Hipertensiune arterială (HTA)

Despre hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală cardiovasculară deseori întâlnită în rândul adulților și vârstnicilor, prevalența ei fiind în România de 45.1%, adică aproximativ 7,4 milioane de români aveau hipertensiune arterială în anul 2016, conform studiului SEPHAR III.

Tensiunea arterială reprezintă presiunea din interiorul arterelor corpului uman și are două componente: cea sistolică, din timpul contracției inimii, care este prima sau cea mai mare valoare și cea diastolică, din timpul relaxării inimii, care este a doua valoare, evident mai mică decât cea sistolică.

Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea valorilor tensionale peste valorile de 140/90 mmHg, adică valoarea sistolică depășește 140 mmHg și cea diastolică depășește 90 mmHg.

Tipuri de hipertensiune arterială

Există mai multe tipuri de hipertensiune arterială, cea mai frecvent întâlnită în practică fiind cea esențială sau primară. Aceasta apare fără o cauză anume, după vârsta de 40 de ani și poate fi rezultatul moștenirii genetice, dacă unul dintre părinți sau dintre rudele apropiate suferă de hipertensiune arterială, a stilului de viață și a dietei.

Hipertensiunea arterială secundară are o cauză definită, precum afectarea unui alt organ sau utilizarea unor medicamente care au ca rezultat creșterea valorilor tensiunii peste cele stabilite ca fiind normale. Deseori, tratarea organului afectat sau sistarea medicamentelor are ca efect scăderea și chiar normalizarea tensiunii arteriale.

Hipertensiunea arterială sistolică izolată presupune doar o creștere a tensiunii arteriale sistolice la valori peste 140 mmHg, în timp ce presiunea diastolică rămâne la valori normale, sub 90 mmHg și apare deseori la persoanele trecute de 65 de ani, datorită scăderii elasticității pereților arterelor.

O situație frecvent întâlnită de medici (până la aproape o treime din cazuri) o constituie hipertensiunea de halat alb, adică înregistrarea de valorilor crescute ale tensiunii în cabinetul medical, în timp ce în afara acestuia, de exemplu la domiciliu, pacientul are valori normale de tensiune. De aceea, se recomandă repetări ale măsurătorilor pe parcursul consultației, cât și auto-măsurători făcute de pacient la domiciliu înaintea instituirii unui tratament medicamentos.

Grade de hipertensiune

Există mai multe grade de hipertensiune arterială, în funcție de valorile sistolice și diastolice.

În funcție de valorile tensiunii arteriale se va stabili și tratamentul hipertensiunii arteriale, dacă medicul se confruntă cu o hipertensiune arterială grad III, va introduce mai multe medicamente pentru a controla valorile, spre deosebire de cazurile de hipertensiune arterială grad I.

Hipertensiunea în sarcină

Valorile tensiunii arteriale în timpul sarcinii trebuie monitorizate cu atenție, deoarece creșterea acestora poate duce la preeclampsie și în final eclampsie, cu consecințe grave atât asupra fătului, cât și a mamei. Pragul de la care se instituie tratament medicamentos rămâne cel clasic, peste valori de 140/90 mmHg, însă alegerea medicamentelor se face cu grijă, datorită riscului apariției malformațiilor fătului.

Hipertensiunea arterială la copii

Valorile normale ale tensiunii la copii depind de vârstă, sex, greutate și trebuie interpretate în funcție de nomograme specifice. Hipertensiunea arterială la copii este în strânsă legătură cu afecțiuni ale altor organe, cum ar fi rinichii, glandele suprarenale, glanda tiroidă și necesită măsurători efectuate cu manșete adecvate vârstei copilului, pentru a evita înregistrarea de valori fals crescute.

Factori de risc

HTA este asociată cu un număr important de factori de risc, dintre care unii sunt modificabili, iar alții nemodificabili.

Printre factorii de risc modificabili pe care îi putem influența cu ajutorul schimbării stilului de viață se numără:

• obezitatea;
• fumatul;
• consumul excesiv de sare și de alcool;
• nivelul ridicat al colesterolului;
• sedentarismul;
• stres-ul;
• anxietatea;
• apneea de somn.

Dintre factorii nemodificabili pe care nu îi putem influența în niciun mod se numără:

• vârsta;
• sexul;
• rasa;
• moștenirea genetică de la rudele apropiate.

Diagnosticare

Diagnosticul se poate face de medicul cardiolog, medicul de familie sau internist prin măsurări ale tensiunii arteriale în cabinet. Uneori, pot fi necesare măsurători repetate pentru a confirma sau infirma diagnosticul.

Medicul specialist cardiolog poate recomanda efectuarea unei electrocardiograme, ecografii cardiace, ecografii Doppler arteriale și a unor analize de sânge și urină pentru a verifica afectarea organelor țintă.

Prevenție

Prevenția hipertensiunii arteriale se face prin acționarea asupra factorilor de risc modificabili - consumul de alimente bogate în potasiu, în special fructe și legume, menținerea unei greutăți normale, evitarea sedentarismului și efectuarea de activitate fizică moderată zilnică și controlul nivelului de stress.

Dacă suferiți de simptomele descrise mai sus sau ați observat că valorile tensionale depășesc valorile de 140/90 mmHg, nu mai amânați și programați-vă la un consult cardiologic.