ARTERIOGRAFIA PERIFERICA

ARTERIOGRAFIA PERIFERICA

Generalități

Arteriografia la nivelul vaselor periferice este singura procedură de diagnostic care permite verificarea cu exactitate a condiției arterelor carotide, vase care alimenteaza creierul, artere renale si artere ale membrelor inferioare, permitand depistarea eventualelor îngustări (stenoze) care pot diminua sau stopa fluxul de sânge determinand ischemie in distalitatea vasului.

Prin arteriografie, medicul cardiolog interventionist identifică :

  • existența îngustărilor arterelor,
  • extensia și severitatea acestora;

Aceste îngustări ale arterelor care iriga diverse organe sunt consecința depunerilor de grăsimi (colesterol) în interiorul lumenului vasului cu scăderea debitului sângelui și pun pacientul în pericol de accident vascular ( in interesarea arterelor carotide), hiper-tensiune arteriala severa in cazul afectarii arterelor renale si ischemia cronica sau acuta a unui picior care poate merge pana la amputatie.

Arteriografia nu reprezintă o metodă de tratament, dar indică cu exactitate medicilor care este tratamentul optim specific pentru pacient. Ca urmare a diagnosticului precis pus în urma arteriografiei, este aleasă metoda optima de tratament - care poate fi:

  • medicamentos
  • - intervențional - respectiv dilatarea arterelor afectate cu balonaș și implantare de stent
  • chirurgical de by-pass aorto-femural sau endarterectomie carotidiana.

Când este indicată arteriografia?

Arteriografia este indicata la pacienții cu factori de risc cardiovascular (fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, colesterol crescut) și care prezintă:

  • dureri la nivelul membrelor inferioare la mers sau in repaus
  • tulburari trofice periferice ( schimbarea culorii tegumentelor si sau prezenta de rani)
  • accident vascular cerebral pentru afectare carotidiana sau prezenta de stenoze semnoficative la examentul Doppler de carotide
  • hipertensiune arteriala severa la care s-a depistat la ecografie Doppler renala prezenta unei stenoze de artera renala.

Arteriografia necesită internare?

Da, în general este necesară internarea în spital pentru 24 - maxim 48 de ore, deoare ce este o manevră care implică înțeparea (puncționarea) unei artere periferice cum ar fi artera femurală în zona inghinală sau artera brahiala la braț.

Cine are indicație de a efectua o arteriografie?

Arteriografia este o examinare pentru stabilirea diagnosticului, care trebuie indicată de către medicul cardiolog sau chirurgul vascular. În baza testelor de diagnostic și simptomelor indicate de pacient, acesta decide dacă există indicație pentru procedura de arteriografie selectiva pentru artera afectata de depunerea de grasimi in interiorul lumenului.

Acordul pacientului

Înaintea efectuării procedurii de arteriografie, pacientului îi este adus la cunoștință faptul că procedura este o investigație invazivă, și ca atare, nu este lipsită de riscuri, care de altfel sunt foarte mici (sub 1%) și i se va cere să semneze un acord pentru această examinare. Pregătirea pacientului înaintea efectuării arteriografiei

Se indică pacientului să nu consume alimente și lichide în ziua în care efectuează procedura. Nu este permis purtatul ochelarilor de vedere, brățărilor în timpul procedurii.

Ce se întâmplă dacă pacientul este alergic la substanță de contrast (pe bază de iod)?

Dacă pacientul este alergic la substanță de contrast, timp de 3 zile înaintea procedurii i se va administra un tratament pe baza de corticosteroizi și antihistaminice (numit „desensibilizare”).

Cum se efectuează arteriografia?

  • Arteriografia se efectuează în laboratorul de angiografie, un ambient steril dotat cu aparatură specială (angiograf) care folosește raze „X”.
  • Pacientul este așezat pe masa de angiografie speciaăl în poziția întins și acoperit cu un câmp steril care lasă descoperită doar zona inghinală dreaptă (sau stângă) sau zona brahială, unde se efectueaza anestezia locala. Medicul cardiolog supraspecializat în Cardiologie Intervențională alege tipul de abord, femural (la nivel inghinal) sau brahial (la încheietura cotului),
  • În timpul intervenției pacientul rămâne conștient și poate vorbi cu medicul, fiind conectat în permanență la aparate de vizualizare și înregistrare a datelor, deoare ce anestezia este locală cu Xilină 1%.
  • Când anestezia locală s-a instalat se efectuează puncția arterei alese ca abord cu un ac special și se introduce o canulă (teacă arterială) în arteră. După realizarea puncției arteriale, cu ajutorul unor ghiduri și sonde (catetere), se avansează până la originea arterelor de interes sub control radioscopic. Prin injectarea unei substanțe de contrast pe baza de iod, sunt opacifiate arterele și se observă fluxul de sânge și prezența eventualelor blocaje.
  • Imaginile sunt vizualizate pe ecranele angiografului si medicul îi comunică pacientului diagnosticul precis. Dacă în timpul investigației se observă obstacole în calea curgerii normale a sângelui, tratamentul îl reprezintă efectuarea unei angioplastii cu balon cu sau fara implantare de stent.
  • La finalul examinării se va înlătura canula arterial (teaca) și se va face o presiune manuală pe zona puncționată sau cu dispozitive speciale timp de 20 de minute, urmând a se pansa zona cu un pansament strâns (pansament compresiv), pe care pacientul va trebui să-l păstreze până în ziua următoare (24 ore) pentru a evita complicațiile locale ( sângerare sau hematom).
  • După procedură, pacientul păstrează repaus la pat , fără să îndoaie piciorul sau mâna pentru câteva ore:
    • 2 ore după procedura efectuată la nivelul încheieturii cotului (brahial),
    • 4 ore după procedurile efectuate la nivel inghinal (femural) și la care hemostaza se realizează cu un dispozitiv special de închidere vasculară (care închide locul puncției femurale cu un dop de colagen extravascular - Angioseal),
    • respectiv 8-12 ore după procedurile efectuate femural și cu hemostază manuală
  • A doua zi, după vizita medicului, pacientul poate începe o mobilizare prudentă, urmând a fi externat în urmatoarele ore.
  • Cât durează arteriografia?
    • Învestigația durează în medie 30-45 minute, după care pacientul se poate alimenta normal.
  • Care sunt riscurile arteriografiei?
    • Riscurile procedurii sunt foarte mici, iar pacientul este informat de către medicul cardiolog interventionist.
  • Riscurile comune (1-2%) sunt reprezentate de:
    • hematom, pseudoanevrism sau sângerări la locul puncției arteriale,
    • vânătăi,
    • alergie la substanța de contrast iodată.

Complicațiile sunt legate de condiția generală de sănătate a pacientului, vârsta înaintată, severitatea bolii și posibila prezență a comorbidităților.


Cazuri rezolvate cu success la MedLife

Vești bune!

Rotițele mecanismului de combatere a afecțiunilor cardiologice si mortalitătii prin accidente vasculare se învârt cu succes la MedLife. Iar acest lucru se datorează în mare măsură abordării integrate și echipei excepționale de medici. Iată mai jos câteva testimonale despre cazurile rezolvate cu succes în cadrul AngioLife.

 

 

X