Bucharest Endometriosis Center
Endometrioza este o boală în care țesutul similar cu mucoasa uterului crește în afara uterului, provocând durere și chiar infertilitate.
Se estimează că 1 din 10 femei are endometrioză însemnând că afectează aproximativ 10% (190 de milioane) dintre femeile și fetele de vârstă reproductivă la nivel global.
Vino la un control și depistează din timp boala!
Acest site este protejat de reCAPTCHA și se aplică Politica de confidențialitate și Termeni și condiții.
Despre Centrul de Endometrioză
Centrul de Endometrioză București (Bucharest Endometriosis Center) își desfășoară activitatea în cadrul Spitalului Life Memorial Hospital din București și este coordonat de dl. Dr. Gabriel Mitroi.
Endometrioza reprezintă prezența țesuturilor (glande și stromă) similare cu endometrul în afara uterului. Este o afecțiune inflamatorie benignă care afectează femei de orice vârstă, inclusiv femeile aflate la menopauză.
Endometrioza este o boală complexă, cu manifestări multiple, ale cărei mecanisme nu sunt complet elucidate. Cu o medie a diagnosticării între 7 și 10 ani, această patologie pune probleme serioase persoanelor afectate. Din momentul debutului bolii până la obținerea unui diagnostic corect, pacientele consultă în medie 5 medici ginecologi cât și alte specializări precum gastroenterologie, neurologie, medicină internă, urologie.
Menționată încă de pe vremea lui Hipocrate, în scrierile sale, endometrioza rămâne până în ziua de astăzi o boală mult subdiagnosticată și puțin cunoscută.
În cadrul centrului de endometrioză tratăm multidisciplinar această afecțiune și oferim soluții de diagnostic și tratament complete. Centrul nostru este cunoscut atât la nivel național cât și internațional.
Avantajele Centrului de Endometrioză
Specialiști de top cu o vastă experiență în tratarea endometriozei
Abordare multidisciplinară într‑un singur loc
Cazuistică complexă
Centru internațional (tratăm paciente atât din România cât și din alte țări)
Rată mică de recidivă postoperatorie
Chirurgie asistată robotic, da Vinci Xi
Endometrioză
- cauze și simptome
Etiologia și patogenia endometriozei sunt departe de a fi elucidate. Sunt cunoscute diverse teorii, iar două dintre ele stau la baza a două abordări diferite asupra bolii.
- Teoria menstruației retrograde elaborată în 1921 de către Dr. John A. Sampson, denumită și teoria transplantului, susține că la fiecare menstruație, celule din mucoasa uterină se reîntorc prin trompele uterine și se implantează pe diferite zone ale pelvisului, comportându-se întocmai ca endometrul, adică sângerând în fiecare lună.
- Teoria Mulleriozei sau originea embriologică a endometriozei, elaborate de dr. David Redwine postulează un defect de dezvoltare în cadrul procesului de organogeneză (formare a organelor). Astfel resturi embrionare capabile de metaplazie celomică migrează în diferite zone ale țesuturilor. Această teorie sugerează o componentă genetică a endometriozei, deci prezența acesteia din naștere.
Cel mai frecvent, endometrioza se manifestă prin dureri cronice pelvine și infertilitate. Deși este catalogată drept o boală ginecologică, endometrioza este o boală a întregului corp. Aceasta a fost descoperită pe aproape toate organele. A fost descoperită inclusiv la bărbați, animale și feți.
Simptomatologia este complexă, iar durerea (simptomul cel mai comun) este multifactorială. Simptomele pot fi ciclice, sau constate, pot fi de natură ginecologică, sau se pot manifestă în zona digestivă, urologică, toracică și chiar la nivelul plămânilor:
- Dismenoree
- Dispareunie
- Dureri pelvine
- Infertilitate
- Dureri în timpul ovulației
- Disconfort abdominal
- Balonare
- Tulburări digestive
- Dureri la defecație
- Disconfort în timpul urinării
- Dureri lombare
- Dureri de umăr
- Oboseală accentuată
Este important de menționat atât faptul că nu toate pacientele cu endometrioză sunt simptomatice, dar și faptul că gradul bolii nu se corelează cu intensitatea simptomelor. În plus, unele simptome se corelează cu alte afecțiuni, iar în multe cazuri, endometrioza coexistă cu o serie de alte afecțiuni. Cele mai dese asocieri sunt:
- Adenomioza
- Boli digestive - sindromul colonului iritabil, intoleranța la lactoză, boala Chron
- Bolile autoimune
- Sindromul ovarelor polichistice
Endometrioza se poate situa la nivel diafragmatic și toracic și poate provoca dureri intense, agravate în timpul respirației și al tusei. Același caracter ciclic (apariția simptomelor în perioada menstruației) trebuie să fie indiciul esențial care să-i conducă pe medici către suspiciunea de endometrioză. Alte simptome includ:
- Durere toracică pe partea dreaptă
- Durere sub coaste
- Dureri de gât
- Dificultăți în a respira
- Pneumotorax catamenial (aer în spațiul pleural)
- Hemotorax catamenial (sânge în spațiul pleural)
- Tuse cu sânge
- Noduli pulmonari
- Efuziune pleurală (lichid în cavitatea pleurală)
- Hernie diafragmatică
Un alt tip de durere frecvent întâlnită în endometrioză este durerea neuropată. Aceasta apare că urmare a constricției și iritării nervilor și se manifestă ca o senzație fulgerătoare, de înjunghiere. Pacienta poate resimți o senzație difuză, sau amorțeală. Regiunea pelvină este foarte bogată în fibre nervoase. Acestea pot fi comprimate de aderențele formate de endometrioză (dar poate exista și în absența endometriozei). Nervul pudendal este principalul nerv al perineului și inervează zona din jurul anusului și rectului, vulva, labii și clitoris, perineu și sfincterii vezicii urinare și ai rectului.
Rețeaua nervoasă complexă care formează plexurile nervoase, transmite informațiile de la creier către organe. Endometrioza profundă care afectează uterul, ovarele, peritoneul, ligamentele uterosacrate, poate provoca simptome viscerale și vegetative.
Atunci când endometrioza profundă afectează ureterele, ligamentele uterine, septul rectovaginal, boala poate irita sau comprima nervul sacrat.
Când endometrioza infiltrează țesuturile ce înconjoară uterul, nodulii de pe ligamentele uterosacrate pot infiltra parametrul și / sau țesutul paravaginal provocând durere în regiunea paravertebrală care radiază pe coapsa posterioară.
Tipuri de endometrioză
Endometrioza se împarte în:
- Endometrioză ovariană (endometrioame)
- Endometrioză peritoneală (superficială)
- Endometrioză profundă
Diagnosticare
Endometrioza este una dintre cele mai frecvente boli cu cea mai mică rată de diagnosticare. Dificultatea diagnosticului se datorează atât complexității bolii, ale cărei manifestări pot fi atribuite cu ușurință altor patologii, cât și catalogării bolii drept exclusiv ginecologică. Simptomatologia este dată de localizarea bolii. Prezența unor simptome precum tulburările digestive, urinare, dureri localizate la nivelul coapselor, a spatelui, la nivelul umărului, dau naștere unor suspiciuni eronate de boli.
Endometrioza intestinală reprezintă un stadiu de boală severă și se regăsește pe suprafața intestinului sau poate fi profund infiltrativă și poate pătrunde în peretele intestinal. Însă, chiar și în acest caz, boala nu pătrunde în interiorul intestinului, așa că o analiză precum colonoscopia nu va fi relevantă.
Cel mai frecvent se regăsește în partea inferioară a intestinului gros și rect. Focarele de endometrioză invadează peretele intestinului din exterior, implicând de obicei serioasa și tunica musculară. Colonul sigmoid, rectul, urmat de ileon, apendice și regiunea ileo-cecală sunt părțile cele mai afectate în cazul endometriozei intestinale. În unele cazuri, pacientele prezintă mai mulți noduli care afectează diferite părți ale intestinului gros, cum ar fi rectosigmoidul, rectul superior, bucla sigmoidă, precum și apendicele.
Nodulii endometriozici sunt niște aglomerații de țesut fibros, dens, care conțin multiple glande endometriale și care se infiltrează în alte țesuturi.
Acest lucru face adesea dificilă recunoașterea bolii care este deseori confundată cu ”adeziuni intraabdominale” sau cu tumori pelvine.
Diagnosticul se pune în urma unei anamneze detaliate și a consultului de specialitate, care este dublat de investigații imagistice precum ecografia transvaginală și RMN-ul cu protocol de endometrioză. Endometrioza poate prezenta multiple forme ecografice și clinic.
Orice pacientă ce se prezintă la medicul specialist cu dureri pelvine cronice, dureri în timpul menstruației trebuie suspicionată de endometrioză. Acest diagnostic ar trebui să fie suspicionat primul, și nu ultimul, așa cum se întâmplă de multe ori; astfel, diagnosticul este întârziat, iar boala evoluează către forme severe, cu infiltrarea organelor pelvine.
Analizele de laborator au un rol redus în diagnosticul de suspiciune al endometriozei. Cel mai cunoscut marker biologic folosit este/a fost CA-125. Din păcate acesta nu are nici sensibilitate, nici specificitate în diagnosticul endometriozei. Există forme severe de endometrioză în care analiza este absolut normală, însă există și reversul, în care markerul este crescut din cauza altei patologii.
Examenul ecografic (făcut de către specialiști experimentați) are un rol important atât în diagnosticul endometriozei intraperitoneale (endometrioamele ovariene – aspect ecografic caracteristic) cât și extraperitoneale – noduli endometriozici profunzi ai spațiului recto-vaginal.
Examenul RMN cu protocol de endometrioză realizat în centre specializate are un rol extrem de important în stadializarea bolii și planificarea intervenției chirurgicale.
În funcție de simptomatologia pacientei, pentru completarea investigațiilor și pentru planificarea tipului de intervenție chirurgicală, se mai pot efectua investigații suplimentare:
- hidro-colono-CT
- cistoscopia
- urografia cu substanță de contrast
- teste neurologice
- examinări radiologice – examen CT toracic, abdominal
Fenomene sociale precum normalizarea durerii menstruale provoacă o întârziere considerabilă a diagnosticului. Endometrioza se poate manifesta din timpul adolescenței, însă ideea conform căreia vârsta fragedă exclude acest diagnostic, alături de neîncrederea în relatările adolescentelor privind intensitatea durerii aduc femeia cu endometrioză în situația în care este diagnosticată tardiv, de regulă după 30 de ani. În acel punct boala este deja într-un stadiu avansat.
Femeile cu endometrioză trăiesc în dureri cronice, intense, timp de mulți ani, fără să obțină un diagnostic corect. Pacientele cu endometrioză sunt predispuse unor afecțiuni psihice precum anxietatea, depresia. Simptomele pot fi atât de severe și atât de frecvente, încât femeile se izolează social, nemaiputând să îndeplinească nici cele mai de simple activități. Ele lipsesc de la locul de muncă, de la școală, sunt permanent condiționate de simptome. Trebuie să controleze cu strictețe ceea ce mănâncă, ceea ce beau, locul în care se află. Infertilitatea, tratamentele pentru fertilizare, intervențiile chirurgicale repetate, toate acestea contribuie la dezvoltarea unor traume cât se poate de reale.
Fiind o patologie atât de frecventă (1 din 10), costurile personale, sociale și economice sunt greu de cuantificat. Întârzierea diagnosticului nu doar că predispune la dezvoltarea altor afecțiuni, dar presupune și un cost ridicat asupra societății și asupra statului.
Tratamentul endometriozei
Principalele scopuri ale tratamentului sunt reducerea/eradicarea simptomatologiei, excizia focarelor endometriozice și prevenția apariției de noi focare/noduli endometriozici. Tratamentul chirurgical, asociat cu diverse modalități de tratament medicamentos și cu suportul psihologic, pot ameliora calitatea vieții pacientelor cu endometrioză.
“Standardul de aur” în tratamentul endometriozei este chirurgia excizională. Tehnica exciziei presupune îndepărtarea leziunilor în profunzime. Spre deosebire de tehnica ablației, care îndepărtează doar superficial leziunile, ale căror “rădăcini” rămân în țesuturi, excizia s-a dovedit a fi extrem de eficientă atât în redarea calității vieții, cât și în reducerea semnificativă a riscului de recidivă.
În ceea ce privește endometrioza ovariană, tratamentul chirurgical este completat de cel medicamentos, în funcție de dorința pacientei de a-și prezerva fertilitatea. Spre deosebire de endometrioza profundă, endometrioamele au o evoluție imprevizibilă și pot reapărea atâta timp cât există ovarele.
Echipa medicală
Echipa medicală care activează în acest centru este formată din medici cu o vastă experiență în tratarea endometriozei. Ea este completată de Manuela Cutină, Manager pacienți și de Raluca Susanu, Navigator pacienți care oferă suport pacientelor și au grijă ca totul să se desfășoare în cele mai bune condiții.
Mituri despre endometrioză
Dificultatea obținerii unui diagnostic corect este legată de miturile care înconjoară această patologie.
- Histerectomia sau menopauza indusă ca și tratament pentru endometrioză.
Lipsa menstruației nu afectează leziunile de endometrioză localizate în pelvis. Dacă nu sunt excizate, acestea vor continua să producă simptome. În plus, endometrioza își produce propriul estrogen, astfel încât, starea hipoestrogenică nu tratează și nu micșorează leziunile, din contra, supune pacientele unor riscuri din cauza efectelor. - Sarcina vindecă endometrioza.
Multe paciente diagnosticate cu endometrioză sunt sfătuite să rămână gravide, argumentându-se faptul că, pe perioada sarcinii leziunile se atrofiază. Premisa pentru această confuzie este chiar teoria menstruației retrograde care afirmă că endometrioza este “hrănită” în fiecare lună, cu estrogen. - “Ești prea tânără pentru a avea endometrioză”.
Endometrioza în cadrul populației feminine adolescente este mult mai răspândită decât se crede. Normalizarea durerii menstruale, dar și preconcepția conform căreia endometrioza apare în a doua, sau a treia decadă a vieții, face ca boala să treacă neobservată și nediagnosticată, până în punctul în care este descoperită într-o formă avansată. Diagnosticul pus precoce este esențial în evitarea unor complicații ulterioare. - Endometrioamele reprezintă un tip de endometrioză singular, ce nu necesită gesturi chirurgicale adiționale.
De fapt, endometrioamele sunt aproape întotdeauna însoțite de leziuni de endometrioză profundă. Tratarea acestora fără adresarea problemei mai stringente nu face decât să supună pacienta unor intervenții repetate. - Endometrioza recidivează orice ai face.
Deși endometrioza are un caracter recidivant, studiile confirmă faptul că, atunci când intervenția este realizată corect, utilizând tehnică exciziei, nu a ablației (arderea leziunilor), rata de recidivă scade sub 20%. Acest lucru nu se aplică endometriozei ovariane care are un caracter imprevizibil.
Articole
Endometrioza este o afecțiune în care țesutul similar celui din cavitatea uterină (endometrul), se dezvoltă în afara uterului. Ea implică adesea ovarele, trompele uterine și peritoneul (foița care căptușește cavitatea pelvină).
Ciclul menstrual presupune procesul prin care o femeie elimină epiteliul format pe peretele intern al uterului şi în care nu este fixat un ovul fecundat. În fiecare lună, ovarele elimină un ovul, iar organismul îi pregăteşte, la nivelul uterului, un loc unde să se fixeze.
RMN-ul pelvisului este un test imagistic care utilizează o mașină cu magneți puternici pentru a genera imagini ale zonei dintre oasele șoldului. Această parte a corpului se numește zona pelviană.
Histerectomia este o intervenție chirurgicală ginecologică de îndepărtare a uterului, cu sau fără col uterin. De asemenea, operația poate fi făcută cu sau fără îndepărtarea ovarelor și a trompelor uterine.
Testimoniale
Contact - locație și program