Accident vascular cerebral

Cauzele AVC-ului

Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o artera blocata (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sange (accident vascular cerebral hemoragic). Unii oameni pot prezenta doar o intrerupere temporara a fluxului sanguin catre creier (atac ischemic tranzitoriu), care nu provoaca daune permanente. 

Accident vascular cerebral ischemic

Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt accidente ischemice. Tulburarile ischemice apar atunci cand arterele din creier devin inguste sau blocate, determinand un flux sanguin redus (ischemie). Cele mai frecvente accidente ischemice includ:

• Infarctul trombotic. Un accident vascular cerebral trombotic apare cand se formeaza un cheag de sange (tromb) intr-una din arterele care furnizeaza sange creierului. Un cheag poate fi cauzat de depunerile grase (placile) care se acumuleaza in artere si determina un flux sanguin redus (ateroscleroza) sau alte afectiuni ale arterelor;
• Embolism vascularcerebral. Apare atunci cand un cheag de sange sau alte resturi se formeaza departe de creier - frecvent in inima dumneavoastra - si este trecut prin sangele vostru pentru a se depozita in artere cerebrale restranse. Acest tip de cheag de sange se numeste embolus.

Accident vascular hemoragic 

Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci cand un vas de sange din creier scurgeri sau rupe. Brainurile hemoragice pot rezulta din multe afectiuni care va afecteaza vasele de sange. Acestea includ:

• Tensiunea arteriala ridicata necontrolata (hipertensiune arteriala);
• Suprasolicitare cu anticoagulante (diluanti sanguini);
• Puncte slabe in peretii vaselor de sange (anevrisme).

O cauza mai putin frecventa a hemoragiei este ruptura unei incurcari anormale a vaselor sanguine cu pereti subtiri (malformatii arteriovenoase).

Factori de risc ale AVC-ului

Multi factori pot creste riscul de accident vascular cerebral. 

Factori de risc medical

• Valori ale tensiunii arteriale mai mari de 120/80 milimetri de mercur (mm Hg);
• Fumatul sau expunerea la fumul de pasiv;
• Colesterol ridicat;
• Diabet;
• Apnee in somn;
• Boli cardiovasculare, inclusiv insuficienta cardiaca, defecte cardiace, infectii cardiace sau ritm cardiac anormal;
• Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac ischemic tranzitor.

Alti factori asociati cu un risc mai mare de accident vascular cerebral includ:

• Varsta - Persoanele cu virsta peste 55 de ani au un risc mai mare de AVC decat cei mai tineri;
• Sexul - Barbatii au un risc mai mare de accident vascular cerebral decat femeile. Femeile sunt, de obicei, mai in varsta cand au un accident vascular cerebral si sunt mai susceptibile de a muri de accident vascular cerebral decat de barbati.
• Hormoni - utilizarea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale care includ estrogen, precum si cresterea nivelului de estrogen de la sarcina si nastere

Factorii de risc potential tratabili pentru accident vascular cerebral includ:

• Fiind supraponderali sau obezi;
• Inactivitate fizica;
• Fumatul sau excesul de alcool;
• Utilizarea de droguri ilicite, cum ar fi cocaina si metamfetamine

Anticonceptionalele si riscul de accident vascular cerebral

Contraceptivele orale cresc riscul aparitiei infarctului, insa riscul este mic in randul femeilor care nu prezinta si alti factori cu potential pentru declansarea accidentul vascular cerebral, conform unui studiu publicat recent in revista de specialitate "MedLink Neurology” si citat de sciencedaily.com.

Asadar, anticonceptionalele nu cresc riscul de accident vascular cerebral hemoragic, arata raportul cercetatorilor care sustin ca 85% dintre cazurile de infarct sunt cauzate de cheagurile de sange, in timp ce accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de sangerile intracerebrale. 

Cu toate acestea, in randul femeilor ce prezinta predispose la infarct utilizarea contraceptivelor orale trebuie descurajata, fiind un factor de risc.

Stresul si riscul crescut de accident vascular cerebral

Un alt studiu, realizat de cercetatorii chinezi arata ca stresul acumulat la locul de munca ar putea reprezenta principalul risc pentru aparitia accidentelor vasculare cerebrale. 

O analiza a sase studii efectuate anterior de catre cercetatorii din intreaga lume, in cadrul carora au fost monitorizate 140 de mii de persoane timp de 17 ani, a dus la constatarea ca persoanele care se confrunta cu stres la locul de munca prezinta un risc de accident vascular cerebral cu 22% mai mare decat persoanele care lucreaza intr-un mediu lipsit de stres. In plus, conform studiului, in randul femeilor riscul creste pana la 33%.

Factorii avuti in vedere la locul de munca au inclus impunerea de termene limita foarte stranse, presiunea pshilogica determinata de efectuarea sarcinilor de lucru si metodele de coordonare in echipa. Numarul de ore lucrate pe zi nu au fost incluse.

Persoanele care lucreaza in domeniile cu nivel ridicat de stres au fost predispuse la pericolul ischemiei cerebrale, cauzate prin formarea unui cheag de sange in creier, in 58% dintre cazuri.

Cu toate acestea, studiul nu atesta prezenta unei relatii de tipul cauza si efect intre stresul de la locul de munca si declansarea atacului cerebral.

Fumatorii si riscul crescut pentru accident vascular cerebral

Persoanele in varsta care sunt fumatoare si sufera de migrene au un risc crescut pentru a face accident vascular cerebral. Conform unui studiu la care au participat circa 1.300 de persoane cu varsta medie de 68 de ani, fiind monitorizati timp de 11 ani pentru a se vedea frecventa cu care au loc atacurile de cord si accidentele vasculare cerebrale, in randul fumatorilor migrenele au ridicat de trei ori sansele pentru a face accident vascular cerebral. Cu toate acestea, chiar daca studiul a constatat o asociere intre prezenta migrenelor si riscul crescut de accident vascular cerebral la fumatori, studiul nu a dovedit ca intre acestea exista o relatie de tipul cauza-efect.

Complicatii

Un accident vascular cerebral poate provoca uneori dizabilitati temporare sau permanente, in functie de cat timp creierul nu are flux sanguin si ce parte a fost afectata. Complicatiile pot include:

• Paralizia sau pierderea miscarii musculare;
• Dificultate de vorbit sau de inghitire;
• Pierderea memoriei sau dificultatile de gandire;
• Probleme emotionale;
• Durere, amorteala sau alte senzatii ciudate pot sa apara in partile corpului afectate AVC;
• Schimbari de comportament;
• Necesitatea de ajutor pentru ingrijire.

Simptomele accidentului vascular cerebral

• Confuzie; 
• Probleme de vorbire; 
• Probleme de a vedea unul sau ambii ochi; 
• Probleme de respiratie; 
• Ameteli, tulburari de mers, pierderea echilibrului sau coordonarii si caderi inexplicabile; 
• Pierderea constientei; 
• Cefalee brusca si severa;
• Paralizia (incapacitatea de miscare) sau amortirea fetei, a bratelor sau a picioarelor, in special pe o parte a corpului 

Diagnosticarea AVC-ului

Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru AVC, echipa dvs. de urgenta trebuie sa evalueze tipul de accident vascular cerebral pe care il aveti si zonele din creierul dvs. afectate. Ei trebuie, de asemenea, sa excluda alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi o tumoare pe creier sau o reactie la medicament. Medicul dumneavoastra poate utiliza mai multe teste pentru a va determina riscul de accident vascular cerebral, inclusiv:

• Examinare fizica. Medicul va intreba despre simptomele pe care le-ati avut, cand au inceput si ce ati facut cand au inceput. Medicul va evalua apoi daca aceste simptome sunt inca prezente;
• Analize de sange. Este posibil sa aveti mai multe teste de sange pentru a afla cat de repede se formeaza cheaguri de sange, daca nivelul de zahar din sange este anormal de ridicat sau scazut, daca substantele chimice critice din sange sunt in afara echilibrului sau daca aveti o infectie;
• Scanarea tomografiei computerizate(CT). O scanare CT poate arata o hemoragie, o tumoare, o accident vascular cerebral si alte afectiuni;
• Imagistica prin rezonanta magnetica(RMN). Un RMN poate detecta tesutul cerebral deteriorat de un accident vascular cerebral ischemic si hemoragii cerebrale;
• Angiograma cerebrala. In acest test, medicul introduce un tub subtire, flexibil (cateter), printr-o mica incizie, de obicei in gat, si il ghideaza prin arterele majore si in artera carotida sau vertebrala. Aceasta procedura ofera o imagine detaliata a arterelor din creier si gat;
• -Ecocardiograma. Examenul poate gasi o sursa de cheaguri in inima care ar fi putut calatori din inima in creier si provoca accidentul.

Tratamentul AVC-ului

Tratamentul pentru un accident vascular cerebral depinde de tipul sau: ischemic sau hemoragic. La randul sau, tratamentul pentru un atac ischemic tranzitor depinde de cauza acestuia, de cat timp a trecut de cand au inceput simptomele si de alte eventuale afectiuni medicale. Odata ce ati primit tratament, medicul va incerca sa va ajute in prevenirea factorilor de risc pentru accident vascular cerebral si a complicatiilor prin recomandarea modificarilor stilului de viata pentru a avea o inima sanatoasa.

Pentru a trata un accident vascular cerebral ischemic, medicii trebuie sa restabileasca rapid fluxul de sange in creier.

Tratamentul de urgenta al accidentului hemoragic se concentreaza asupra controlarii sangerarii si reducerii presiunii in creier. S-ar putea sa aveti nevoie de interventii chirurgicale pentru a reduce riscul viitor. Odata ce sangerarea din creier se opreste, tratamentul implica, de obicei, asistenta medicala in timp ce corpul absoarbe sangele. 

Dupa tratamentul de urgenta, ingrijirea accident vascular cerebral se concentreaza pe a va ajuta sa va recuperati cat mai multa functie si sa va intoarceti la viata independenta. Impactul accidentului vascular cerebral depinde de zona creierului implicata si de cantitatea de tesut deteriorat.

Daca accidentul dvs. a afectat partea dreapta a creierului, miscarea si senzatia dvs. din partea stanga a corpului dumneavoastra pot fi afectate. Daca accidentul dvs. a lovit tesutul cerebral din partea stanga a creierului, va poate afecta miscarea si senzatia de pe partea dreapta a corpului. Leziunile cerebrale din partea stanga a creierului pot provoca tulburari de vorbire si de limba.In plus, daca ati avut un accident vascular cerebral, puteti avea probleme cu respiratia, inghitirea, echilibrarea si vederea.