MEDICINA GENERALA

09 August 2022

Tot ce trebuie să ştii despre ciclul menstrual

Tot ce trebuie să ştii despre ciclul menstrual

Despre ciclul menstrual

Ciclul menstrual presupune procesul prin care o femeie elimină epiteliul format pe peretele intern al uterului şi în care nu este fixat un ovul fecundat.

În fiecare lună, ovarele elimină un ovul, iar organismul îi pregăteşte, la nivelul uterului, un loc unde să se fixeze. Pentru acest lucru, în peretele intern al uterului se formează un epiteliu de o anumită grosime numit endometru. Când ovulul nu este fecundat şi deci nu apare sarcina, acest endometru este distrus şi este eliminat. Astfel apare sângerarea lunară, numită menstruaţie.

Vârsta la care se instalează prima sângerarea este strâns legată de o serie de schimbări fiziologice (apariţia părului pubian şi axial) şi hormonale (dezvoltarea sânilor) şi coincide cu începutul perioadei fertile la adolescente. În mod normal, prima menstruaţie apare în jurul vârstei de 11-14 ani, se numeşte menarhă şi este, de obicei, uşoară şi imprevizibilă.

La adolescente, ciclul menstrual poate varia între 21 şi 45 de zile şi este neregulat, dar se reglează după primii doi ani.

Durata ciclului menstrual se calculează dintre prima zi a primei menstruaţiei şi până în prima zi a următoarei menstruaţii. Altfel spus, durata ciclului la femei este de 28 de zile, însă doar un procent mic din cicluri durează fix 28 de zile, adică 10-15% din cazuri. În rest, majoritatea variază între 21 şi până la 35 de zile.

Sfârşitul perioadei fertile la femei apare între 45 și 55 de ani şi se numeşte menopauză.

Fazele ciclului menstrual

Ciclul menstrual este împărţit în patru faze:

  • faza pre-ovulatorie (foliculară);
  • faza ovulatorie;
  • faza post-ovulatorie (luteală);
  • menstruația propriu-zisă.

Faza pre-ovulatorie, cunoscută și sub denumirea de faza foliculară, începe chiar din prima zi a menstruatiei și durează, în medie, 10-14 zile. În această fază are loc, sub influența hormonului de stimulare foliculară (FSH), selecția foliculilor care conțin ovule imature. Doar unul dintre aceste ovule va fi selectat și transformat în ovul matur, pentru ca apoi ceilalți folicului să își înceteze dezvoltarea. Începe astfel secreția de estrogen care duce la scăderea FSH și la o creștere a hormonului luteinizant (LH).

Din acest moment, sistemul reproducător al femeii începe să se pregătească pentru o posibilă sarcină. Adică, peretele uterului începe să se îngroașe, iar colul uterin își va schimba poziția și fermitatea (se va simți mai moale, mai înalt și mai deschis) și va secreta un mucus mai puțin vâscos, care va permite spermatozoizilor să treacă mai rapid din vagin în uter pentru a fertiliza ovulul.

În faza ovulatorie are loc o eliberare mare a hormonului luteinizant care ajută la maturarea ovulului și susţine ovulația. Ovulul trece prin trompa uterină, iar dacă nu este fecundat, el se va dezintegra la nivelul trompei, pentru ca mai apoi să fie eliminat. Dacă ovulul este fecundat, acesta își continuă călătoria spre uter, unde se va fixa în cavitatea uterină în maximum patru zile de la fecundare.

Faza post-ovulatorie sau faza luteală este cea mai constantă parte a ciclului menstrual și începe după ovulație. Ea durează, de regulă, 14 zile și se încheie în prima zi a următoarei menstruații. În această etapă, foliculul se transformă în corp galben care va secreta progesteron și care va ajuta uterul să pregătească sarcina. Progesteronul stimulează dezvoltarea glandelor endometriale, inhibă contractilitatea uterină, creşte consistenţa mucusului cervical, creşte temperatura bazală, inhibă LH şi secreţia FSH și menţine sarcina. Dacă implantarea nu are loc, atunci nivelul de progesteron scade, corpul galben degenerează și apare menstruația.

În această fază cunoscută și ca perioadă premenstruală, femeile pot avea mai multe simptome cunoscute drept sindrom premenstrual și tulburare disforică premenstruală (TDPM). Sunt sindroame apărute la paciente cu funcţie ovariană normală ce preced menstruaţia (în faza luteală), fiind caracterizate de următoarele simptome:

  • modificări ale dispoziției;
  • labilitate emoțională;
  • balonare;
  • dureri la nivelul sânilor;
  • dureri la nivelul abdomenului;
  • dureri la nivelul spatelui sau picioarelor;
  • dureri de cap;
  • greață și amețeală;
  • acnee.

Tulburarea disforică premenstruală (TDPM) se asociază cu labilitate emoțională marcată. La 5-10% dintre femei, simptomele sunt severe și le împiedică să își desfășoare activitatea normal.

Menstruația, ultima fază a ciclului menstrual, presupune eliminarea propriu-zisă a endometrului din uter prin vagin. Lichidul eliminat conține, pe lângă sânge, celulele endometrului și mucus.

Cum se calculează menstruația

Ca să fii sigură că totul este în regulă și că ciclul tău este regulat, ar trebui să ții un calendar unde să notezi prima zi a primei menstruații și apoi să numeri până în prima zi a următoarei. Acest interval nu ar trebui să depășească 21-35 de zile, dar sunt cazuri când poate ajunge și la 38 de zile. Trebuie avută în vedere, de asemenea, și vârsta, pentru că, în timp, ciclurile menstruale se scurtează. O evidență a menstruațiilor pentru câteva luni ar trebui să evidențieze posibile întârzieri, durata sau chiar absența menstruației. Dacă bănuiești o dereglare a ciclului menstrual, o discuție cu medicul ginecolog poate oferi mai multe răspunsuri.

Dereglările ciclului menstrual

Dereglările ciclului menstrual

Trebuie spus încă din capul locului că un ciclu menstrual normal diferă de la o femeie la alta. De aceea, putem vorbi despre un ciclu regulat dacă durează acesta între două și şapte zile și  apare la 21 - 35 de zile.

Cât privește cantitatea de sânge eliminată de organism în timpul menstruației, aceasta nu ar trebuie să depășească două sau trei linguri și se numește flux menstrual, care poate fi: slab, moderat sau abundent și este influențat de stilul alimentar al femeii, nivelul de activitate fizică și administrarea sau nu a anticoncepționalelor.

Dereglările ciclului menstrual pot fi, în principal, cauzate de mai mulți factori, precum:

  • hormonali (o dereglare la nivelul secreției de estrogen, progesteron, hormon luteinizant sau FSH pot duce interfera cu ciclul menstrual);
  • endocrine (administrarea îndelungată a anticoncepționalelor sau folosirea dispozitivelor contraceptive, unele tratamente de fertilizare pot duce la dereglări ale menstruației);
  • infecțiile vaginale (o infecție bacteriană sau infecțiile repetate la nivelul vaginului pot influența, de asemenea, ciclul menstrual);
  • sindromul ovarelor polichistice sau un fibrom uterin (această afecțiune poate duce la amenoree sau dismenoree, adică ciclul menstrual însoțit de dureri la nivel abdominal sau ovarian);
  • sindromul Asherman (presupune o cicatrizare severă a mucoasei uterului);
  • neurologici (din cauza stresului prelungit la care este supus organismul uman, insomnii ori griji, depresia, etc pot duce la lipsa ciclului menstrual pe perioade lungi de timp);
  • trombocitopenie (anumite probleme cu coagularea sângelui pot duce la dispariția ciclului menstrual sau, din contră, la un ciclu menstrual prea abundent și mai lung decât cele şapte zile fiziologice);
  • obezitatea (persoanele care suferă de obezitate de gradul 2 sau 3 suferă de dereglări ale ciclului menstrual);
  • medicamentele (anticoncepționalele, anticoagulantele, anxioliticele sau medicamentele pe bază de hormoni pot influența și ele ciclul menstrual);
  • practicarea sportului de performanță sau a exercițiilor fizice intense;
  • sarcina și alăptarea;
  • afecțiuni ale tiroidei;
  • alcoolismul;
  • consumul de droguri.

Iar dereglările ciclului menstrual sunt împărțite în două categorii mari:

  • cele referitoare la durata ciclului menstrual;
  • cele referitoare la simptomele resimțite.

Dereglările referitoare la durată

Din această categorie, cea mai frecventă formă de dereglare se referă la întârzierea ciclului menstrual, adică apare după o perioadă mai mare de 35-40 de zile  și reprezintă o dereglare severă. Sunt însă și cazuri când menstruația nu mai apare deloc, numită amenoree sau, la polul opus, ciclului menstrual se instalează la mai puțin de 26 de zile și să se suprapună două cicluri ovulatorii în aceeași lună.

Amenoreea se împarte la rândul ei în:

  • primară: absenţa menstruaţiilor (nu au survenit niciodată) până la 16 ani, în prezenţa caracterelor sexuale secundare sau absenţa concomitentă a menstruaţiilor, respectiv a caracteristicilor sexuale secundare până la vârsta de 13 ani;
  • secundară: absenţa menstruaţiilor pentru 6 luni sau > 3 menstre la o pacientă ce a prezentat anterior cicluri menstruale.

Dereglările referitoare la simptome

În acest caz vorbim despre simptomele pe care o femeie le simte în timpul menstruației și care depășesc limitele normale:

  • dismenoree - este o durere mult mai intensă decât cea obișnuită din timpul mentruației (primară - dacă nu se asociază cu o afecțiune pelvină sau secundară - cauzată de endometrioză, boala inflamatorie pelvină, fibroame uterine, chisturi ovariene sau adenomioză);
  • sângerarea excesivă (când perioada de sângerare este abundentă și depășește 6-8 zile )

O altă dereglare, dar care este ceva mai greu de perceput de o femeie se referă la ciclul menstrual în care nu s-a eliminat un ovul și care se numește ciclu menstrual anovulator. De regulă, acesta este depistat de medicul ginecolog în urma unor investigații de specialitate.

Semnale de alarmă - când trebuie să consulți medicul

Factorii care pot produce o dereglare a ciclului menstrual sunt numeroşi, de aceea trebuie să fiți atente la orice modificare sau schimbare care vă pune pe gânduri. Totuși sunt câteva semne clare care ar trebui să vă ducă în cabinetului medicului ginecolog, precum: 

  • au trecut mai mult de trei ani de la dezvoltarea sânilor iar menstruația nu apare;
  • menstruația nu a apărut până la vârsta de 15 ani;
  • menstruațiile încep să devină neregulate fără motiv;
  • sângerarea durează mai mult de şapte zile ori fluxul menstrual este mai abundent decât de obicei;
  • aveţi o întârziere a menstruației mai mare de 90 de zile și nu sunteți însărcinată;
  • menstruația apare la mai mult de 35 de zile sau la mai puțin de 21;
  • durerile din timpul menstruației depășeșc limita suportabilității;
  • apar sângerări vaginale între menstruații (metroragii);
  • aveți febră după folosirea tampoanelor interne.

Prevenția dereglărilor menstruale

Pentru că ciclul menstrual este un fenomen în strânsă legătură cu schimbările hormonale ale organismului, dereglările pot să apară ușor; totuşi, ele pot fi și ușor prevenite, dacă sunt respectate câteva reguli simple:

  • mergeţi la un consult ginecologic regulat;
  • odihniţi-vă suficient (un somn de minimum şapte ore pe noapte);
  • evitați exercițiile sportive suprasolicitante (dacă nu sunteți sportivi de performanță);
  • menținerea unui stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată, fără diete de slăbire rapidă care poate duce la dereglări menstruale;
  • reduceţi stresului, pe cât posibil;
  • evitați să luați anticoncepționale fără prescripție medicală;
  • nu folosiți mai mult de şase ore tampoanele, pentru a evita apariția sindromului de șoc toxic provocat de infecții.

 

Bibliografie

  1. “Abnormal Uterine Bleeding.” Acog.org, 2021, www.acog.org
  2. “Your Menstrual Cycle | Office on Women’s Health.” Womenshealth.gov, 2015, www.womenshealth.gov
  3. Bouchard, Thomas P., et al. “Pilot Evaluation of a New Urine Progesterone Test to Confirm Ovulation in Women Using a Fertility Monitor.” Frontiers in Public Health, vol. 7, 2 July 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3389/fpubh.2019.00184



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.