Centrul Medical de Excelență în Gastroenterologie MedLife Târgu-Mureș

Colonoscopia este o procedură endoscopică avansată care permite explorarea în timp real a întregului colon – de la zona anală, rect, sigmoid, colon descendent, transvers și ascendent, până la cec și valva ileo-cecală. În mod obișnuit, se poate examina și ultima porțiune a intestinului subțire (ansa ileală terminală).

La fel ca endoscopia digestivă superioară, colonoscopia are atât un rol diagnostic, cât și terapeutic: permite recoltarea de biopsii, aplicarea de coloranți intracavitari, polipectomii, oprirea sângerărilor (hemostază), mucosectomii, dilatarea stenozelor, precum și montarea de stenturi în cazurile de obstrucție colonică severă.

Cu o rată de acuratețe diagnostică de peste 95%, colonoscopia este una dintre cele mai eficiente metode de investigare a colonului. În plus, dezvoltarea programelor de screening pentru prevenția cancerului colorectal i-a consolidat rolul esențial în medicina modernă, mai ales în regim ambulatoriu.

Înainte de procedură, medicul endoscopist vă va explica în detaliu etapele examinării. Colonoscopia se realizează cu ajutorul unui tub flexibil subțire (aprox. 10 mm în diametru), numit colonoscop, dotat cu o cameră video de înaltă rezoluție și o sursă de lumină. Imaginile captate din interiorul intestinului sunt transmise în timp real pe un monitor, permițând o evaluare precisă, precum și salvarea de imagini relevante din timpul procedurii.

Colonoscopia este o investigație esențială pentru identificarea leziunilor de la nivelul colonului (intestinului gros). Aceasta este recomandată în următoarele situații clinice:

• Prezența sângelui în materiile fecale (vizibil sau ocult).
• Tulburări persistente de tranzit intestinal, precum constipație, diaree sau alternanța între cele două.
• Dureri abdominale de cauză neprecizată, în special la persoanele cu vârsta peste 45 de ani.
• Istoric familial de cancer colonic sau alte forme de cancer digestiv.
• Istoric familial de polipi colonici.
• Analize de laborator modificate, fără o cauză clară (ex. sideremie scăzută, markeri inflamatori crescuți – VSH, fibrinogen, CRP).
• Valori crescute ale markerilor tumorali (ex. CEA, CA 19-9).
• Screening pentru prevenția cancerului colorectal, chiar și în lipsa simptomelor – în special după vârsta de 40–45 de ani, conform ghidurilor internaționale. Studiile arată că aceasta este cea mai eficientă metodă de prevenție prin depistarea și îndepărtarea polipilor precanceroși.
• Monitorizarea pacienților cu intervenții chirurgicale anterioare pe intestin.

Prin identificarea timpurie a polipilor sau leziunilor, colonoscopia oferă șansa reală de prevenție activă a cancerului colorectal – unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la nivel mondial.

Colonoscopia propriu-zisă durează, în medie, 15–20 de minute, însă timpul poate varia în funcție de conformația individuală a colonului sau de antecedentele chirurgicale abdominale ale pacientului.

În timpul examinării pot fi prelevate biopsii din zone suspecte, dacă este necesar, însă doar cu acordul pacientului sau al aparținătorului.

Durata totală a întregului proces este de aproximativ 45 de minute, incluzând:

• Consultația prealabilă.
• Administrarea sedării (dacă este necesară).
• Procedura de colonoscopie.
• Explicarea imediată a rezultatului după examinare.

Colonoscopia este realizată de un medic endoscopist cu formare specializată, deținător al unui certificat de atestare profesională emis de autoritățile medicale competente.

În cazul în care procedura se efectuează cu sedare profundă (anestezie), aceasta este administrată de un medic specialist anestezist, cu experiență în monitorizarea pacienților în timpul investigațiilor endoscopice.

În mod ideal, recomandarea pentru colonoscopie ar trebui să vină din partea unui medic, fie că este vorba despre medicul de familie, un medic specialist (gastroenterolog, chirurg etc.) sau medicul curant care vă monitorizează starea de sănătate.

Totuși, procedura se poate efectua și la cererea pacientului, cu condiția ca înainte de colonoscopie să aibă loc o evaluare medicală prealabilă realizată de medicul endoscopist. Aceasta are rolul de a confirma indicația și de a asigura desfășurarea procedurii în condiții de siguranță.

Pregătirea pentru colonoscopie începe, de regulă, cu o zi înainte de efectuarea procedurii și este esențială pentru obținerea unor rezultate corecte și sigure.

Aceasta presupune:

• Post alimentar timp de aproximativ 20–24 de ore, în funcție de ora programării. Acest lucru înseamnă evitarea alimentelor solide și consumul exclusiv de lichide limpezi în perioada indicată.
• Administrarea unei soluții speciale de curățare a colonului, care are rolul de a elimina materiile fecale din intestin, asigurând astfel o vizibilitate optimă în timpul examinării.

Programul exact al pregătirii este personalizat în funcție de ora programării colonoscopiei. De aceea, veți primi un formular detaliat de pregătire, disponibil:

• Direct de la asistenta în momentul programării.
• Prin e-mail la cerere.

Da, este foarte important să continuați administrarea medicamentelor pe care le luați în mod regulat, inclusiv în ziua programării pentru colonoscopie. Acestea trebuie administrate, pe cât posibil, respectând orarul obișnuit.

Totuși, este esențial să informați medicul endoscopist cu privire la tratamentele pe care le urmați, înainte de efectuarea procedurii. Unele medicamente (precum anticoagulantele sau cele pentru diabet) pot necesita ajustări sau recomandări specifice.

Dacă sunteți diabetic cu tratament insulinic, este recomandat ca procedura să fie programată dimineața cât mai devreme. În acest caz, nu veți administra doza de insulină de dimineață înainte de colonoscopie, decât dacă medicul diabetolog vă indică altfel. Administrarea insulinei se va face după finalizarea procedurii, când veți putea consuma alimente în siguranță.

Dacă urmați tratament cu antidiabetice orale (ADO), acestea nu se vor administra în ziua procedurii.

Nu, biopsia nu este dureroasă. Intestinul gros nu este prevăzut cu receptori de durere în mucoasa de la care se prelevează probele, astfel că pacienții nu resimt disconfort în timpul acestei manevre.

Da, biopsia este o procedură sigură.
Chiar și în prezența unor formațiuni suspecte, precum polipi sau tumori, prelevarea de biopsii nu crește riscul de diseminare a celulelor canceroase, dacă acestea există. Este important de menționat că nu există riscuri suplimentare pentru pacient asociate cu această investigație.

Biopsiile sunt analizate ulterior în cadrul Laboratorului de Anatomie Patologică, unde sunt examinate microscopic pentru a stabili natura exactă a leziunii. De asemenea, prelevarea de biopsii nu înseamnă automat că leziunea este malignă — în majoritatea cazurilor, biopsia este pur și simplu o etapă necesară pentru obținerea unui diagnostic corect.

Colonoscopia nu este dureroasă, deoarece se efectuează în condiții de sedare profundă, administrată de un medic specialist anestezist.
Practic, pacientul este complet adormit pe parcursul procedurii și nu simte niciun disconfort.

Sedarea nu doar că elimină durerea, dar contribuie și la desfășurarea în condiții optime a investigației, atât pentru pacient, cât și pentru echipa medicală.

Sedarea profundă este realizată de către medicul anestezist, prin administrarea intravenoasă a unui sedativ. Această substanță are rolul de a induce o stare de calm, relaxare și somnolență, reducând anxietatea și făcând procedura ușor de tolerat, mai ales pentru pacienții anxioși. În plus, sedarea oferă un efect analgezic moderat, reducând disconfortul fizic.

După efectuarea procedurii, este posibil să persiste o stare de somnolență și instabilitate motorie ușoară timp de 1–2 ore. Din acest motiv, recomandăm cu tărie să veniți însoțit(ă) de o persoană care să vă poată conduce ulterior acasă sau către un loc de odihnă.

Doza de sedativ este ajustată individual, în funcție de toleranța și necesarul fiecărui pacient. Administrarea începe cu o doză mică, iar medicul o poate crește în funcție de răspunsul dumneavoastră.

Este esențial să discutați în prealabil cu medicul anestezist sau cu medicul endoscopist despre orice afecțiuni preexistente, în special:

• boli cardiace sau pulmonare;
• sarcină;
• alergii cunoscute (inclusiv la medicamente).

De asemenea, este important să aduceți cu dumneavoastră lista completă a medicamentelor pe care le luați în mod curent sau chiar medicamentele propriu-zise, în cazul în care nu le puteți enumera.

Nu. Este strict interzis să conduceți autovehicule timp de cel puțin 6 ore după sedare.
Sedarea profundă poate afecta reflexele, capacitatea de concentrare și coordonarea motorie, chiar și după ce vă treziți complet.

De asemenea, nu este recomandat să luați decizii importante sau să semnați documente oficiale în acest interval de timp, deoarece nivelul de alertă și claritatea mentală pot fi reduse temporar.

Endoscopia digestivă superioară (EDS) este o procedură minim invazivă care permite vizualizarea directă a mucoasei esofagului, stomacului și a duodenului (prima porțiune a intestinului subțire). Este o investigație esențială pentru diagnosticarea precisă și inițierea tratamentului în cazul afecțiunilor digestive superioare.

EDS reprezintă cea mai eficientă metodă de depistare a inflamațiilor, ulcerelor, formațiunilor tumorale sau altor leziuni ale tubului digestiv superior. În plus, procedura permite și intervenții terapeutice atunci când este necesar – cum ar fi dilatarea stenozelor sau oprirea sângerărilor digestive.

Examinarea se realizează cu ajutorul endoscopului – un tub subțire, flexibil, dotat cu o cameră video de înaltă rezoluție și o sursă de lumină. Imaginile captate din interiorul tractului digestiv sunt transmise în timp real pe un monitor și pot fi înregistrate sau tipărite pentru documentare și monitorizare ulterioară.

Pentru ca endoscopia digestivă superioară să se desfășoare în condiții optime, este esențial ca stomacul să fie complet gol:

• Nu consumați alimente sau lichide cu cel puțin 6 ore înainte de procedură (ideal 8–12 ore);
• Nu fumați și nu mestecați gumă în această perioadă, deoarece acestea pot stimula secrețiile gastrice;
• Informați medicul înainte de procedură dacă:
  • Suferiți de alergii, afecțiuni cardiace sau pulmonare;
  • Ați fost anterior sedat(ă) sau anesteziat(ă) și ați avut reacții adverse;
  • Sunteți diabetic – întrebați medicul dacă este necesar să modificați doza de insulină sau să întrerupeți tratamentul cu tablete în ziua procedurii;
  • Urmați tratamente cu anticoagulante (ex: Trombostop, Sintrom) sau aspirină – aceste medicamente trebuie, de regulă, oprite cu câteva zile înainte, la indicația medicului curant.

• Informații și consimțământ

Medicul vă explică scopul și pașii procedurii, răspunde întrebărilor, apoi veți semna formularul de consimțământ informat.

• Anestezie locală

Se aplică un spray anestezic în gât pentru a reduce senzația de greață.

• Poziționare

Veți sta culcat pe partea stângă, iar o piesă bucală va permite introducerea endoscopului.

• Durată și reluarea activităților

Procedura durează aproximativ 5 minute. În lipsa sedării, vă puteți relua activitățile imediat.

Pentru a reduce disconfortul sau în cazul endoscopiei cu magnificație, se poate utiliza sedarea cu propofol, administrată de medicul anestezist. Se va monta o linie venoasă pentru injectarea anestezicului și o mască nazală sau tuburi moi pentru oxigen. Monitorizarea constantă a tensiunii arteriale, pulsului și oxigenării se face printr-o manșetă și un pulsoximetru.

Procedura durează între 5 și 15 minute, urmată de o perioadă scurtă de recuperare sub supraveghere medicală. După trezire, vă puteți relua activitățile, cu excepția celor ce necesită atenție sporită.

Este posibil să aveți balonare sau ușoare usturimi în gât, fenomene normale care dispar în scurt timp.

Endoscopia digestivă superioară (EDS) este o procedură sigură, cu riscuri minime atunci când este utilizată doar în scop diagnostic. Riscurile pot crește ușor în cazul unor intervenții terapeutice precum rezecția de polipi sau oprirea hemoragiilor, dar acestea sunt rare și atent gestionate de echipa medicală.

Endoscopia digestivă superioară cu magnificație este o metodă avansată de diagnostic care permite vizualizarea detaliată a mucoasei tubului digestiv superior, cu o mărire de până la 115x. Procedura se desfășoară similar cu endoscopia clasică, fără a necesita substanțe de contrast suplimentare.

De regulă, se efectuează cu sedare profundă (Propofol) pentru confortul pacientului. În timpul investigației, pot fi prelevate biopsii „țintite”, fragmente mici de țesut (2-4 mm), trimise pentru analiză histopatologică — o procedură sigură și lipsită de durere.

Această tehnică este recomandată pentru:

• diagnosticul și monitorizarea leziunilor premaligne eso-gastrice (ex: esofag Barrett, gastrite atrofice, polipi gastrici);
• depistarea precoce a cancerului esofagian și gastric.

Pentru o ecografie abdominală corectă, este recomandat:

• să nu mâncați și să nu consumați lichide cu minimum 6 ore înainte de examinare.

După finalizarea investigației, puteți mânca și bea imediat.