AFECȚIUNI

02 Noiembrie 2022

Astenia: Ce trebuie să știi?

Astenia: Ce trebuie să știi?

Despre astenie

Cel mai frecvent, astenia este descrisă ca o stare de oboseală generalizată. Practic, nu este o boală, ci un semn comun al mai multor afecțiuni medicale diferite, acute și cronice. Astenia se poate dezvolta și ca efect secundar al anumitor medicamente sau poate apărea în contextul schimbărilor sezoniere.

În general, astenia se manifestă prin slăbiciune fizică (în care poate fi afectat tot corpul sau doar anumite părți) sau lipsă de energie și printr-un anumit grad de oboseală mentală. Este un simptom greu de definit, cu un set de senzații vagi, diferite pentru fiecare pacient.

Unul din trei oameni care se prezintă la consult în ambulatoriile spitalelor din întreaga lume suferă de această afecțiune.

Tipuri de astenie

Organismul uman este influențat de schimbările care au loc în jurul nostru, fie că vorbim despre condițiile meteorologice, de mediu sau despre trecerile de la un anotimp la altul. Cauza principală o reprezintă incapacitatea corpului de a se adapta rapid la trecerea de la vremea caldă la cea rece și invers, sau de la o calitate mai bună a aerului la una mai slabă.

Astenia de primăvară

Astenia de primăvară este definită ca o stare constantă de epuizare și oboseală, cauzată de schimbarea sezonului. Poate fi însoțită și de stări de melancolie sau, în unele cazuri, de depresie ușoară. Primăvara au loc anumite schimbări hormonale în organism, care ne influențează starea:

  • creșterea cantității de melatonină (hormonul întunericului), care este produsă în condiții de întuneric și generează senzația de oboseală. Are rol în inițierea și menținerea somnului;
  • reducerea cantității de serotonină, un neurotransmițător care influențează apetitul și starea de spirit.

Pe lângă modificările hormonale, apare și afectarea ritmului circadian (ciclul de 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale), prin dereglarea somnului - persoanele în cauză nu pot adormi sau nu se pot trezi la orele obișnuite.

Potrivit statisticilor, astenia de primăvară afectează în principal femeile și poate fi cauzată de dificultatea cu care organismul se adaptează la un mediu nou. În plus, și modificările hormonale și dieta necorespunzătoare, săracă în vitamine și minerale, pot provoca astenia.

Astenia de toamnă

Toamna, diminețile și serile sunt mai reci, ziua este mai scurtă și umiditatea mai crescută. Efectele acestor schimbări de mediu constau în:

  • creșterea producției de melatonină (hormon care reglează ritmul circadian);
  • scăderea producției de serotonină (neurotransmițător cunoscut drept „hormonul fericirii”).

Efectul acestor procese constă în declanșarea unui dezechilibru, la care organismul trebuie să se adapteze. Așa apar oboseala corporală, durerile musculare, iritabilitatea și tendința la o presiune scăzută, care este asociată cu dureri de cap.

Cauzele asteniilor

Cauzele asteniilor

Există mai multe cauze care pot declanșa astenia:

  • stilul de viață sedentar: conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 60-85% din populația lumii are un grad redus de activitate fizică, iar această stare de inerție duce în timp la slăbiciune musculară;
  • anxietatea sau depresia: este principala cauză a oboselii și este considerată sursă pentru jumătate din cazurile de astenie;
  • afecțiunile cronice preexistente: dezechilibre nutritive (ex: deficit de vitamina B12), probleme de somn (apnee în somn), sindromul de oboseală cronică, infecții, boli de sânge (anemie), afecțiuni cardiovasculare (boli de inimă, accident vascular cerebral), boli metabolice (diabet), afecțiuni ale tiroidei (hipotiroidism) sau afecțiuni psihiatrice (depresie);
  • efectele secundare ale medicamentelor: antidepresive, anxiolitice, chimioterapice, medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale, statine (pentru controlul nivelului crescut de colesterol din sânge);
  • îmbătrânirea celulară naturală: îmbătrânirea poate provoca sarcopenie (pierderea treptată a țesutului muscular și a forței), care poate duce la astenie și oboseală generalizată;
  • sarcina: este asociată cu oboseala și cu nivelurile scăzute de energie, cele mai frecvente cazuri înregistrându-se la femeile gravide în trimestrul trei de sarcină; energia scăzută este determinată în mare parte de nivelurile modificate de progesteron;
  • tranziția sezonieră: este una dintre cauzele importante ale asteniei, din perspectiva dificultății organismului de a se adapta la noile condiții de mediu.

Care sunt factorii de risc pentru astenii?

O serie de factori pot induce un risc crescut de astenie:

  • stilul de viață: sedentarism, obezitate, consum excesiv de cofeină și alcool și o alimentație dezechilibrată;
  • traiul într-un mediu în care zilele sunt scurte, iar cantitatea de lumină este puțină;
  • sexul: femeile sunt mai predispuse;
  • vârsta: persoanele peste 60 de ani au un risc mai crescut;
  • hipotiroidismul: glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni pentru a acoperi necesitățile organismului;
  • diabetul: nivelul crescut de glucoză determină oboseala prelungită;
  • sindromul picioarelor neliniștite: tulburare care determină nevoia de a mișca picioarele, mai ales noaptea, ceea ce implică o oboseală diurnă accentuată;
  • depresiile, stările de anxietate, stresul, atacurile de panică;
  • administrarea unor medicamente, cum ar fi antidepresive sau antihistaminice.

Cum se manifestă asteniile?

Deși poate fi ușor confundată cu depresia, unul dintre semnele timpurii ale asteniei este pierderea interesului pentru activitățile zilnice. Alte simptome pot fi:

  • tulburările de dispoziție: tristețe nejustificată, apatie, epuizare, iritabilitate, anxietate;
  • dificultatea de concentrare;
  • apetitul scăzut sau lipsa acestuia;
  • durerile de cap;
  • durerile musculare;
  • dificultatea de a adormi.

În cazul unuia dintre următoarele simptome, este necesar un consult medical de urgență:

  • amețeală;
  • confuzie;
  • dificultate de vorbire;
  • modificări ale vederii;
  • dureri în piept;
  • respirație dificilă.

Diagnosticarea asteniilor

Diagnosticarea asteniilor

Fiind în esență un mecanism de apărare, care semnalizează epuizarea resurselor energetice, astenia poate deveni o afecțiune extrem de invalidantă. În plus, este adesea combinată cu tulburări afective și cognitive, ceea ce predispune la dificultăți în stabilirea diagnosticului primar. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, trebuie identificată, în primul rând, cauza ce stă la baza acestui dezechilibru.

În primă fază, medicul va face un raport al simptomelor prezente și va discuta despre istoricul medical complet, personal și familial, se va interesa despre calitatea somnului și despre eventuale tratamente urmate. În cazul unei slăbiciuni localizate, se poate efectua o examinare fizică amănunțită a părții afectate a corpului.

O serie de analize și investigații sunt, de asemenea, necesare în stabilirea diagnosticului corect:

  • teste de sânge: hemoleucogramă completă, verificarea dezechilibrelor hormonale și a semnelor de infecție;
  • markeri inflamatori: CRP (proteina C-reactivă) sau VSH (viteza de sedimentare a hematiilor), pentru a exclude boala inflamatorie cronică de bază;
  • teste biochimice: glicemie, electroliți serici, testarea funcției hapatice, renale și tiroidiene, nivelurile de vitamina D, B12, de acid folic și feritină;
  • screening de autoanticorpi: pentru a exclude boala autoimună;
  • sumar de urină și urocultură: pentru a verifica semne de infecție sau pentru a exclude diabetul, bolile renale sau hepatice și sarcina;
  • mai rar, teste imagistice (radiografie, ecografie, RMN sau CT): pentru a analiza cauzele leziunilor osoase, musculare sau nervoase.

Tratamentul împotriva asteniei

În cazul asteniei sezoniere, chiar dacă aceasta dispare de la sine după câteva săptămâni, când organismul se adaptează la noul sezon, există câteva modalități de a accelera procesul și de a preveni majoritatea simptomelor:

  • dietă sănătoasă: alimente care stimulează energia, vitamina D (suplinește lipsa luminii solare în anotimpurile reci), fructe și legume, alimente bogate în vitaminele C și E, magneziu, fier și calciu, nuci (arahide sau migdale), pește, fructe de mare, doze echilibrate de produse lactate;
  • hidratare adecvată: minimum doi litri de apă pe zi, înlocuirea cafelei cu ceai verde, pentru a reduce stresul și a crește vitalitatea;
  • exercițiu fizic: ajută la eliberarea tensiunii, îmbunătățește sănătatea fizică și psihică și oferă un sentiment de fericire;
  • expunerea zilnică la soare, dimineața, timp de 20 de minute;
  • fototerapia: utilizează un anumit tip de lampă ce imită lumina naturală, în cazul în care expunerea la soare este deficitară;
  • respirația profundă și meditația: efectuarea exercițiilor de respirație profundă ajută la detoxifierea minții și a plămânilor (recomandată dimineața și seara);
  • odihna: este deosebit de importantă; corpul se odihnește și se repară în timpul nopții. Prin urmare, este esențial un timp suficient de repaus;
  • psihoterapia: poate fi utilă în gestionarea simptomelor și prevenirea stării de disconfort.

În ceea ce privește astenia care are la bază o cauză subiacentă, tratamentul trebuie adaptat în funcție de aceasta:

  • cauzată de infecții: antibiotice prescrise de medic;
  • cauzată de depresie: medicamente antidepresive (pentru a ajuta la recuperarea după oboseală), susținute de psihoterapie;
  • cauzată de deficiența de vitamine: suplimentarea vitaminei deficitare (cele mai frecvente sunt carențele de vitamina B12 și acid folic);
  • cauzată de suprasolicitare: schimbarea stilului de viață;
  • cauzată de tulburări autoimune: medicamente care împiedică sistemul imunitar să provoace daune excesive (corticosteroizii).

Complicații

În cazul asteniei sezoniere, simptomele netratate eficient pot provoca episoade depresive, cu scăderea calității vieții. Concret, este vorba despre o senzație de tristețe intensă, de pierdere a interesului pentru orice activitate, lentoare fizică și mentală, cu îngreunarea luării de decizii, neîncredere în sine, o stimă de sine mult diminuată și apariția unor sentimente de inutilitate și nesiguranță.

În cazul asteniei ce are la bază o afecțiune subiacentă, aceasta poate duce la agravarea afecțiunii de bază, cu complicațiile specifice fiecărei patologii, și un sindrom cronic de oboseală.

Un caz particular îl reprezintă astenia post-COVID. Un studiu realizat pe 129 de pacienți cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani a indicat dovezi ale unei incidențe ridicate a sindromului astenic după această boală; s-au înregistrat un grad mare de slăbiciune semnificativă și scăderea capacității de muncă.

Cum pot preveni asteniile?

Deoarece astenia este legată de o varietate de afecțiuni, cea mai eficientă metodă de a o preveni este tratarea cauzei de bază. Alte măsuri preventive includ:

  • activitatea fizică regulată: cel puțin 30 de minute petrecute în aer liber, în fiecare zi;
  • consumul de alimente hrănitoare, bogate în calciu și proteine, și sărace în grăsimi;
  • tratarea tulburărilor de somn adiacente, pentru a avea un somn odihnitor;
  • administrarea unor suplimente de fier, acid folic sau vitamina B12, în cazul unui deficit de nutrienți;
  • reducerea consumului de cofeină și alcool;
  • meditația.

 

Bibliografie

  1. P;Finn, Young. “[the Chronic Asthenia Syndrome: A Clinical Approach].” Medicina, vol. 70, no. 3, 2022, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
  2. “Spring Asthenia: Symptoms and Treatments | MediHelp International.” Medihelp-Assistance.com, 2017, www.medihelp-assistance.com
  3. anónimo. “Fatigue, Apathy and Insomnia: What Is Autumn Asthenia and How to Overcome It.” Infobae, infobae, 15 Mar. 2022, www.infobae.com
  4. Vasenina, E.E., et al. “Stress, Asthenia and Cognitive Disorders.” Zhurnal Nevrologii I Psikhiatrii Im. S.S. Korsakova, vol. 122, no. 5, 2022, p. 23, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.17116/jnevro202212205123
  5. Saxena, Shivangi. “Asthenia - Causes, Symptoms, Diagnosis, Treatment & Prevention.” Medindia, Medindia, 10 May 2017, www.medindia.net
  6. Zolotovskaia, I.A., et al. “Post-COVID-19 Asthenic Syndrome.” Zhurnal Nevrologii I Psikhiatrii Im. S.S. Korsakova, vol. 121, no. 4, 2021, p. 25, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.17116/jnevro202112104125



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.