Întârzierea menstruației: cauze și posibile afecțiuni

Despre ciclul menstrual și durata normală a acestuia

Menstruația apare în adolescență sau preadolescență, de obicei după vârsta de 10 ani. Un ciclu menstrual normal are o durată de 28 de zile, însă de la femeie la femeie, pot să existe variații ale acestui interval, în sensul în care, pentru un organism perfect sănătos, durata poate să scadă până la 21 de zile sau să crească până la 32-35 de zile. Astfel de intervale, de obicei, nu ridică niciun fel de suspiciune medicală, mai ales dacă nu se prelungesc pentru o perioadă lungă de timp.

În perioada adolescenței, pentru că organismul este încă în formare, ciclul menstrual poate să fie neregulat.

Menstruația reprezintă eliminarea ovulului nefecundat și a țesutului endometrial pregătit de organism pentru dezvoltarea unei eventuale sarcini. Practic, în fiecare lună, un ovul este eliminat dintr-unul din cele două ovare și pornește spre uter, prin trompa uterină. Uterul se pregătește și el lunar pentru sarcină și, ca urmare, mucoasa uterină devine mai groasă și mai bogată în vase de sânge. Dacă sarcina nu apare, mucoasa îngroșată din uter este eliminată.

Numeroase femei susțin și că menstruația le afectează calitatea somnului, manifestând fie insomnii, fie o stare acută de somnolență. Toate aceste manifestări sunt, și ele, normale:

• atât la începutul fazei menstruale, cât și în timpul fazei luteale cantitatea estrogenului din organism scade și are loc o încetinire a metabolismului, ceea ce poate da somnolență;
• în faza foliculară, nivelul de estrogen crește sub influența hormonului de stimulare a foliculului, fenomen care poate duce la un somn superficial și la insomnii.

Cauzele întârzierii ciclului menstrual

Cea mai frecventă explicație pentru întârzierea ciclului menstrual este apariția unei sarcini, dar nu este singura cauză a modificării menstruațiilor.

Cauzele care pot produce dereglări ale ciclului menstrual includ:

• schimbarea anticoncepționalelor;
• stresul;
• dezechilibre hormonale;
• infecții;
• sindromul ovarelor polichistice;
• variațiile mari de greutate;
• obezitatea;
• exercițiile fizice intense.

Schimbarea anticoncepționalelor

Deși anticoncepționalele pot ajuta la reglarea menstruației, unele tipuri pot cauza tulburări ale ciclului menstrual, putând duce inclusiv la întârzierea ori chiar absența acesteia. Modificări ale ciclului menstrual pot apărea și atunci se începe administrarea de anticoncepționale ori când se întrerupe utilizarea acestora.

Stresul

Stresul psihologic influențează major felul în care funcționează organismul nostru, deci are impact și asupra ciclului menstrual și poate duce la întârzieri de peste 5-7 zile. Dereglarea poate fi una tranzitorie, ciclul menstrual revine la normal prin schimbarea stilului de viață.

Dezechilibrele hormonale

O serie de afecțiuni medicale pot provoca dezechilibre hormonale ce influențează direct ciclul menstrual. De exemplu, o serie de afecțiuni ale glandei tiroide, fie că este vorba de hipotiroidism (producție insuficientă de hormoni tiroidieni) sau hipertiroidism (producție excesivă), pot avea ca efecte modificări ale ciclului menstrual. De asemenea, alte afecțiuni cronice sau episoade acute de boală pot perturba echilibrul hormonal, ducând la dereglări ale menstruației.

Sindromul ovarelor polichistice

Sindromul ovarelor polichistice duce frecvent la ovulație neregulată sau absentă, provocând modificări ale ciclului menstrual - de la sângerări mai ușoare sau mai abundente, la cicluri imprevizibile sau chiar amenoree.

Pe lângă aceste dereglări, sindromul ovarelor polichistice se poate manifesta și prin alte simptome, cum ar fi pilozitatea excesivă, acneea, subțierea părului, creșterea în greutate și pete pigmentare pe piele. 

Variațiile mari de greutate

Variațiile rapide în greutate, provocate de boli, medicamente sau schimbări dietetice, pot perturba producția sau eliberarea hormonilor. De asemenea, scăderile importante în greutate pot duce la un dezechilibru hormonal care să afecteze ciclul menstrual.

Acest dezechilibru hormonal poate duce la întârzierea sau chiar absența menstruației. Probleme cronice precum malnutriția sau tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă, pot, de asemenea, să provoace lipsa ciclului menstrual. Când organismul nu are suficiente grăsimi și nutrienți, nu poate produce hormonii necesari funcționării normale. De regulă, revenirea la o greutate sănătoasă determină reluarea menstruației.

Obezitatea

Femeile care suferă de obezitate sau supraponderabilitate dezvoltă, de obicei, insulinorezistență, fapt care jonglează în echilibrul hormonal al organismului, dezvoltând în favoarea creșterii concentrațiilor serice de estrogeni și a diminuării de progesteron. Cantitățile mari de estrogen afectează sistemul reproducător, inclusiv ciclul menstrual; în cazuri extreme, menstruația poate să nu mai apară.

Exercițiile fizice intense

Persoanele care fac efort fizic intens în mod regulat, cum sunt sportivele de performanță, pot dezvolta tulburări ovulatorii.

Activitatea fizică intensă, mai ales cea practicată în exces, poate influența echilibrul hormonal al corpului. Exercițiile fizice extreme pot determina modificări la nivelul hormonilor hipofizari și tiroidieni, care, la rândul lor, pot perturba procesele de ovulație și menstruație.

Este important de reținut că antrenamentele moderate, de una sau două ore pe zi, nu ar trebui să afecteze ciclul menstrual. Dereglările hormonale apar, de obicei, doar în cazul unor ore întregi de exerciții solicitante, practicate în fiecare zi.

Perimenopauza

Înainte de intrarea la menopauză (perioadă numită perimenopauză) este firesc ca menstruațiile să devină neregulate. În mod natural, acest lucru se întâmplă la femeile de peste 45 de ani. În cazurile de menopauză timpurie, menstruațiile devin neregulate de la vârste mult mai mici, chiar de la 30 de ani.

Alte posibile cauze ale întârzierii menstruației

Dincolo de motivele menționate mai sus, alte explicații pentru de ce întârzie menstruația pot fi:

• insuficiența ovariană prematură;
• unele afecțiuni cronice (ex: diabetul necontrolat, sindromul Cushing, boala celiacă ș.a.);
• anumite medicamente (ex: antidepresivele, antipsihoticele, medicamentele pentru tiroidă, anticonvulsivantele, medicamentele chimioterapice).