Astenia: Ce trebuie să știi?

Despre astenie

Cel mai frecvent, astenia este descrisă ca o stare de oboseală generalizată. Practic, nu este o boală, ci un semn comun al mai multor afecțiuni medicale diferite, acute și cronice. Astenia se poate dezvolta și ca efect secundar al anumitor medicamente sau poate apărea în contextul schimbărilor sezoniere.

În general, astenia se manifestă prin slăbiciune fizică (în care poate fi afectat tot corpul sau doar anumite părți) sau lipsă de energie și printr-un anumit grad de oboseală mentală. Este un simptom greu de definit, cu un set de senzații vagi, diferite pentru fiecare pacient.

Unul din trei oameni care se prezintă la consult în ambulatoriile spitalelor din întreaga lume suferă de această afecțiune.

Cauzele asteniilor

Există mai multe cauze care pot declanșa astenia:

• stilul de viață sedentar: conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 60-85% din populația lumii are un grad redus de activitate fizică, iar această stare de inerție duce în timp la slăbiciune musculară;
• anxietatea sau depresia: este principala cauză a oboselii și este considerată sursă pentru jumătate din cazurile de astenie;
• afecțiunile cronice preexistente: dezechilibre nutritive (ex: deficit de vitamina B12), probleme de somn (apnee în somn), sindromul de oboseală cronică, infecții, boli de sânge (anemie), afecțiuni cardiovasculare (boli de inimă, accident vascular cerebral), boli metabolice (diabet), afecțiuni ale tiroidei (hipotiroidism) sau afecțiuni psihiatrice (depresie);
• efectele secundare ale medicamentelor: antidepresive, anxiolitice, chimioterapice, medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale, statine (pentru controlul nivelului crescut de colesterol din sânge);
• îmbătrânirea celulară naturală: îmbătrânirea poate provoca sarcopenie (pierderea treptată a țesutului muscular și a forței), care poate duce la astenie și oboseală generalizată;
• sarcina: este asociată cu oboseala și cu nivelurile scăzute de energie, cele mai frecvente cazuri înregistrându-se la femeile gravide în trimestrul trei de sarcină; energia scăzută este determinată în mare parte de nivelurile modificate de progesteron;
• tranziția sezonieră: este una dintre cauzele importante ale asteniei, din perspectiva dificultății organismului de a se adapta la noile condiții de mediu.

Cum se manifestă asteniile?

Deși poate fi ușor confundată cu depresia, unul dintre semnele timpurii ale asteniei este pierderea interesului pentru activitățile zilnice. Alte simptome pot fi:

• tulburările de dispoziție: tristețe nejustificată, apatie, epuizare, iritabilitate, anxietate;
• dificultatea de concentrare;
• apetitul scăzut sau lipsa acestuia;
• durerile de cap;
• durerile musculare;
• dificultatea de a adormi.

În cazul unuia dintre următoarele simptome, este necesar un consult medical de urgență:

• amețeală;
• confuzie;
• dificultate de vorbire;
• modificări ale vederii;
• dureri în piept;
• respirație dificilă.

Tratamentul împotriva asteniei

În cazul asteniei sezoniere, chiar dacă aceasta dispare de la sine după câteva săptămâni, când organismul se adaptează la noul sezon, există câteva modalități de a accelera procesul și de a preveni majoritatea simptomelor:

• dietă sănătoasă: alimente care stimulează energia, vitamina D (suplinește lipsa luminii solare în anotimpurile reci), fructe și legume, alimente bogate în vitaminele C și E, magneziu, fier și calciu, nuci (arahide sau migdale), pește, fructe de mare, doze echilibrate de produse lactate;
• hidratare adecvată: minimum doi litri de apă pe zi, înlocuirea cafelei cu ceai verde, pentru a reduce stresul și a crește vitalitatea;
• exercițiu fizic: ajută la eliberarea tensiunii, îmbunătățește sănătatea fizică și psihică și oferă un sentiment de fericire;
• expunerea zilnică la soare, dimineața, timp de 20 de minute;
• fototerapia: utilizează un anumit tip de lampă ce imită lumina naturală, în cazul în care expunerea la soare este deficitară;
• respirația profundă și meditația: efectuarea exercițiilor de respirație profundă ajută la detoxifierea minții și a plămânilor (recomandată dimineața și seara);
• odihna: este deosebit de importantă; corpul se odihnește și se repară în timpul nopții. Prin urmare, este esențial un timp suficient de repaus;
• psihoterapia: poate fi utilă în gestionarea simptomelor și prevenirea stării de disconfort.

În ceea ce privește astenia care are la bază o cauză subiacentă, tratamentul trebuie adaptat în funcție de aceasta:

• cauzată de infecții: antibiotice prescrise de medic;
• cauzată de depresie: medicamente antidepresive (pentru a ajuta la recuperarea după oboseală), susținute de psihoterapie;
• cauzată de deficiența de vitamine: suplimentarea vitaminei deficitare (cele mai frecvente sunt carențele de vitamina B12 și acid folic);
• cauzată de suprasolicitare: schimbarea stilului de viață;
• cauzată de tulburări autoimune: medicamente care împiedică sistemul imunitar să provoace daune excesive (corticosteroizii).

Complicații

În cazul asteniei sezoniere, simptomele netratate eficient pot provoca episoade depresive, cu scăderea calității vieții. Concret, este vorba despre o senzație de tristețe intensă, de pierdere a interesului pentru orice activitate, lentoare fizică și mentală, cu îngreunarea luării de decizii, neîncredere în sine, o stimă de sine mult diminuată și apariția unor sentimente de inutilitate și nesiguranță.

În cazul asteniei ce are la bază o afecțiune subiacentă, aceasta poate duce la agravarea afecțiunii de bază, cu complicațiile specifice fiecărei patologii, și un sindrom cronic de oboseală.

Un caz particular îl reprezintă astenia post-COVID. Un studiu realizat pe 129 de pacienți cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani a indicat dovezi ale unei incidențe ridicate a sindromului astenic după această boală; s-au înregistrat un grad mare de slăbiciune semnificativă și scăderea capacității de muncă.