CORONAROGRAFIA

CORONAROGRAFIA

Generalități

Coronarografia este singura procedură de diagnostic care permite verificarea cu exactitate a condiției arterelor coronare (vasele care alimenteaza inima) și depistarea eventualelor îngustări (stenoze) care pot diminua sau stopa fluxul de sânge al mușchiului cardiac (ischemie) și să determine durere toracică (angină) sau infarct miocardic. Prin coronarografie, medicul cardiolog interventionist identifică :

·0 * existența îngustărilor arterelor coronare, * extensia și severitatea acestora; Aceste îngustări ale arterelor inimii, numite stenoze coronariene sunt consecința depunerilor de grăsimi (colesterol) în interiorul lumenului vasului cu scăderea debitului sângelui și pun pacientul în pericol de infarct miocardic acut în timp. Coronarografia nu reprezintă o metodă de tratament, dar indică cu exactitate medicilor care este tratamentul optim specific pentru pacient. Ca urmare a diagnosticului precis pus în urma coronarografiei, este aleasă metoda optima de tratament - care poate fi:

  1. - medicamentos, - intervențional - respectiv dilatarea arterelor inimii cu balonaș și implantare de stent - chirurgical de by-pass aorto-coronarian. Când este indicată coronarografia? Coronarografia este indicate la pacienții cu factori de risc cardiovascular (fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, colesterol crescut) și care prezintă: - dureri toracice anterioare persistente la efort, frig și/sau în repaus (angină pectorală); - lipotimii sau sincope la efort (leșin sau pierderea completă a stării de conștiență; - electrocardiograma de repaus sau la efort (test ecg la efort) anormale, - pacienții care au suferit un infarct miocardic sau un “pre-infarct” (angină instabilă).
  2. - pacienții cu boi valvulare care urmează să fie operați. Coronarografia necesită internare? Da, în general este necesară internarea în spital pentru 24 - maxim 48 de ore, deoare ce este o manevră care implică înțeparea (puncționarea) unei artere periferice cum ar fi artera femurală în zona inghinală sau artera radială la braț. . Ce investigații sunt necesare înaintea efectuării unei coronarografii?
  3. - consultație cardiologică - electrocardiogramă - ecografie cardiacă - analize uzuale de sânge (hemoleucogramă, grup sanguin, probe de coagulare, uree și creatinină care dau date despre funcția renală) - radiografie toracică.

Cine are indicație de a efectua o coronarografie?
Coronarografia este o examinare pentru stabilirea diagnosticului, care trebuie indicată de către medicul cardiolog. În baza testelor de diagnostic și simptomelor indicate de pacient, acesta decide dacă există indicație pentru procedura de coronarografie. Acordul pacientului

Cine are indicație de a efectua o coronarografie?
Coronarografia este o examinare pentru stabilirea diagnosticului, care trebuie indicată de către medicul cardiolog. În baza testelor de diagnostic și simptomelor indicate de pacient, acesta decide dacă există indicație pentru procedura de coronarografie. Acordul pacientului

Pregătirea pacientului înaintea efectuării coronarografiei Se indică pacientului să nu consume alimente și lichide în ziua în care efectuează procedura. Nu este permis purtatul ochelarilor de vedere, brățărilor în timpul procedurii. Ce se întâmplă dacă pacientul este alergic la substanță de contrast (pe bază de iod)? Dacă pacientul este alergic la substanță de contrast, timp de 3 zile înaintea procedurii i se va administra un tratament pe baza de corticosteroizi și antihistaminice (numit „desensibilizare”).

Cum se efectuează coronarografia?
Coronarografia se efectuează în laboratorul de angiografie, un ambient steril dotat cu aparatură specială (angiograf) care folosește raze „X”. Pacientul este așezat pe masa de angiografie speciaăl în poziția întins și acoperit cu un câmp steril care lasă descoperită doar zona inghinală dreaptă (sau stângă) sau zona radială, unde se efectueaza anestezia locala. Medicul cardiolog supraspecializat în Cardiologie Intervențională alege tipul de abord, femural (la nivel inghinal) sau radial (la încheietura mâinii), În timpul intervenției pacientul rămâne conștient și poate vorbi cu medicul, fiind conectat în permanență la aparate de vizualizare și înregistrare a datelor, deoare ce anestezia este locală cu Xilină 1%.

Când anestezia locală s-a instalat se efectuează puncția arterei alese ca abord cu un ac special și se introduce o canulă (teacă arterială) în arteră. După realizarea puncției arteriale, cu ajutorul unor ghiduri și sonde (catetere), se avansează până la originea arterelor inimii (arterele coronare) sub control radioscopic. Prin injectarea unei substanțe de contrast pe baza de iod, sunt opacifiate arterele coronare și se observă fluxul de sânge și prezența eventualelor blocaje.
Imaginile sunt vizualizate pe ecranele angiografului si medicul îi comunică pacientului diagnosticul precis. Dacă în timpul investigației se observă obstacole în calea curgerii normale a sângelui, tratamentul îl reprezintă efectuarea unei angioplastii cu balon si implantare de stent.
La finalul examinării se va înlătura canula arterial (teaca) și se va face o presiune manuală pe zona puncționată sau cu dispozitive speciale timp de 20 de minute, urmând a se pansa zona cu un pansament strâns (pansament compresiv), pe care pacientul va trebui să-l păstreze până în ziua următoare (24 ore) pentru a evita complicațiile locale ( sângerare sau hematom).

După procedură, pacientul păstrează repaus la pat , fără să îndoaie piciorul sau mâna pentru câteva ore:
- 2 ore după procedura efectuată la nivelul încheieturii mâinii (radial)
- 4 ore după procedurile efectuate la nivel inghinal (femural) și la care hemostaza se realizează cu un dispozitiv special de închidere vasculară (care închide locul puncției femurale cu un dop de colagen extravascular - Angioseal)
- respectiv 8-12 ore după procedurile efectuate femural și cu hemostază manuală.
A doua zi, după vizita medicului, pacientul poate începe o mobilizare prudentă, urmând a fi externat în urmatoarele ore.
Cât durează coronarografia?
Învestigația durează în medie 30-45 minute, după care pacientul se poate alimenta normal.

Care sunt riscurile coronarografiei?
Riscurile procedurii sunt foarte mici, iar pacientul este informat de către medicul cardiolog interventionist.
Riscurile comune (1-2%) sunt reprezentate de:
·4 - hematom, pseudoanevrism sau sângerări la locul puncției arteriale,
- vânătăi,
- alergie la substanța de contrast iodată,
- aritmii cardiace;
- riscul vital la coronarografiei este de cel mult 1 la mie.
Complicațiile sunt legate de condiția generală de sănătate a pacientului, vârsta înaintată, severitatea bolii coronariene și posibila prezență a comorbidităților.
Dacă în urma coronarografiei sunt depistate îngustșri (stenoze) ale arterelor inimii, există posibilitatea rezolvării imediate?
Dacă sunt depistate stenoze coronariene mai mari de 70-80% și pentru care nu există indicații specifice chirurgicale, acestea se pot rezolva pe loc, în continuarea coronarografiei, printr-o procedură de dilatare cu balonaș și stent, numita angioplastie coronariana.
Angioplastia coronariană cu balonaș și stent este indicată la peste 70% dintre pacienții care prezintă stentoze coronariene critice, restul de 30% având indicație chirurgicală de by-pass aorto-coronarian.


Cazuri rezolvate cu success la MedLife

Vești bune!

Rotițele mecanismului de combatere a afecțiunilor cardiologice si mortalitătii prin accidente vasculare se învârt cu succes la MedLife. Iar acest lucru se datorează în mare măsură abordării integrate și echipei excepționale de medici. Iată mai jos câteva testimonale despre cazurile rezolvate cu succes în cadrul AngioLife.

 

 

X