Alergia la veninul de viespe și albină: Măsuri de prim ajutor

Ce este alergia la veninul de insecte?

Alergia la veninul de himenoptere reprezintă alergia care se dezvoltă după înțepătura de albină și viespe.

În Europa, speciile de himenoptere relevante pentru practica clinică sunt reprezentate de albina meliferă vestică (Apis mellifera), bondari (Bombus spp), viespea (Vespula vulgaris), viespea germană (Vespula germanica), viespea europeană (Vespa crabro), viespea de copac (Dolichovespula sylvestri) și viespea de hârtie (Polistes spp).

Caracteristicile de diferențiere între cele două specii de insecte sunt reprezentate de faptul că vespidaele (viespile), față de albine, sunt capabile să înțepe „victima” de mai multe ori deoarece de obicei acestea nu își pierd acul după prima înțepătură și astfel cantitatea de venin dintr-o înțepătură de vespidă este relativ mai mică, de 2–17 µg, în timp ce albinele înţeapă o singură dată, își pierd acul, iar cantitate de venin inoculată în timpul înțepăturii este mult mai mare, respectiv 50–140 µg.

Când apare alergia la veninul de viespe și albine?

Alergia la veninul de albine și alergia la veninul de viespe nu apare de la prima înțepătură. Primul contact cu veninul, respectiv prima înțepătură, are rol sensibilizant și de inițiere, în timp ce reînțeparea sau repetarea contactului cu insecta reprezintă evenimentul declanșator al reacției alergice. De regulă, reînțeparea frecventă și la un interval scurt de timp, sub două luni, poate atrage după sine riscul de apariție a reacțiilor clinice semnificative.

Cum se manifestă alergia la veninul de albine și viespe?

Simptomele alergiilor la veninul de albină și viespe au un tablou clinic polimorf și pot apărea sunt următoarele forme :

• reacții locale normale - caracterizate prin apariția unei papule (o mică umflătură la nivelul locului înțepăturii) cu dimensiuni de până la 2 cm, roșie, dureroasă, acompaniată de edem (umflătură) ce dispare în 2-3 ore;
• reacții alergice locale extinse - ce constau în apariția de edem sever care afectează cel puțin două articulații vecine și care persistă peste 24 de ore, putând afecta prin localizare și organe importante vitale;
• reacții sistemice - care pot varia de la reacții ușoare manifestate prin prurit (mâncărime de piele) generalizat, urticarie, angioedem ușor, rinită, conjunctivită, până la reacții sistemice moderate manifestate prin fenomene de tip angioedem moderat, urticarie, manifestări respiratorii ușoare, dureri abdominale, vomă, diaree, scădere ușoară tensionale;
• reacții întârziate caracteristice vasculitelor și sindromului de tip boala serului - ce apar adesea după 7-14 zile până la 3 săptămâni de la înțepătură și se manifestă clinic prin stare general alterată, prezența de erupții cutanate, febră, frison, afectare articulară, afectare renală și neurologică

Semnele de șoc anafilactic

În anumite cazuri, reacțiile sistemice severe, și anume apariția șocului anafilactic, reprezintă o situație amenințătoare de viață prin rapiditatea cu care se succede și debutul rapid al simptomatologiei, în câteva minute de la înțepătură. Clinic, pacientul prezintă, pe lângă simptomele menționate anterior, dificultăți respiratorii severe cu apariția edemului laringian/ glotic și bronhospasmului sever, prăbușirea tensiunii arteriale, anxietate, agitație,leșin sau pierderea stării de conștiență, pierdere involuntară de materii fecale și urină, vedere încețoșată.

Măsuri de prim ajutor după înțepătura de albină sau viespe

După o înțepătură de albină sau viespe:

• acul trebuie îndepărtat cu precauție pentru a nu se produce stoarcerea sacului cu venin;
• locul înțepăturii va fi dezinfectat corespunzător pentru a preveni suprainfectarea;
• limitarea absorbției veninului poate fi realizată prin plasarea unui garou sau prin administrare subcutanată de adrenalină;
• reacțiile locale ușoare pot fi tratate simptomatic prin aplicare de pungi de gheață sau spray calmant contra înțepăturilor;
• reacțiile locale mari pot fi tratate prin aplicarea pachetelor de gheață, utilizarea de antihistaminice orale și/sau corticosteroizi sistemici;
• în cazul în care înțepătura este localizată la nivelul feței și în special la nivelul gurii și reacția locală începe să progreseze în dimensiune și intensitate, pacientul obligatoriu va solicita ajutor medical profesionist și va fi tratat drept o urgență medicală;
• în cazul în care, după înțepătura de albine și viespe simptomele au tendință de agravare, pacientul trebuie instruit să apeleze serviciul de urgență 112 datorită riscului major de progresie către șoc anafilactic, situație în care intervenția medicală rapidă poate face diferența.

În caz de anafilaxie, măsurile de prim ajutor trebuie aplicate prompt. Pacienții cu antecedente de reacție alergică la înțepăturile de albine și viespe este important să aibă prescris un dispozitiv auto-injectabil cu adrenalină deoarece adrenalina reprezintă medicamentul de elecție pentru tratamentul reacțiilor anafilactice. De asemenea, este important să dispună și de un plan de acțiune scris de medicul alergolog curant în care atât pacientul cât și aparținătorii să regăsească informații legate de momentul în care trebuie administrată adrenalina și modalitatea de administrare corectă (în 1/3 superioară a coapsei partea laterală). De preferat este să aveți la dispoziție cel puțin două dispozitive auto-injectabile de adrenalină. În cazul în care reacție anafilactică este severă și persoana nu își revine complet după prima doză de adrenalină, se poate repeta administrarea adrenalinei la un interval de 5-10 min de la prima doză administrată.

O importanță deosebită o are și poziționarea corectă a pacientului în poziție Trendelenburg (culcat cu capul sub nivelul corpului și ridicarea extremităților distale). Se va apela serviciul 112 și se va continua supravegherea pacientului, capacitatea acestuia de a respira și, în cazul în care acesta nu mai respiră sau devine inconștient, se poate efectua la nevoie masaj cardio-respirator până la sosirea echipajului medical solicitat.

În cazul în care pacientul nu știe ca este alergic la veninul de himenoptere și suferă o reacție anafilactică post înțepătură de albină și viespe, serviciul 112 trebuie apelat rapid și, până la sosirea echipajului medical, persoanele din jur vor aplica măsurile de prim ajutor.

Tratamentul recomandat în caz de alergie la venin

Imunoterapia cu venin de albine și viespe reprezintă managementul pe termen lung al alergiei la himenoptere.

De imunoterapie cu venin de albine și viespe pot beneficia:

• adulții și copiii cu sensibilizare detectabilă (prin testare cutanată sau test IgE specific) și reacție alergică sistemică;
• pacienții adulți care prezintă simptome cutanate generalizate post-înțepătură dacă calitatea vieții este afectată;
• pacienții care prezintă reacții locale extinse recurente și supărătoare, în scopul reducerii intensității reacției cauzată de eventualele incidente la reînțepare;
• pacienții cu comorbidități precum bolile cardiovasculare, bolile autoimune, dar boala de bază trebuie stabilizată înainte de inițiere;
• pacienții aflați în tratament cu beta-blocante, inhibitori IECA și agenți IMAO însă cu precauție;
• pacienții cu risc crescut de alergie la veninul de albine și viespe care suferă de o boală malignă cu condiția ca aceasta să fie stabilă sau în remisie;
• poate fi recomandată la pacienții diagnosticați cu mastocitoză;
• copiii cu vârsta sub 5 ani dar numai în caz de reacții severe la înțepăturile de albină și viespe și doar în cazul în care copilul este cooperant;
• imunoterapia nu trebuie inițiată în timpul sarcinii, dar dacă a fost inițiată anterior sarcinii și este bine tolerată, poate fi continuată.

Imunoterapia cu venin de albine și viespe nu este recomandată:

• persoanelor cu depistare accidentală a sensibilizării la venin de insecte și fără simptome clinice;
• pacienților cu reacții neobișnuite care nu reprezintă reacții sistemice de tip imediat;
• pacienților cu tulburări autoimune multisistemice active.

Prevenirea înțepăturilor de albină și viespe

Cunoașterea unor măsuri preventive și, implicit, respectarea acestora atât de alergicii identificați cât și de întreaga populație expusă, poate să reducă riscul de apariție a incidentelor neplăcute. Astfel este important să cunoaștem următoarele:

• se vor evita activitățile exterioare în plină natură, în special în zilele călduroase cu umiditate crescută, în care albinele și viespile sunt foarte active și posibil mai agresive;
• se va evita purtarea de îmbrăcăminte viu colorată, strălucitoare, preferând haine în culori terne sau albe, care să acopere o suprafață corporală cât mai mare;
• vor fi evitate parfumurile și alte produse cosmetice cu miros dulce, atractiv pentru himenoptere;
• nu se vor consuma alimente și băuturi dulci în exterior dacă nu au fost acoperite;
• îngrijirea florilor și culesul fructele și legumele vor fi efectuate cu precauție;
• resturile menajere vor fi acoperite și depozitate corespunzător;
• se vor monta plase anti insecte la geamuri;
• dacă identificați cuiburi de himenoptere în apropierea locuinței nu încercați să le înlăturaţi singuri deoarece înlăturarea acestora trebuie efectuată doar de profesioniști;
• apicultorii vor purta echipament de protecție corespunzător;
• deplasările cu mașina se vor realiza cu geamurile închise;
• în caz de agresiune este important să vă păstrați calmul, să evitați mișcările precipitate, să vă protejaţi capul cu ajutorul mâinilor sau îmbrăcămintei;
• este bine să purtați o brățară de avertizare sau să aveți o notiță de avertizare lipită pe buletin și, de asemenea, este important ca familia sau prietenii dvs. să fie informați în legătură cu alergia dumneavoastră pentru a vă putea ajuta;
• la cea mai mica reacție după înțepătură se va folosi trusa de automedicație și se va face în cel mai scurt timp deplasarea la un cabinet medical sau solicita ajutor prin serviciul 112.

Bibliografie

1. Bilo, B. M., et al. “Diagnosis of Hymenoptera Venom Allergy.” Allergy, vol. 60, no. 11, Nov. 2005, pp. 1339–1349, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.1111/j.1398-9995.2005.00963.x
2. Krishna, M. T., et al. “Diagnosis and Management of Hymenoptera Venom Allergy: British Society for Allergy and Clinical Immunology (BSACI) Guidelines.” Clinical & Experimental Allergy, vol. 41, no. 9, 17 Aug. 2011, pp. 1201–1220, https://onlinelibrary.wiley.com/, 10.1111/j.1365-2222.2011.03788.x
3. Sturm, G. J., et al. “EAACI Guidelines on Allergen Immunotherapy: Hymenoptera Venom Allergy.” Allergy, vol. 73, no. 4, 5 Dec. 2017, pp. 744–764, https://onlinelibrary.wiley.com/, 10.1111/all.13262