Despre hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală cardiovasculară deseori întâlnită în rândul adulților și vârstnicilor, prevalența ei fiind în România de 45.1%, adică aproximativ 7,4 milioane de români aveau hipertensiune arterială în anul 2016, conform studiului SEPHAR III.
Tensiunea arterială reprezintă presiunea din interiorul arterelor corpului uman și are două componente: cea sistolică, din timpul contracției inimii, care este prima sau cea mai mare valoare și cea diastolică, din timpul relaxării inimii, care este a doua valoare, evident mai mică decât cea sistolică.
Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea valorilor tensionale peste valorile de 140/90 mmHg, adică valoarea sistolică depășește 140 mmHg și cea diastolică depășește 90 mmHg.
Tipuri de hipertensiune arterială
Există mai multe tipuri de hipertensiune arterială, cea mai frecvent întâlnită în practică fiind cea esențială sau primară. Aceasta apare fără o cauză anume, după vârsta de 40 de ani și poate fi rezultatul moștenirii genetice, dacă unul dintre părinți sau dintre rudele apropiate suferă de hipertensiune arterială, a stilului de viață și a dietei.
Hipertensiunea arterială secundară are o cauză definită, precum afectarea unui alt organ sau utilizarea unor medicamente care au ca rezultat creșterea valorilor tensiunii peste cele stabilite ca fiind normale. Deseori, tratarea organului afectat sau sistarea medicamentelor are ca efect scăderea și chiar normalizarea tensiunii arteriale.
Hipertensiunea arterială sistolică izolată presupune doar o creștere a tensiunii arteriale sistolice la valori peste 140 mmHg, în timp ce presiunea diastolică rămâne la valori normale, sub 90 mmHg și apare deseori la persoanele trecute de 65 de ani, datorită scăderii elasticității pereților arterelor.
O situație frecvent întâlnită de medici (până la aproape o treime din cazuri) o constituie hipertensiunea de halat alb, adică înregistrarea de valorilor crescute ale tensiunii în cabinetul medical, în timp ce în afara acestuia, de exemplu la domiciliu, pacientul are valori normale de tensiune. De aceea, se recomandă repetări ale măsurătorilor pe parcursul consultației, cât și auto-măsurători făcute de pacient la domiciliu înaintea instituirii unui tratament medicamentos.
Grade de hipertensiune
Există mai multe grade de hipertensiune arterială, în funcție de valorile sistolice și diastolice.
Categorie | Tensiunea sistolică (mmHg) | și/sau | Tensiunea diastolică (mmHg) |
Optimală | sub 120 | și | sub 80 |
Normală | 120-129 | și/sau | 80-84 |
Prehipertensiunea | 130-139 | și/sau | 85-89 |
Hipertensiunea arterială grad 1 | 140-159 | și/sau | 90-99 |
Hipertensiunea arterială grad 2 | 160-179 | și/sau | 100-109 |
Hipertensiunea arterială grad 3 | peste 180 | și/sau | peste 110 |
Hipertensiunea arterială sistolică izolată | peste 140 | și | sub 90 |
În funcție de valorile tensiunii arteriale se va stabili și tratamentul hipertensiunii arteriale, dacă medicul se confruntă cu o hipertensiune arterială grad III, va introduce mai multe medicamente pentru a controla valorile, spre deosebire de cazurile de hipertensiune arterială grad I.
Hipertensiunea în sarcină
Valorile tensiunii arteriale în timpul sarcinii trebuie monitorizate cu atenție, deoarece creșterea acestora poate duce la preeclampsie și în final eclampsie, cu consecințe grave atât asupra fătului, cât și a mamei. Pragul de la care se instituie tratament medicamentos rămâne cel clasic, peste valori de 140/90 mmHg, însă alegerea medicamentelor se face cu grijă, datorită riscului apariției malformațiilor fătului.
Hipertensiunea arterială la copii
Valorile normale ale tensiunii la copii depind de vârstă, sex, greutate și trebuie interpretate în funcție de nomograme specifice. Hipertensiunea arterială la copii este în strânsă legătură cu afecțiuni ale altor organe, cum ar fi rinichii, glandele suprarenale, glanda tiroidă și necesită măsurători efectuate cu manșete adecvate vârstei copilului, pentru a evita înregistrarea de valori fals crescute.
Cauze
Hipertensiunea arterială nu are o cauză bine delimitată. Ea poate apărea în anumite situații fiziologice sau patologice:
- sarcină;
- febră;
- consum excesiv de alcool;
- stări de anxietate;
- dereglări hormonale;
- utilizarea de medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, decongestionante nazale, medicamente utilizate în tratamentul răcelii).
Factori de risc
HTA este asociată cu un număr important de factori de risc, dintre care unii sunt modificabili, iar alții nemodificabili.
Printre factorii de risc modificabili pe care îi putem influența cu ajutorul schimbării stilului de viață se numără:
- obezitatea;
- fumatul;
- consumul excesiv de sare și de alcool;
- nivelul ridicat al colesterolului;
- sedentarismul;
- stres-ul;
- anxietatea;
- apneea de somn.
Dintre factorii nemodificabili pe care nu îi putem influența în niciun mod se numără:
- vârsta;
- sexul;
- rasa;
- moștenirea genetică de la rudele apropiate.
Simptome
În cele mai multe cazuri, hipertensiunea arterială nu prezintă simptome notabile. Frecvent este descoperită incidental, la un consult de rutină la medicul de familie, internist sau cardiolog.
Totuși, la anumiți pacienți, hipertensiunea arterială poate avea simptome de tipul:
- durerilor de cap la nivel occipital;
- amețeli;
- vertij;
- tulburări de vedere;
- senzație de căldură;
- înroșirea feței;
- senzație de rău;
- durere în piept;
- hemoragie nazală.
Diagnosticare
Diagnosticul se poate face de medicul cardiolog, medicul de familie sau internist prin măsurări ale tensiunii arteriale în cabinet. Uneori, pot fi necesare măsurători repetate pentru a confirma sau infirma diagnosticul.
Medicul specialist cardiolog poate recomanda efectuarea unei electrocardiograme, ecografii cardiace, ecografii Doppler arteriale și a unor analize de sânge și urină pentru a verifica afectarea organelor țintă.
Tratament
Schema de tratament a HTA cuprinde utilizarea uneia sau mai multor clase de medicamente: inhibitori de enzimă de conversie, blocante ale receptorilor de angiotensină, betablocante, blocanți de receptori de calciu, diuretice, blocante ale receptorilor alfa. Scopul tratamentului medicamentos este de a reduce valorile tensionale sub 140/90 mmHg.
Reguli privind stilul de viață
Schimbările privind stilul de viață sunt esențiale în managementul hipertensiunii arteriale. Uneori controlul greutății, eliminarea fumatului, a excesului de alcool, a consumului excesiv de sare și efectuarea de exercițiu fizic moderat - 150 minute de activitate fizică pe săptămână pot fi suficiente pentru a menține valori hipertensiunii arteriale la valori normale.
Complicații
Printre complicațiile cele mai importante se numără accidentul vascular cerebral - fie el ischemic sau hemoragic și infarctul miocardic acut. Însă, hipertensiunea are complicații care de obicei se instalează lent, în timp: îngroșarea pereților inimii care în final duce la insuficiență cardiacă, afectarea rinichilor cu insuficiență renală, afectarea arterelor de la nivelul ochiului cu retinopatie hipertensivă, afectarea creierului cu declin cognitiv.
Prevenție
Prevenția hipertensiunii arteriale se face prin acționarea asupra factorilor de risc modificabili - consumul de alimente bogate în potasiu, în special fructe și legume, menținerea unei greutăți normale, evitarea sedentarismului și efectuarea de activitate fizică moderată zilnică și controlul nivelului de stress.
Dacă suferiți de simptomele descrise mai sus sau ați observat că valorile tensionale depășesc valorile de 140/90 mmHg, nu mai amânați și programați-vă la un consult cardiologic.
Bibliografie
- Dorobantu M. et al, Perspectives on hypertension's prevalence, treatment and control in a high cardiovascular risk East European country: data from the SEPHAR III survey, J Hypertens 2018 Mar;36(3):690-700. doi: 10.1097/HJH.0000000000001572, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/
Alte afecțiuni similare
Hiperpituitarism
Hiperpituitarismul, cunoscut și sub denumirea de hipersecreția glandei hipofize, se referă la o producție excesivă de hormoni de glanda hipofiză. Hipofiza (glanda...
Vezi detalii
Hiperplazia prostatei
Hiperplazia prostatei, numita si hiperplazie benigna a postatei sau extinderea glandei prostate, este o conditie specifica barbatilor, care apare pe masura ce acestia...
Vezi detalii
Hiperprolactinemie
Hiperprolactinemia reprezintă depistarea unor valori mărite ale prolactinei la analizele de sânge. Prolactina este un hormon secretat de hipofiză, o glandă situată la...
Vezi detalii
Hipertensiunea arterială primară
Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc cardiovascular major, cu o incidență în creștere, corelată cu îmbătrânirea populației. Este bine cunoscută relația...
Vezi detalii
Hipertensiunea arterială secundară
Există două tipuri de hipertensiune arterială:hipertensiune arterială primară (esențială) - a cărei etiologii nu este cunoscută, fiind incriminați factori genetici, de...
Vezi detalii
Hipertensiunea oculară
Tensiunea oculară se referă la presiunea pe care o exercită umoarea apoasă pe structurile din interiorul globului ocular. Valorile normale sunt cuprinse între 10-21...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.