Colonoscopia, sau mai corect, endoscopia digestivă inferioară, este o procedură medicală folosită pentru a examina rectul, colonul, cunoscut și sub numele de intestin gros și o parte din intestinul subțire numită ileonul terminal; această procedură se efectuează cu ajutorul unui dispozitiv flexibil și subțire numit endoscop.
Scopul principal al acestui tip de examinare este de a diagnostica o varietate de afecțiuni care pot afecta rectul, colonul și ileonul terminal, printre care se numără cancerul colorectal, polipii, diverticuloza, boala inflamatorie intestinală (BII), cauzele sângerărilor sau alte boli ale acestor organe.
Colonoscopia are, pe lângă rolul ei de diagnostic, rol crucial în tratamentului multor boli cum ar fi rezecția de polipi, sistarea sângerărilor, ligaturarea hemoroizilor, etc.
În timpul colonoscopiei, medicul poate preleva țesut pentru examenul anatomopatologic care este crucial pentru diagnosticarea bolilor acestor organe.
Cele mai importante indicații sunt:
- Diagnosticarea cancerului colorectal într-o fază incipientă; acest examen este recomandat să fie efectuat prima dată la vârsta de 50 de ani deși societățile americane în domeniu au scăzut vârsta primului examen la 45 ani (probabil societățile europene vor face același lucru curând);
- Prezența sângelui în scaun sau între scaune (sânge fără materii fecale);
- Tulburările tranzitului intestinal persistente (diaree, alternanță constipație cu diaree cu debut recent);
- Constipația cronică nu reprezintă indicație pentru colonoscopie;
- Durerile abdominale nu reprezintă indicație clară pentru colonoscopie decât dacă sunt însoțite de alte simptome cum ar fi sângerările, tulburările tranzitului intestinal cu debut recent, etc;
- Monitorizarea bolilor inflamatorii care afectează aceste trei organe (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică);
- Istoric familial de cancer sau polipi (medicul discută cu familia pacientului și recomandă efectuarea colonoscopiei în funcție de situație);
- După un episod de diverticulită acută (se efectuează colonoscopia după 6 săptămâni de la episodul acut).
Beneficiile colonoscopiei:
- Unul dintre cele mai mari beneficii ale colonoscopiei este capacitatea sa de a detecta diverse boli ale tractului digestiv inferior, inclusiv cancerul de colon în stadii incipiente. Diagnosticarea timpurie a cancerului de colon crește mult rata de supraviețuire;
- Colonoscopia poate preveni cancerul colorectal prin identificarea și îndepărtarea polipilor, pentru că marea majoritate a cancerelor colorectale sunt datorate transformării polipilor în cancer;
- Polipii sunt leziuni benigne cu potențial de a se transforma în cancer; această transformare, poate avea loc mai încet sau mai rapid în funcție de tipul polipului (medicul explică pacientului fiecare situație în parte și recomandă intervalul la care trebuie repetată colonoscopia după rezecția polipilor);
- Colonoscopia poate ajuta la evaluarea cauzelor simptomelor gastrointestinale menționate mai sus;
- Monitorizarea bolilor inflamatorii intestinale (boala Crohn și rectocolita ulcerohemoragică). La pacienții la care boala afectează colonul și/sau rectul, colonoscopia trebuie efectuată pentru a monitoriza evoluția bolii, eficacitatea tratamentului și depistarea precoce a cancerului colorectal pentru că, așa cum se știe, pacienții care suferă de boala inflamatorie care afectează rectul și/sau colonul total sau parțial, sunt mai predispuși pentru dezvoltarea cancerului colorectal (medicul discută cu pacientul strategia de abordare în funcție de forma și vechimea bolii).
Cum se pregătește colonul pentru colonoscopie?
Colonoscopia necesită pregătire adecvată din partea pacientului; aceasta implică o dietă specială după cum urmează:
- Cu aproximativ 3 zile înaintea procedurii, pacientul nu trebuie să consume zarzavaturi, legume, fructe, semințe și pâine cu semințe sau mac; această perioadă de trei zile, se crește la 5 zile dacă pacientul suferă de constipație cronică;
- Cu o zi înainte, pacientul consumă lichide sau semilichide (ceai, iaurt, lapte, zeamă de compot, supă strecurată, smântână, suc natural de fructe fără pulpă);
- Soluția pentru pregătirea colonului, se bea în funcție de ora programării; dacă pacientul este programat dimineața până la ora 12, substanța respectivă se bea în două reprize; prima jumătate din soluția cu care se curăță colonul, se bea cu o zi înainte între orele 17 și 20 iar a II-a jumătate se bea în dimineața zilei în care se efectuează procedura; pacientul trebuie să termine de băut cu 4 ore înaintea procedurii;
- Cu 4 ore înaintea procedurii, pacientul nu mai consumă nimic inclusiv apă, deși ghidurile tuturor societăților de anestezie recomandă oprirea consumului de apă doar cu două ore înaintea procedurii, însă unii colegii anesteziști încă insistă cu acest interval de 4 ore pentru a fi siguri că pacientul este în maximă siguranță;
- Este important ca pacientul să fie însoțit de un membru al familiei sau de o persoană apropiată;
- Pacientul nu are voie sa conducă niciun fel de vehicul în ziua în care se efectuează procedura (mașină, bicicletă, etc).
Colonoscopia se desfășoară astfel:
- Înaintea procedurii, echipa medicală explică pacientului despre beneficiile, posibile complicații și răspunde la orice întrebare adresată de către pacient sau persoana delegată de pacient;
- Dacă pacientul optează pentru sedarea profundă, echipa de anestezie discută cu el despre beneficiile, eventualele complicații și răspunde la orice întrebare adresată de către pacient;
- Se montează o branulă pentru a avea acces venos chiar dacă pacientul alege să efectueze procedura fără sedare; accesul venos este pentru siguranța pacientului în caz de nevoie (dacă se întâmplă să fie nevoie de orice tratament, echipa nu caută o venă ci începe tratamentul necesar imediat);
- După ce pacientul semnează actele doveditoare că este de acord cu efectuarea procedurii, echipa îl invită în sala de procedură;
- Procedura poate fi efectuată în timp ce pacientul este culcat pe partea stângă sau pe spate în funcție de preferințele medicului;
- Dacă pacientul a optat pentru sedarea profundă, examenul începe după ce pacientul este deja sedat;
- Colonul este colabat de obicei când este gol, de aceea medicul insuflă bioxid de carbon care duce la destinderea colonul pentru a fi examinat cu atenție;
- Imaginile sunt transmise în timp real pe monitor și sunt înregistrate;
- În timpul procedurii, dacă este necesar, medicul poate îndepărta polipii sau poate preleva biopsii pentru examenul anatomopatologic;
- Prelevarea de probe se efectuează doar dacă pacientul a acceptat acest lucru și pentru care a semnat;
- După procedură, pacientul poate să aibă simptome cum ar fi balonări, crampe abdominale dar aceste simptome sunt minore in general.
Care sunt complicațiile colonoscopiei?
- Perforația rectului, colonului sau a intestinului subțire; această complicație este foarte rară (un caz la 10 mii de cazuri examinate);
- Sângerarea poate avea loc după rezecția unui polip, iar șansele ca această complicație să aibă loc, depind de mărimea polipului (de obicei echipa medicală este pregătită să trateze pe cale endoscopică această complicație și se ajunge la chirurgie foarte rar);
- Sângerarea poate avea loc și după prelevarea de biopsii dacă pacientul este în tratament cu anumite medicamente anticoagulante sau antiagregante.
Echipa medicală întreabă despre toate medicamentele pe care le are pacientul, iar pacientul este rugat, să vină cu lista medicamentelor pe care le are (pacientul este sunat cu 5 zile înaintea datei programării pentru confirmare, pentru transmiterea informațiile despre pregătirea colonului și este întrebat despre medicamentele pe care le are la momentul respectiv).
Complicațiile care pot avea loc din cauza sedării profunde, sunt discutate cu echipa de anestezie și sunt extrem de rare.
Care sunt contraindicațiile absolute ale colonoscopiei?
- Infarct miocardic acut recent;
- Insuficiență cardiacă sau respiratorie severă;
- Perforația unui organ digestiv;
- Inflamația fulminantă a unui organ digestiv (esofag, stomac, intestin subțire sau colon);
- Diverticulita acută (așa cum am menționat mai sus, colonoscopia se efectuează după 6 săptămâni de la episodul acut de diverticulită);
- Pacientul necooperant.
Există și multiple contraindicații relative; acestea vor fi apreciate de medicul care va efectua procedura, iar scopul final este siguranța maximă a pacientului.