anticanceroasă;
  • are proprietăți antiinflamatorii;
  • luptă împotriva obezității (are efecte asupra masei corporale și a celei osoase);
  • luptă împotriva îmbătrânirii.

Tot melatonina este implicată și în dezvoltarea fetală timpurie și joacă un rol esenţial în sincronizarea ceasului biologic fetal. La animale, în special la mamifere, are efecte asupra reproducerii și maturizării sexuale.

Impactul dezechilibrului de melatonină în corp

După cum spuneam de la început, melatonina este un hormon, deci este produsă în mod natural de organismul uman, dar se poate crea și în laborator. De aceea, medicul specialist poate recomanda suplimentarea dozei de melatonină în mod artificial, atunci când organismul nu poate produce singur cantitatea necesară.

Deficit de melatonină

Un nivel prea scăzut de melatonină în corp nu este cunoscut să producă efecte asupra sănătății, dar ar putea afecta ciclul somn-veghe și deci calitatea vieții.

Exces de melatonină

Sunt situații în care glanda pineală poate produce mai multă melatonină decât i-ar fi necesar organismului, la fel cum este posibil ca un individ să îşi administreze o doză mai mare de melatonină decât cea care i-a fost prescrisă. Nici în acest caz, excesul nu este asociat cu probleme de sănătate. Totuși, semnalele efectelor adverse ale unui nivel prea mare de melatonină sunt:

  • dureri de cap;
  • amețeli;
  • greață;
  • scăderea tensiunii arteriale;
  • tremor;
  • crampe abdominale;
  • stări de nervozitate;
  • stări depresive.

Când sunt indicate suplimentele de melatonină

Când sunt indicate suplimentele de melatonină

În cazul în care vă întrebați dacă administrarea de melatonină este periculoasă, ei bine, studiile au demonstrat că melatonina nu are un efect nedorit asupra organismului dacă este administrată pe termen scurt și mediu.

Cât despre administrarea pe termen lung, specialiștii nu dețin încă multe informații, însă au observat că melatonina nu dă dependență, deci nici sevraj la oprirea administrării.

Cantitatea de melatonină necesară diferă de la o persoană la alta şi nu există o doza zilnică recomandată pentru toată lumea. Totuşi, trebuie menţionat că o doză mai mare de melatonină nu duce la un somn mai bun. Specialiștii susțin că dozele de melatonină trebuie să înceapă cu 1 mg și să crească treptat, dar să nu depășească 10 mg.

La adulți, doza recomandată este de 8 mg/zi, la copii de 3 mg/zi, iar la adolescenți de 5 mg/zi.

Cât timp se ia melatonina

În cazul adulților, perioada de administrare este între 6 luni și maximum 2 ani, iar la copii nu mai mult de trei luni. Pentru a beneficia pe deplin de efectele ei, melatonina trebuie luată cu 30 de minute înainte de culcare, fiind nevoie de 20 - 40 de minute ca medicamentul să își exercite efectul.

Pe lângă asigurarea unui somn optim, melatonina are beneficii și în cazul:

  • tulburărilor de somn (provocate de stres sau insomnie dar și pentru persoanele care au tulburări de somn provocate de anumite medicamente precum beta-blocante administrate în hipertensiunea tensiune arterială);
  • diferențelor de fus orar (administrarea de melatonină ar putea ajuta persoanele care suferă de ”jet lag” din cauza oboselii);
  • endometriozei (administrarea de melatonină ajută la diminuarea durerilor atât în timpul ciclului menstrual cât și în timpul actului sexual);
  • cancerului (administrarea melatoninei în timpul ședințelor de chimioterapie ar putea ajuta la reducerea tumorilor);
  • migrenelor (administrată înainte de culcare, melatonina are beneficii în reducerea durerilor de cap la copii și adulți);
  • arsurilor solare (administrată cutanat înainte de expunerea la soare, melatonina ajută la prevenirea arsurilor solare);
  • tulburărilor temporo-mandibulare sau TMD (administrarea de melatonină înainte de culcare reduce durerile mandibulare la femei).

Cei care nu doresc să ia suplimente, trebuie să știe că melatonina se găseşte în mod natural și în unele alimente, precum:

  • cireșe;
  • căpșune;
  • struguri;
  • ciuperci;
  • porumb;
  • fistic;
  • ouă;
  • pește;
  • ovăz;
  • lapte.

Melatonina poate interacționa cu unele medicamente, de aceea este indicat ca înainte de administrarea ei să existe o vizită la medicul specialist. Doar acesta vă poate îndruma să luați sau nu melatonină dacă, de exemplu, sunteți însărcinată sau alăptați, dacă suferiți de hipertensiune arterială sau dacă ați suferit un transplant ori aveți diferite tulburări de sângerare.

Sunt și părinți care administrează melatonină copiilor care au probleme cu somnul, dar medicii atrag atenția că aceasta ar putea interfera cu dezvoltarea în timpul adolescenței, de aceea este bine să aveți o discuție cu un specialist înainte de luarea unei decizii.

 

Bibliografie

  1. Arendt, J., et al. “The Effects of Chronic, Small Doses of Melatonin given in the Late Afternoon on Fatigue in Man: A Preliminary Study.” Neuroscience Letters, vol. 45, no. 3, Apr. 1984, pp. 317–321, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/0304-3940(84)90245-3
  2. “MELATONIN: Overview, Uses, Side Effects, Precautions, Interactions, Dosing and Reviews.” Webmd.com, 2012, www.webmd.co
  3. “Pros and Cons of Melatonin.” Mayo Clinic, 2020, www.mayoclinic.org
  4. “Melatonin: What You Need to Know.” NCCIH, NCCIH, 2014, www.nccih.nih.gov



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.