Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Radioterapie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul de sânge la o parte a creierului este întrerupt sau redus, privând ţesutul cerebral de oxigen şi nutrienţi. Fără oxigen, celulele creierului încep să moară sau se deteriorează după doar câteva minute, iar simptomele apar în părţile corpului controlate de celulele respective (ex: slăbiciune bruscă, paralizie sau amorţeală a feţei, a braţelor sau a picioarelor).
Un accident vascular cerebral este o afecţiune gravă care necesită îngrijire de urgenţă, acesta putând provoca leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen lung sau chiar decesul pacientului.
În funcţie de modul în care se produce, dar şi de cauză, accidentul vascular cerebral este de mai multe tipuri:
Așadar, un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o arteră blocată (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sânge (accident vascular cerebral hemoragic). Unii pacienţi pot prezenta doar o întrerupere temporară a fluxului sangvin către creier (atac ischemic tranzitoriu), care nu provoacă daune permanente.
Indiferent de tipul accidentului vascular cerebral, acesta necesită îngrijiri medicale neurologice în regim de urgență.
Aproximativ 80% dintre AVC-uri sunt accidente ischemice. Tulburările ischemice apar atunci când arterele din creier se îngustează sau se blochează, determinând un flux sangvin redus (ischemie). Cele mai frecvente accidente ischemice includ:
Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe. Sunt mai multe afecţiuni care pot provoca acest lucru:
O cauză mai puţin frecventă a hemoragiei poate fi o malformaţie arterio-venoasă.
Sunt mai mulţi factori care pot creşte riscul de accident vascular cerebral: factori medicali, factori asociaţi, factori de risc potenţial tratabili, anticoncepţionalele, stresul, fumatul.
Contraceptivele orale cresc riscul apariţiei infarctului, însă pericolul este mai mic în rândul femeilor care nu prezintă şi alţi factori cu potenţial pentru declanşarea accidentul vascular cerebral, conform studiilor recente.
Aşadar, anticoncepţionalele nu cresc riscul de accident vascular cerebral hemoragic. Cercetările medicale susţin că 85% dintre cazurile de infarct sunt cauzate de cheagurile de sânge, în timp ce accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de sângerile intracerebrale (MedLink Neurology, sciencedaily.com).
Cu toate acestea, în rândul femeilor ce prezintă predispoziţie la infarct, utilizarea contraceptivelor orale trebuie descurajată, fiind un factor de risc.
Sunt studii (ale cercetătorilor chinezi) care arată că stresul acumulat la locul de muncă ar putea reprezenta principalul risc pentru apariţia accidentelor vasculare cerebrale.
O analiză a şase studii efectuate anterior de către cercetători din întreaga lume, în cadrul cărora au fost monitorizaţi 140.000 de subiecţi timp de 17 ani, a dus la concluzia că persoanele care se confruntă cu stres la locul de muncă prezintă un risc de accident vascular cerebral cu 22% mai mare decât cele care lucrează într-un mediu lipsit de stres. În plus, în rândul femeilor riscul creşte până la 33%.
Factorii avuţi în vedere la elaborarea studiilor au inclus impunerea de termene limită foarte strânse, presiunea psihologică determinată de efectuarea sarcinilor de lucru şi metodele de coordonare în echipă. Numărul de ore lucrate pe zi nu a fost luat în considerare.
Persoanele care lucrează în domeniile cu nivel ridicat de stres au fost predispuse la pericolul ischemiei cerebrale, cauzate prin formarea unui cheag de sânge în creier, în 58% dintre cazuri.
Cu toate acestea, studiul nu atestă prezenţa unei relaţii de tipul cauză-efect între stresul de la locul de muncă şi declanşarea atacului cerebral.
Persoanele în vârstă care sunt fumătoare şi suferă de migrene au un risc crescut de a face accident vascular cerebral.
Conform unui studiu la care au participat circa 1.300 de persoane cu vârsta medie de 68 de ani (monitorizate timp de 11 ani, pentru a se vedea frecvenţa cu care suferă atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale), în cazul fumătorilor cu migrene au existat de trei (3) ori mai multe şanse de a face un accident vascular cerebral.
Cu toate acestea, chiar dacă studiul a constatat o asociere între prezenţa migrenelor şi riscul crescut de accident vascular cerebral la fumători, studiul nu a dovedit o relaţie de tip cauză-efect.
Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru AVC, echipa medicală de urgenţă trebuie să evalueze tipul de accident vascular cerebral pe care l-a suferit pacientul şi zonele din creier care au fost afectate.
Medicii trebuie, de asemenea, să excludă alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi o tumoare pe creier sau o reacţie la un medicament. Medicul specialist poate utiliza mai multe teste pentru a determina riscul de accident vascular cerebral, cum ar fi:
Tratamentul pentru un accident vascular cerebral depinde de tipul său: ischemic sau hemoragic. La rândul său, tratamentul pentru un atac ischemic tranzitoriu depinde de cauză, de cât timp a trecut de când au început simptomele şi de alte eventuale afecţiuni medicale pe care le are pacientul.
Odată ce acesta primeşte tratamentul, medicul încearcă să ajute la prevenirea factorilor de risc pentru un alt accident vascular cerebral şi a complicaţiilor care se pot ivi. De aceea, medicul specialist recomandă modificarea stilului de viaţă pentru a avea o inimă sănătoasă.
Pentru a trata un accident vascular cerebral ischemic, medicii trebuie să restabilească rapid fluxul de sânge în creier. Tratamentul de urgenţă al accidentului hemoragic se concentrează asupra controlării sângerării şi reducerii presiunii din creier. Este posibil ca pacientul să aibă nevoie de intervenţii chirurgicale, pentru a reduce riscul unui nou AVC.
Odată ce sângerarea din creier se opreşte, tratamentul implică, de obicei, asistenţă medicală în timp ce corpul absoarbe sângele. După tratamentul de urgenţă, îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral se concentrează pe recuperarea funcţiilor pierdute şi revenirea la viaţa independentă.
Impactul accidentului vascular cerebral depinde de zona creierului care a fost implicată şi de cantitatea de ţesut cerebral deteriorat. Dacă accidentul vascular cerebral a afectat partea dreaptă a creierului, partea stângă a pacientului va fi cea afectată. Dacă AVC-ul a afectat ţesutul cerebral din partea stângă a creierului, va fi afectată partea dreaptă.
Leziunile cerebrale din partea stângă a creierului pot provoca dificultăţi la vorbire. În plus, pacienţii cu accident vascular cerebral pot avea dificultăţi cu respiraţia, înghiţirea, menţinerea echilibrului şi vederea.
Un accident vascular cerebral poate provoca, uneori, dizabilităţi temporare sau permanente, în funcţie de intervalul de timp în care creierul a fost lipsit de flux sangvin şi de ce parte a fost afectată. Complicaţiile pot include:
Persoanele care suferă de hipertensiune arterială sunt mai predispuse la a suferi un AVC, de aceea este recomandată monitorizarea periodică a tensiunii arteriale. Medicul poate recomanda un regim alimentar echilibrat (evitarea alimentelor bogate în grăsimi, consum de fructe şi legume).
De asemenea, se recomandă monitorizarea bolilor de inimă şi a glicemiei pacientului. Doctorul mai poate recomanda renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool, mişcare regulată, monitorizarea nivelului colesterolului şi menţinerea greutăţii corporale în limite normale.
AVC-ul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni medicale, fiind principala cauză a mortalităţii în rândul adulţilor.
AVC-ul poate afecta persoanele indiferent de grupa de vârstă în care se încadrează. Cei mai predispuşi sunt bolnavii cardiovasculari. Cu toate acestea, riscul de AVC se dublează la fiecare 10 ani după vârsta de 55 de ani.
Este un algoritm dezvoltat la început pentru medicii de pe ambulanță. Vine din engleză: FAST (față), ARM (braţ), SPEECH (vorbire), TIME (timp).
Dacă algoritmul FAST ar fi cunoscut de mai mulţi oameni, aceştia ar putea recunoaşte simptomele unui accident vascular cerebral şi ar solicita mai rapid sistemul de urgenţă, pentru a ajunge cât mai repede posibil la medicii specialiști.
Neurologie
Call Center - (021) 9646
Call Center - (024) 4960
Call Center - 0250 960
Call Center - (0251) 960
Call Center - (023) 6960
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.
©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.