Accident vascular cerebral (AVC)

Despre accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul de sânge la o parte a creierului este întrerupt sau redus, privând ţesutul cerebral de oxigen şi nutrienţi. Fără oxigen, celulele creierului încep să moară sau se deteriorează după doar câteva minute, iar simptomele apar în părţile corpului controlate de celulele respective (ex: slăbiciune bruscă, paralizie sau amorţeală a feţei, a braţelor sau a picioarelor).

Un accident vascular cerebral este o afecţiune gravă care necesită îngrijire de urgenţă, acesta putând provoca leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen lung sau chiar decesul pacientului.

Tipuri de accident vascular cerebral

În funcţie de modul în care se produce, dar şi de cauză, accidentul vascular cerebral este de mai multe tipuri:

  • Accident vascular ischemic (AVC ischemic): apare cel mai frecvent. Se instalează atunci când, la nivel cranian, se produc întreruperi ale circulaţiei sângelui. Este ştiut faptul că, fără oxigen, creierul nu poate rezista mai mult de 3-4 minute. De aceea, o asemenea leziune este, de multe ori, gravă şi ireversibilă. Cauza AVC-ului ischemic poate fi o depunere de grăsime, o boală cerebrovasculară cauzată de stilul de viaţă nesănătos sau un cheag de sânge, format fie la nivelul creierului, fie la nivelul altor zone din corp, dar care a migrat apoi spre creier.
  • Accident vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic): se produce în urma unui anevrism (dilataţia unui vas de sânge) sau în urma ruperii unei artere cerebrale. Indiferent de cauză, la nivel intracranian se produce o hemoragie care afectează ţesuturile din jur, iar în aceste condiţii riscul de deces este foarte ridicat.
  • Accident vascular cerebral tranzitoriu (AIT): se instalează ca urmare a unei deficienţe circulatorii la nivelul creierului, de aceea poate avea manifestările unui AVC normal. În cazul AIT, riscurile de paralizie şi deces sunt mai mici, dar pacientul prezintă risc crescut de a face un AVC ischemic în viitor. Tocmai de aceea este foarte importantă administrarea unui tratament adecvat cât mai rapid.

Așadar, un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o arteră blocată (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sânge (accident vascular cerebral hemoragic). Unii pacienţi pot prezenta doar o întrerupere temporară a fluxului sangvin către creier (atac ischemic tranzitoriu), care nu provoacă daune permanente.

Indiferent de tipul accidentului vascular cerebral, acesta necesită îngrijiri medicale neurologice în regim de urgență.

Cauze

Accident vascular cerebral ischemic

Aproximativ 80% dintre AVC-uri sunt accidente ischemice. Tulburările ischemice apar atunci când arterele din creier se îngustează sau se blochează, determinând un flux sangvin redus (ischemie). Cele mai frecvente accidente ischemice includ:

  • Infarctul trombotic: apare când se formează un cheag de sânge (tromb) într-una din arterele care alimentează creierul cu sânge. Un cheag poate fi cauzat de depunerile grase (plăcile) care se acumulează în artere şi determină un flux sangvin redus (ateroscleroză) sau alte afecţiuni ale arterelor.
  • Embolism vascular cerebral: apare atunci când un cheag de sânge sau alte resturi se formează departe de creier - frecvent în inimă - şi trec prin sânge, depozitându-se apoi în artere cerebrale restrânse. Acest tip de cheag de sânge se numește embolus.

Accident vascular hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe. Sunt mai multe afecţiuni care pot provoca acest lucru:

  • Tensiune arterială ridicată necontrolată (hipertensiune arterială);
  • Suprasolicitare cu anticoagulante (diluanţi sanguini);
  • Puncte slabe în pereţii vaselor de sânge (anevrisme).

O cauză mai puţin frecventă a hemoragiei poate fi o malformaţie arterio-venoasă.

Factori de risc

Sunt mai mulţi factori care pot creşte riscul de accident vascular cerebral: factori medicali, factori asociaţi, factori de risc potenţial tratabili, anticoncepţionalele, stresul, fumatul.

Factori de risc medical

  • Valori ale tensiunii arteriale mai mari de 120/80 milimetri de mercur (mm Hg);
  • Fumatul sau expunerea la fumul de ţigară (fumatul pasiv);
  • Colesterolul ridicat;
  • Diabetul;
  • Apneea în somn;
  • Bolile cardiovasculare, inclusiv insuficienţă cardiacă, defecte cardiace, infecţii cardiace sau ritm cardiac anormal, diagnosticate de specialiştii cardiologi;
  • Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac ischemic tranzitoriu.

Factori asociați cu un risc mai mare de accident vascular cerebral

  • Vârsta: persoanele cu vârsta peste 55 de ani au un risc mai mare de AVC;
  • Sexul: bărbaţii au un risc mai mare de accident vascular cerebral decât femeile. Acestea sunt, de obicei, mai în vârstă când au un accident vascular cerebral şi sunt mai susceptibile de a muri de accident vascular cerebral decât bărbaţii;
  • Hormonii: utilizarea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale care includ estrogen, precum şi creşterea nivelului de estrogen după sarcină şi naştere.

Factorii de risc potențial tratabili pentru accident vascular cerebral

  • Obezitate;
  • Inactivitate fizică;
  • Fumat;
  • Exces de alcool;
  • Utilizarea de droguri ilicite (cocaină și metamfetamine).

Anticoncepționalele și riscul de accident vascular cerebral

Contraceptivele orale cresc riscul apariţiei infarctului, însă pericolul este mai mic în rândul femeilor care nu prezintă şi alţi factori cu potenţial pentru declanşarea accidentul vascular cerebral, conform studiilor recente.

Aşadar, anticoncepţionalele nu cresc riscul de accident vascular cerebral hemoragic. Cercetările medicale susţin că 85% dintre cazurile de infarct sunt cauzate de cheagurile de sânge, în timp ce accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de sângerile intracerebrale (MedLink Neurology, sciencedaily.com).

Cu toate acestea, în rândul femeilor ce prezintă predispoziţie la infarct, utilizarea contraceptivelor orale trebuie descurajată, fiind un factor de risc.

Stresul și riscul crescut de accident vascular cerebral

Sunt studii (ale cercetătorilor chinezi) care arată că stresul acumulat la locul de muncă ar putea reprezenta principalul risc pentru apariţia accidentelor vasculare cerebrale.

O analiză a şase studii efectuate anterior de către cercetători din întreaga lume, în cadrul cărora au fost monitorizaţi 140.000 de subiecţi timp de 17 ani, a dus la concluzia că persoanele care se confruntă cu stres la locul de muncă prezintă un risc de accident vascular cerebral cu 22% mai mare decât cele care lucrează într-un mediu lipsit de stres. În plus, în rândul femeilor riscul creşte până la 33%.

Factorii avuţi în vedere la elaborarea studiilor au inclus impunerea de termene limită foarte strânse, presiunea psihologică determinată de efectuarea sarcinilor de lucru şi metodele de coordonare în echipă. Numărul de ore lucrate pe zi nu a fost luat în considerare.

Persoanele care lucrează în domeniile cu nivel ridicat de stres au fost predispuse la pericolul ischemiei cerebrale, cauzate prin formarea unui cheag de sânge în creier, în 58% dintre cazuri.

Cu toate acestea, studiul nu atestă prezenţa unei relaţii de tipul cauză-efect între stresul de la locul de muncă şi declanşarea atacului cerebral.

Fumătorii și riscul crescut pentru accident vascular cerebral

Persoanele în vârstă care sunt fumătoare şi suferă de migrene au un risc crescut de a face accident vascular cerebral.

Conform unui studiu la care au participat circa 1.300 de persoane cu vârsta medie de 68 de ani (monitorizate timp de 11 ani, pentru a se vedea frecvenţa cu care suferă atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale), în cazul fumătorilor cu migrene au existat de trei (3) ori mai multe şanse de a face un accident vascular cerebral.

Cu toate acestea, chiar dacă studiul a constatat o asociere între prezenţa migrenelor şi riscul crescut de accident vascular cerebral la fumători, studiul nu a dovedit o relaţie de tip cauză-efect.

Simptome

  • Confuzie;
  • Probleme de vorbire;
  • Probleme de vedere, cu un ochi sau cu amândoi;
  • Dificultate de a respira;
  • Amețeli;
  • Tulburări de mers;
  • Pierdere a echilibrului sau coordonării mișcării;
  • Căderi inexplicabile;
  • Pierdere a conștienței;
  • Cefalee bruscă și severă;
  • Paralizie (incapacitatea de mișcare) sau amorțire a feței, brațelor sau picioarelor, în special pe o parte a corpului.

Diagnosticare

Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru AVC, echipa medicală de urgenţă trebuie să evalueze tipul de accident vascular cerebral pe care l-a suferit pacientul şi zonele din creier care au fost afectate.

Medicii trebuie, de asemenea, să excludă alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi o tumoare pe creier sau o reacţie la un medicament. Medicul specialist poate utiliza mai multe teste pentru a determina riscul de accident vascular cerebral, cum ar fi:

  • Examinare fizică: simptomele pe care le are pacientul, când au început şi care a fost reacţia acestuia. Medicul evaluează dacă aceste simptome sunt încă prezente;
  • Analize de sânge: este posibil să fie nevoie de mai multe teste pentru a afla cât de repede se formează cheagurile de sânge, dacă nivelul de zahăr din sânge este anormal de ridicat sau de scăzut, dacă substanţele chimice critice din sânge au un nivel prea ridicat sau prea scăzut sau dacă este vorba despre o infecţie;
  • Tomografie computerizată (CT): o tomografie computerizată poate identifica o hemoragie, o tumoare, un accident vascular cerebral și alte afecțiuni;
  • Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN): un RMN poate detecta țesutul cerebral deteriorat de un accident vascular cerebral ischemic şi hemoragii cerebrale;
  • Angiografie cerebrală: în acest test, medicul introduce un tub subţire, flexibil (cateter), printr-o mică incizie, de obicei în gât, şi îl ghidează prin arterele majore şi în artera carotidă sau vertebrală. Această procedură oferă o imagine detaliată a arterelor de la nivelul creierului şi al gâtului;
  • Ecocardiogramă: examenul poate descoperi o sursă de cheaguri în inimă, care ar fi putut ajunge la creier şi provoca accidentul vascular cerebral.

Tratament

Tratamentul pentru un accident vascular cerebral depinde de tipul său: ischemic sau hemoragic. La rândul său, tratamentul pentru un atac ischemic tranzitoriu depinde de cauză, de cât timp a trecut de când au început simptomele şi de alte eventuale afecţiuni medicale pe care le are pacientul.

Odată ce acesta primeşte tratamentul, medicul încearcă să ajute la prevenirea factorilor de risc pentru un alt accident vascular cerebral şi a complicaţiilor care se pot ivi. De aceea, medicul specialist recomandă modificarea stilului de viaţă pentru a avea o inimă sănătoasă.

Pentru a trata un accident vascular cerebral ischemic, medicii trebuie să restabilească rapid fluxul de sânge în creier. Tratamentul de urgenţă al accidentului hemoragic se concentrează asupra controlării sângerării şi reducerii presiunii din creier. Este posibil ca pacientul să aibă nevoie de intervenţii chirurgicale, pentru a reduce riscul unui nou AVC.

Odată ce sângerarea din creier se opreşte, tratamentul implică, de obicei, asistenţă medicală în timp ce corpul absoarbe sângele. După tratamentul de urgenţă, îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral se concentrează pe recuperarea funcţiilor pierdute şi revenirea la viaţa independentă.

Impactul accidentului vascular cerebral depinde de zona creierului care a fost implicată şi de cantitatea de ţesut cerebral deteriorat. Dacă accidentul vascular cerebral a afectat partea dreaptă a creierului, partea stângă a pacientului va fi cea afectată. Dacă AVC-ul a afectat ţesutul cerebral din partea stângă a creierului, va fi afectată partea dreaptă.

Leziunile cerebrale din partea stângă a creierului pot provoca dificultăţi la vorbire. În plus, pacienţii cu accident vascular cerebral pot avea dificultăţi cu respiraţia, înghiţirea, menţinerea echilibrului şi vederea.

Complicații

Un accident vascular cerebral poate provoca, uneori, dizabilităţi temporare sau permanente, în funcţie de intervalul de timp în care creierul a fost lipsit de flux sangvin şi de ce parte a fost afectată. Complicaţiile pot include:

  • Paralizie sau pierdere a mişcării musculare;
  • Dificultate la vorbire sau la înghiţire;
  • Pierderi de memorie sau dificultăţi în gândire;
  • Probleme emoţionale;
  • Durere, amorţeală sau alte senzaţii ciudate în părţile corpului afectate de AVC;
  • Schimbări de comportament;
  • Necesitatea de ajutor pentru îngrijire.

Prevenție

Persoanele care suferă de hipertensiune arterială sunt mai predispuse la a suferi un AVC, de aceea este recomandată monitorizarea periodică a tensiunii arteriale. Medicul poate recomanda un regim alimentar echilibrat (evitarea alimentelor bogate în grăsimi, consum de fructe şi legume).

De asemenea, se recomandă monitorizarea bolilor de inimă şi a glicemiei pacientului. Doctorul mai poate recomanda renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool, mişcare regulată, monitorizarea nivelului colesterolului şi menţinerea greutăţii corporale în limite normale.

Întrebări frecvente

Cât de frecvent este AVC-ul?
Există grupe de vârstă protejate?
Ce este algoritmul FAST?

Medici specialiști - Neurologie și

BC
Baidac Cristina
Medic Specialist
BC
Baidac Cristina
Medic Specialist

Neurologie

Segheciu (Aitonean) Claudia
Segheciu (Aitonean) Claudia
Medic Specialist
Segheciu (Aitonean) Claudia
Segheciu (Aitonean) Claudia
Medic Specialist

Neurologie

Jeler Elena Corina
Medic Specialist, Doctor in Stiinte Medicale
Jeler Elena Corina
Medic Specialist, Doctor in Stiinte Medicale

Neurologie

GC
Gabor Carmen
Medic Primar
GC
Gabor Carmen
Medic Primar

Neurologie

Neagu Oana-Camelia
Neagu Oana-Camelia
Medic Primar
Neagu Oana-Camelia
Neagu Oana-Camelia
Medic Primar

Neurologie

Istrate Emil
Istrate Emil
Medic Primar
Istrate Emil
Istrate Emil
Medic Primar

Neurologie

SCE
Stemate Cecilia - Elena
Medic Specialist
SCE
Stemate Cecilia - Elena
Medic Specialist

Neurologie

MA
Mocanu Andrei
Medic Specialist
MA
Mocanu Andrei
Medic Specialist

Neurologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.