Infarct miocardic acut

Alte denumiri: Atac de cord

Descoperă informații utile despre infarct miocardic acut: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre infarctul miocardic acut

Inima face parte din sistemul cardiovascular care mai cuprinde și diverse tipuri de vase de sânge. Arterele reprezintă un tip de vase de sânge foarte importante pentru funcționarea sistemului cardiovascular, pentru că transportă sânge bogat în oxigen la toate organele. Sângele bogat în oxigen este esențial pentru mușchiul inimii. Dacă arterele se blochează, sau se îngustează foarte mult, fluxul de sânge nu mai poate circula în mod corespunzător, ceea ce duce la producerea unui atac de cord.

Infarctul miocardic acut este o afecțiune acută extrem de periculoasă care rezultă în urma astupării (ocluziei) uneia dintre arterele coronare. Astuparea arterei se face printr-un tromb (cheag de sânge). Urmarea firească este aceea că porțiunea de miocard care era alimentată cu sânge de către acea arteră nu mai primește sânge oxigenat, ceea ce duce la necroza miocardică.

Este bine de știut că necroza nu se produce imediat după ocluzie. În mod normal începe să se manifeste cam la 20 de minute după aceea, apare în centrul zonei care nu mai este alimentată cu sânge. Întreaga zonă ajunge să fie necrozată cam în 4-6 ore. Dacă trombul (cheagul de sânge) este înlăturat în primele ore după atacul de cord, atunci fluxul de sânge prin această arteră este reluat, adică miocardul este irigat din nou (se numește reperfuzie miocardică). În acest caz, se stopează evoluția necrozei, iar aria afectată de infarct este limitată.

Acesta este motivul pentru care este recomandat ca pacientul cu infarct miocardic acut să ajungă foarte repede la un spital care poate efectua reperfuzia miocardică. La fel de important este ca simptomele infarctului să poată fi recunoscute, astfel pacientul are mai multe șanse de recuperare.

Cauze

Există factori care pot favoriza ocluzia arterelor coronare și pot conduce la infarctul miocardic și care țin de sănătatea organismului:

colesterolul rău/lipoproteina de densitate mică (LDL): este cauza principală a producerii unui infarct; colesterolul este o substanță incoloră care se găsește în alimentele pe care le consumăm; de asemenea, corpul nostru poate produce colesterol în mod natural; nu tot colesterolul este rău, dar cel de tip LDL se poate atașa de pereții arterelor și poate bloca artera; trombocitele care au rolul de a coagula sângele, se lipesc de pereții îngroșați și blochează artera;
grăsimile saturate: reprezintă de asemenea un pericol pentru artere, pot duce la un blocaj arterial, cresc cantitatea de colesterol LDL și reduc cantitatea de colesterol bun; grăsimile saturate se găsesc cel mai mult în produsele lactate și în carnea de vită;
grăsimile nesaturate: grăsimea trans sau hidrogenată apare pe etichetele produselor sub numele de ulei hidrogenat sau ulei parțial hidrogenat.

Nu toate infarctele miocardice sunt cauzate de arterele blocate; alte potențiale cauze includ spasme coronariene severe, anumite infecții virale, cum ar fi COVID-19, care pot afecta mușchiul cardiac, și disecția coronariană spontană, o afecțiune gravă prin care apare o ruptură în interiorul unei artere coronare.

Factori de risc

Există o serie de factori de risc ai sindromului coronarian acut:

vârsta: riscul de a face atac de cord crește odată cu vârsta; bărbații prezintă un risc mai mare după 45 de ani, iar femeile după 55 de ani;
dimensiunea genetică: riscul este mai mare pentru a face un atac de cord dacă în familie există un istoric de boli cardiace precoce;
fumatul: crește riscul de atac de cord, dar și de alte afecțiuni cardiovasculare;
obezitatea: riscul de a face atac de cord crește în cazul obezității;
tensiunea arterială crescută: poate avea efecte negative asupra alimentării inimii; tensiunea arterială în combinație cu obezitatea, colesterolul ridicat sau diabetul poate crește riscul de atac de cord;
nivelul crescut de colesterol sau trigliceride: nivelul crescut de colesterol rău sau de trigliceride (trigliceridemia) poate îngusta arterele și se poate ajunge la atacul de cord;
diabetul: nu este vorba numai de diagnosticul de diabet, ci și de dieta zilnică a pacientului;
lipsa de exercițiu fizic: persoanele sedentare sau cele care nu efectuează exerciții fizice suficiente sunt mai predispuse la producerea unui atac de cord și la alte complicații cardiace;
stresul: stresul pe perioade prelungite poate duce la probleme cardiace și chiar la atac de cord; de aceea este foarte important ca stresul să fie menținut sub control;
consumul de droguri: mai ales amfetaminele sau cocaina pot duce la spasme ale arterelor coronare, iar acestea pot duce la declanșarea unui infarct miocardic acut;
afecțiunile autoimune: cele mai importante afecțiuni autoimune (artrita reumatoidă și lupusul) cresc riscul de atac de cord.

Simptome

Un atac de cord poate fi fatal. Deși tratamentele pentru această afecțiune s-au îmbunătățit semnificativ, este esențial ca pacientul să ajungă cât mai repede la un spital capabil să gestioneze o astfel de urgență medicală.

Simptomele infarctului miocardic acut sunt:

senzație de presiune, apăsare pe piept;
durere toracică recurentă;
durere în brațe, gât, maxilar, spate;
greață;
indigestie;
arsuri la stomac;
dureri abdominale;
dificultăți de respirație;
transpirație rece;
oboseală;
amețeli;
sincopă (pierderea cunoștinței);
tahicardie;
anxietate;
tuse.

Este important de știut că simptomele atacului de cord pot varia considerabil de la un pacient la altul. Intensitatea acestora poate fi diferită - de la manifestări ușoare până la simptome severe. În unele cazuri, simptomele pot include durerea în piept (angina), lipsa de aer (dispneea) și senzația de oboseală.

Diagnosticare

Pentru diagnosticarea unui atac de cord, poate fi nevoie de:

informarea medicului specialist cardiolog cu privire la simptomele resimțite de pacient;
verificarea temperaturii, tensiunii arteriale, pulsului pacientului;
electrocardiograma (ECG): electrocardiograma înregistrează activitatea electrică a inimii printr-o serie de electrozi fixați pe piele. Impulsurile sunt înregistrate pe un monitor, sau sunt imprimate pe hârtie; mușchiul inimii, dacă nu este alimentat corespunzător cu sânge, nu efectuează impulsuri electrice normale, așadar ECG-ul poate indica dacă pacientul a suferit sau nu un atac de cord;
ecocardiografia: identifică anomaliile de contractilitate și evaluează funcția inimii în scop prognostic;
analizele de sânge: există anumite proteine care ajung în sânge după afectarea inimii de către un atac de cord; de aceea, se iau probe de sânge pentru a se identifica aceste proteine cardiace;
radiografia cardiacă: permite medicului să verifice dimensiunea inimii, funcționarea vaselor de sânge;
coronarografia: poate identifica angina sau infarctul miocardic;
ergometria: este vorba despre o electrocardiogramă (EKG) în condiții de efort; testul de stres evaluează modul în care inima și vasele de sânge reacționează la efort; testul se face fie pe o bicicletă staționară, fie pe o bandă de alergare; există și varianta administrării unui medicament pe cale intravenoasă care stimulează inima într-un mod similar cu efectuarea exercițiilor fizice;
RMN cardiac: este o metodă precisă și avansată de diagnostic și evaluare a pacienților suspectați sau chiar diagnosticați de afecțiuni cardiace; RMN-ul cardiac nu utilizează radiații, prin urmare este o investigație care se poate repeta ori de câte ori este necesar.

Tratament

Atacul de cord necesită tratament imediat, tratamentul începe din primele ore. Poate fi nevoie de intervenții chirurgicale (chirurgie cardiacă).

Angioplastie: în cele mai urgente cazuri se poate apela la o intervenție minim invazivă (angioplastie). Această intervenție poate fi utilizată pentru a debloca arterele care alimentează cu sânge inima. În timpul unei angioplastii, chirurgul va insera un tub lung și subțire (cateter) prin artera cu probleme. Odată ajuns la blocaj, artera este redeschisă, ceea ce permite reluarea fluxului de sânge;
Stent: chirurgul poate plasa la locul blocajului un stent. Stentul împiedică artera să se închidă;
Grefă de bypass coronariană: este o modalitate de reorganizare a venelor și arterelor, astfel încât sângele să poată curge în jurul blocajului.

Tratament medicamentos

Aspirina: poate dizolva cheagurile de sânge și poate îmbunătăți fluxul de sânge prin arterele îngustate;
Tromboliticele: se folosesc pentru a dizolva cheagurile;
Medicamentele antiplachetare: previn formarea de cheaguri, dar și creșterea celor care deja există;
Nitroglicerina: ajută la lărgirea vaselor de sânge;
Beta-blocanții: scad tensiunea arterială și relaxează mușchiul cardiac;
Calmantele: reduc disconfortul resimțit de pacient.

Complicații

Infarctul miocardic poate duce și la complicații severe precum:

aritmii (ritmuri cardiace anormale): se dezvoltă dereglări electrice, unele dintre acestea putând fi fatale;
insuficiență cardiacă: poate fi temporară sau poate deveni o afecțiune cronică (adică se poate transforma într-o deteriorare extensivă și permanentă a inimii);
stop cardiac brusc: inima se poate opri brusc; atacul cardiac poate crește riscul de stop cardiac brusc, iar acesta, în lipsa unui tratament imediat, poate fi fatal.

Infarctul miocardic acut reprezintă una dintre principalele cauze de deces în țările dezvoltate, afectând aproape 3 milioane de persoane la nivel mondial.

Prevenție

Modificările stilului de viață reprezintă cea mai eficientă modalitate de a preveni un atac de cord (sau repetarea acestuia). Astfel, ca măsuri de prevenție pentru infarctul miocardic acut, medicii buni de la MedLife recomandă:

adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate, cu reducerea grăsimilor saturate și a alimentelor procesate, consum crescut de fructe, legume, cereale integrale și pește, înlocuirea untului și brânzeturilor cu uleiuri vegetale și limitarea sodiului la sub 6 g pe zi;
renunțarea la fumat pentru reducerea riscului de ateroscleroză și hipertensiune arterială;
menținerea tensiunii arteriale în limite normale;
limitarea consumului de alcool;
menținerea unei greutăți sănătoase (chiar și pierderea a câtorva kilograme poate fi benefică pentru inimă);
activitate fizică regulată (se recomandă în special activități cu impact redus, precum mersul, înotul sau ciclismul).

Gestionarea afecțiunilor precum hipertensiunea arterială sau diabetul este de asemenea importantă, deoarece acestea cresc riscul de infarct miocardic. Controalele medicale periodice ajută la monitorizarea și menținerea sănătății cardiovasculare. De asemenea, respectarea tratamentului medicamentos prescris contribuie la protecția și îmbunătățirea funcției inimii și la reducerea riscului de atac de cord.

Întrebări frecvente despre infarctul miocardic acut

Care sunt cele mai frecvente simptome ale infarctului miocardic acut?

Cel mai des întâlnit simptom al infarctului miocardic este: durere apărută brusc în piept. Durerea poate apărea, sau poate dispărea și reapărea ulterior. Durerea poate iradia în umeri, brațe, gât, mandibulă.

Când ar trebui să iau în considerare infarctul miocardic acut?

Ar trebui să fie luată în calcul varianta infarctului miocardic acut dacă simptomele persistă mai mult de 15 minute.

Ce fac în cazul în care suspectez un infarct miocardic acut?

Fiindcă este o urgență medicală, trebuie sunat imediat la 112. Fiecare minut poate conta pentru viața pacientului.

Infarctul miocardic acut ar trebui să modifice stilul de viață al pacientului?

Da. În principal, pacientul ar trebui să:

renunțe la fumat;
să schimbe alimentația;
să țină sub control colesterolul LDL (sub 55 mg/dl) și nivelul trigliceridelor (sub 150 mg/dl);
tensiunea arterială sistolică trebuie să aibă în jur de 130/80 mmHg;
să facă sport (cu toate acestea, pacientul care a suferit un infarct miocardic nu ar trebui să facă sport mai devreme de 6 săptămâni; în plus, trebuie acordul medicului pentru mișcare);
timp de 4-6 săptămâni nu trebuie să conducă mașina.

Ce trebuie să știe pacientul care a trecut printr-un infarct miocardic?

Pacientul care a trecut printr-un infarct miocardic acut trebuie să meargă regulat la control, pentru că poate să aibă loc un accident ischemic și într-o altă regiune.

Bibliografie

“Heart Attack (Myocardial Infarction) | Cedars-Sinai.” Cedars-Sinai.org, 2021, www.cedars-sinai.org
Brindles Lee Macon. “Acute Myocardial Infarction (Heart Attack).” Healthline, Healthline Media, 19 Oct. 2021, www.healthline.com
“Heart Attack - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
“Heart Attack.” Hopkinsmedicine.org, 2022, www.hopkinsmedicine.org
NHS Choices. Overview - Heart Attack. 2022, www.nhs.uk
Dr Laurence Knott. “Heart Attack (Myocardial Infarction).” Patient.info, 14 Dec. 2020, https://patient.info