Forma severă de greață în sarcină
Greața severă în sarcină se manifestă la puține femei, iar afecțiunea poartă numele de “sarcină toxică”. Afecțiunea este destul de gravă pentru că simptomele împiedică gravida să se hrănească și să rețină fluidele în organism. Există situații în care sarcina toxică poate duce la scăderea în greutate a gravidei și la deshidratare.
Simptome
Simptomele sarcinii toxice sunt asemănătoare cu cele din sarcina normală. Diferența o face intensitatea/frecvența acestor manifestări. Tocmai de aceea, este important ca femeia gravidă să acorde importanță simptomelor pe care le are şi să apeleze la medic atunci când acestea sunt mai severe decât ar trebui. Manifestările, în cazul „sarcinii toxice”, sunt:
- greață și vărsături: se manifestă pe parcursul întregii zile. Sunt manifestări agresive și produc un disconfort pe măsură. “Sarcina toxică” poate duce la vărsături de cel puțin 3-4 ori pe zi, ceea ce înseamnă că gravida se poate confrunta cu o deshidratare severă. Greața și vărsăturile nu se manifestă numai în cursul dimineții, ca în sarcina normală, ci pe tot parcursul zilei. Primele simptome încep să apară în săptămâna 6 de sarcina și pot dispărea după săptămâna 21. În unele cazuri, simptomele dispar abia după naștere;
- salivă în exces;
- dispepsiile alimentare: o „sarcină toxică” pune destul de multe probleme viitoarei mame, mai ales în ceea ce privește alimentația. Pofta de mâncare scade, iar multe alimente sunt refuzate de organism;
- sensibilitate crescută la mirosuri: mirosul este foarte important în sarcină, mai ales în „sarcina toxică”. El poate declanșa senzația de greață și vărsăturile, indiferent dacă este un miros puternic sau nu;
- dureri abdominale: vărsăturile severe pot fi însoțite de dureri abdominale.
Cauze
Cele mai multe studii pun accent pe creșterea nivelului de HCG (hormon de sarcină). Subunitatea b a acestui hormon este similară subunităţii omoloage componentă a hormonului tireostimulant, lucru care determină un hipertiroidism relativ, uneori toxic, cu toate modificările cunoscute ale acestei stări:
- O altă cauză a apariției vărsăturilor poate fi hipertiroidia adevărată;
- Modificarea metabolismului serotoninei: încetinește peristaltismul intestinal, mecanismul care ajută alimentele să ajungă în intestin;
- Gastropatia indusă de microorganisme: helicobacter pylori este prezentă la cele mai multe gravide care au greață și vărsături pe parcursul sarcinii.
Este interesant de reținut că “sarcina toxică” apare, de cele mai multe ori, la femeile:
- care se află la prima sarcină;
- care au un istoric de vărsături în sarcină;
- care suferă, în general, de rău de mișcare.
Factori de risc
În cazul grețurilor din sarcină, se consideră că există factori de risc care ar trebui luați în calcul:
- recurența în cazul femeilor care au mai avut acest simptom și cu ocazia altor sarcini;
- sarcina multiplă: pentru că modificările hormonale sunt accentuate;
- sindromul de rău de mișcare;
- migrena: femeile care suferă de migrenă au tendința de a suferi de grețuri în timpul sarcinii (mai ales a primului trimestru).
Tratament medicamentos
În unele situații, afecțiunea hyperemesis gravidarum este atât de severă încât gravida trebuie să se spitalizeze. Nu există un tratament pentru a stopa definitiv simptomele, doar le ameliorează. În spital, tratamentul va consta în:
- tratament intravenos (necesar pentru hidratare, furnizare de electroliți, vitamine și nutrienți);
- alimentare artificială;
- tratament nasogastric (mai rar);
- tratament medicamentos: tratament antivomitiv, antihistaminic, vitamina B6, vitamina B1.
Medicul poate recomanda, de asemenea:
- odihnă la pat: atenție însă la consecințe (pierderea musculară, acumulare de kilograme în caz de prelungire exagerată);
- consum de lămâie, ghimbir, mentă, în diverse forme;
- mese mici și dese;
- evitarea mirosurilor și a alimentelor care pot provoca greață;
- evitarea mâncării grase, picante, prăjite sau semi preparată;
- o bună hidratare.
Schimbarea dietei
Gravida trebuie să acorde o mai mare atenție alimentaţiei din timpul sarcinii. Desigur, dieta trebuie să includă:
- lactate: în cazul intoleranței la lactoză, gravida poate consuma iaurt cu probiotice;
- proteine: carnea slabă reprezintă o sursă importantă de proteine;
- carbohidrați: oferă energia de care gravida are nevoie. Sunt mai indicați carbohidrații din cereale integrale şi mai puțin indicate pastele, pâinea albă sau orezul alb;
- fructe: conțin vitamina A, B, C, E, minerale și fibre. Sunt recomandate 3-4 porții de fructe pe zi;
- legume: sunt indicate legume bogate in vitamina C şi fier (salată, broccoli, roșii, varză, spanac).
- Peşte (bine preparat) – sursă de acizi graşi polinestauraţi.
În timpul sarcinii, gravida are nevoie, mai ales, de următorii nutrienți:
- acid folic: previne anomaliile severe la nivelul sistemului nervos și a măduvei spinării;
- calciu: este necesar pentru formarea oaselor și a dinților, dar și la funcționarea normală a sistemului nervos, circular, muscular;
- vitamina D: ajută la formarea și întărirea oaselor fătului;
- fier: este necesar pentru producerea hemoglobinei, aceasta fiind o proteină care este prezentă în globulele roșii din sânge. Ajută la transportul oxigenului către organele interne și țesuturi;
- zinc: ajută la formarea oaselor, dezvoltarea creierului, dar și a sistemului nervos al fătului;
- iod;
- acizi graşi polinestauraţi Omega 3.
Ce alimente trebuie evitate în timpul sarcinii
Există alimente care este cel mai bine să fie evitate pe parcursul sarcinii:
- produsele de tip fast-food;
- brânza sau laptele nepasteurizat;
- fructele și legumele nepasteurizate;
- carnea nepreparată termic;
- peștele cu un conținut ridicat de mercur (ton alb, fructe de mare, peşti răpitori);
- brânzeturile moi din lapte nepasteurizat;
- sucul nepasteurizat;
- ouăle crude.
