medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Cancer de colon

Cancer de colon

Descoperă informații utile despre cancer de colon: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cancerul de colon

Cancerul de colon, ca și cancerul de rect, își au originea la nivelul celulelor mucoasei care căptușește colonul (intestinul gros) sau rectul (porțiunea finală a intestinului gros). Formarea primei celule canceroase la acest nivel este determinată de mai mulți factori. De cele mai multe ori, cancerul de colon apare prin transformarea malignă a unor polipi (mici excrescențe la nivelul mucoasei colonice). Acești polipi pot fi de două tipuri:

  • adenomatoși (adenoame): pot evolua spre cancer;
  • hiperplazici sau inflamatorii: evoluează spre cancer rar sau deloc.

Nu toți polipii adenomatoși evoluează spre cancer însă, în acest moment, nu există date certe care să arate care dintre ei au această predispoziţie. Statistica medicală indică, totuși, faptul că cei de dimensiuni mai mari, de peste trei centimetri, prezintă un risc crescut.

La colonoscopie/ rectoscopie este recomandat ca orice polip identificat să fie extirpat și analizat microscopic.

În cele mai multe cazuri, potrivit datelor statistice, persoanele cu vârste de peste 55-60 de ani au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon. Acest lucru nu exclude însă apariția cancerului de colon de la vârste mai mici, mai ales în cazul persoanelor care au rude de gradul I sau II diagnosticate cu cancer de colon.

Cancerul de colon este de mai multe tipuri, dar, cel mai frecvent, adică în peste 95% din cazuri, se manifestă ca adenocarcinom. Acest lucru înseamnă că celulele canceroase se apar în glandele secretoare de la nivelul peretelui colic sau rectal. Într-o primă fază, aceste celule formează o tumoră locală, care, netratată, se poate extinde - mai întâi local, invadând din ce în ce mai profund peretele colonului și rectului, chiar depășind grosimea lor și trecând către structurile de vecinătate și apoi se poate extinde, pe cale limfatică, spre ganglionii locali și regionali, iar ulterior către orice ganglion din corp. În stadiul 4, stadiul metastatic, aceste celule se pot împrăștia, prin sânge, către ficat, plămâni, creier, peritoneu.

Cancerul de colon se poate manifesta și ca sarcom, carcinomă ori limfom. Diferența între aceste tipuri de tumori ține de locul în care au început să se formeze celulele canceroase.

femeie care tine in palme o redare 2d a intestinului gros

Cauze

Până în acest moment, nu există o explicație clară privind motivul pentru care celulele din colon încep să se comporte anormal și să se transforme în polipi cu potențial oncologic.

Ceea ce este cert este că, din multiple motive, încă necunoscute în totalitate, un număr mic de celule încep să aibă un comportament anormal și să se înmulțească extrem de mult, de rapid și nu mai mor, așa cum se întâmplă în cazul celulelor normale.

Chiar dacă nu știm cu exactitate ce duce la apariția cancerului de colon, este unanim acceptat în lumea medicală faptul că o serie de factori care țin de stilul de viață duc la formarea polipilor cu potențial cancerigen.

Factori de risc

Vârsta și stilul de viață pot crește riscul de a face cancer de colon:

  • vârsta: nouă din zece pacienți diagnosticați cu cancer de colon au peste 60 de ani;
  • dieta: o alimentație bogată în carne roșie, carne procesată, grăsimi, dar săracă în fibre;
  • greutatea: cancerul de colon este mai des întâlnit la persoanele supraponderale sau obeze;
  • lipsa activității fizice: persoanele sedentare au risc mai mare de a face boala, în comparație cu persoanele active;
  • consumul frecvent de alcool;
  • fumatul;
  • istoricul familial: persoanele care au o rudă de gradul I (mamă, tată, frate, soră) diagnosticată cu cancer de colon până la vârsta de 50 de ani, au un risc crescut de a face boala;
  • anumite afecțiuni: boala Crohn și colitele ulcerative.

Simptome

În fazele incipiente, cancerul de colon nu dă semne și simptome. De aceea, pentru a fi diagnosticat din timp, sunt recomandate investigațiile de rutină. În funcție de vârsta și starea generală de sănătate, medicul știe ce investigații sunt necesare periodic. Este indicat ca după 60 de ani să fie făcut anual un test pentru hemoragii oculte (test din materii fecale pentru depistarea hemoragiilor digestive).

Atunci când apar, cele mai frecvente semne și simptome ale cancerului colorectal sunt:

  • alternanța constipație/ diaree;
  • tranzitul intestinal cu probleme;
  • senzația permanentă de balonare;
  • crampele abdominale;
  • scaunele cu sânge;
  • senzația de defecare incompletă/ frecventă (mai ales în cancerul rectal).

În funcție de cât de avansată este boala, dar și de tipul de cancer de colon pe care-l are pacientul, pot apărea și alte simptome, precum:

  • oboseală inexplicabilă;
  • pierdere bruscă și inexplicabilă în greutate;
  • vedere încețoșată;
  • dureri de cap;
  • vărsături frecvente;
  • mâini și picioare umflate;
  • scaunul își modifică o perioadă mai lungă culoarea și consistența;
  • stări prelungite de slăbiciune;
  • dificultăți de respirație.

Chiar dacă simptomele sunt similare, ele pot să prezinte variații, în funcție de tipul de cancer de colon pe care îl are pacientul:

  • adenocarcinom: cel mai frecvent întâlnit, peste 95% dintre cazurile de cancer de colon de la nivel mondial sunt de acest tip. Adenocarcinoamele se formează fie în colon, fie în rect;
  • limfom: se formează întâi în ganglioni sau în colon, la nivelul celulelor hormonale din intestine;
  • sarcom: se formează în țesuturi moi, în mușchii din colon;
  • tumori stromale gastrointestinale: debutează ca formațiuni benigne, care evoluează ulterior spre cancer;
  • tumori neuroendocrine.
panglica albastra pentru cancerul de colon

Diagnosticare

Diagnosticul de cancer de colon poate fi pus doar după ce pacientul realizează o serie de teste specifice, recomandate de gastroenterolog, proctolog sau de chirurgul cu supraspecializare în chirurgia colorectală.

Diagnosticul cancerului de colon are mai multe componente:

  • diagnostic anatomic: identifică ce segment al colonului/ rectului este afectat;
  • diagnostic anatomo-patologic: din ce tip de celule este alcătuită tumora;
  • diagnostic stadial: cât de extinsă este boala în corp;
  • diagnostic genetic: identificarea prezenței anumitor tipuri de mutații la nivelul celulelor care alcătuiesc tumora (ex: NRAS, KRAS, BRAF, MMS etc).

Primele analize care îi sunt recomandate pacientului sunt testele de sânge, cum ar fi hemoleucograma, sideremia (rezerva de fier a pacientului), eventual marker tumorali (CEA antigen carcino-embrionar și CA 19.9 – antigen carcinogenic 19.9). Desigur, în cursul etapei de diagnostic, medicul specialist va completa lista investigațiilor medicale în funcție de particularitatea fiecărui pacient.

Medicul poate realiza și un tușeu rectal pentru a stabili dacă la palpare sunt identificate formațiuni anormale.

Cea mai eficientă investigație, care este considerată a avea și o precizie foarte mare, este colonoscopia. Aceasta este o investigație care presupune introducerea unei camere de luat vederi în colon și vizualizarea lui în timp real, în întregime, de medic, în vreme ce pacientul este anesteziat. În cazul în care la colonoscopie sunt descoperite formațiuni anormale, cum ar fi polipii, acestea sunt îndepărtate. Piesele recoltate în acest mod vor fi trimise la laborator pentru evaluare microscopică. Doar examinarea microscopică poate indica dacă celulele descoperite sunt sau nu canceroase.

În anumite situații, complementar cu această investigație, medicul poate decide necesitatea ca pacientul să realizeze și investigații imagistice: CT sau RMN. Acestea sunt necesare în cazul în care la colonoscopie au fost identificate formațiuni anormale și se dorește localizarea lor precisă și vizualizarea lor cât mai în detaliu.

Tratament

Cancerul colorectal se vindecă atunci când este depistat din timp și tratat corespunzător.

Pacienții care sunt diagnosticați cu un cancer colorectal în stadiu incipient, stadiul I și II, au nevoie de tratament chirurgical. Operația este singura recomandare medicală necesară, iar rata de vindecare este foarte mare. În cazul celor diagnosticați cu un cancer colorectal în stadiul II, poate fi recomandată și chimioterapia și/sau radioterapia, mai ales dacă există riscul ca boala să recidiveze. Intervenția chirurgicală presupune îndepărtarea celulelor canceroase care s-au adunat în formațiuni compacte. Dacă pacientul are un diagnostic de cancer rectal jos situat, intervenția chirurgicală presupune îndepărtarea segmentului terminal al intestinului gros și crearea unei colostome la nivelul peretelui abdominal, adică a unui nou traseu pentru eliminarea fecalelor. Pentru reducerea riscului de a rămâne cu o colostomă, se poate face anterior, în anumite cazuri, chimioterapie și radioterapie în vederea reducerii tumorii. Pacienții care trec prin astfel de intervenție au, ulterior, un stil de viață relativ normal.

Pentru un cancer de colon în stadiile III și IV este necesară chimioterapia. Medicul oncolog este cel care stabilește exact schema terapeutică și, împreună cu chirurgul, decide dacă intervenția chirurgicală mai este oportună și dacă va fi făcută înainte sau după începerea chimioterapiei.

Atunci când există un cancer de colon în stadiul IV, chimioterapia și, mai nou, terapiile țintite, sunt singurele mijloace terapeutice care mai pot fi folosite. Cancerul s-a răspândit deja în tot organismul, au apărut metastazele, așa că intervenția chirurgicală nu mai are justificare decât în foarte puține situații și numai cu avizul comisiei terapeutice multidisciplinare. Datele medicale arată că, în cazul acestor pacienți, chimioterapia asociată cu terapii țintite dublează speranța de viață.

Radioterapia este indicată doar în cazul pacienților care au cancer rectal. Iradierea colonului este dificilă din pricina mișcărilor naturale pe care acesta le are.


Complicații

Dacă nu este diagnosticat la timp, cancerul de colon poate să ducă la complicații care afectează semnificativ calitatea vieții pacientului.

Durerile, tranzitul intestinal cu probleme majore și stările permanente de oboseală îl vor împiedica pe pacient să ducă o viață normală.

Dacă nu este diagnosticat la timp și tratat corespunzător, cancerul se poate răspândi în restul organismului, ceea ce va duce la scăderea speranței de viață.

Prevenție

Pentru că între stilul de viață și cancerul de colon există o legătură strânsă, este recomandat ca alimentația să fie cât mai variată, să conțină fibre și să nu se facă excese de alimente cu grăsimi, de carne roșie și carne procesată. De asemenea, este importantă mișcarea fizică regulată și menținerea sub control a greutății.

În acest moment, investigațiile de rutină care pot depista din vreme cancerul de colon și cancerul rectal au devenit extrem de ușor de făcut. După vârsta de 45-50 de ani sunt recomandate câteva investigații periodice:

  • colonoscopie: la fiecare zece ani;
  • sigmoidoscopie: la fiecare cinci ani;
  • irigografie: la fiecare cinci ani;
  • determinarea sângelui în materiile fecale (FOBT – testul sângerărilor oculte din materiile fecale): anual.

De asemenea, există testele genetice care pot arăta predispoziția pe care o avem în a dezvolta acest tip de cancer.

Bibliografie

  1. NHS Choices. Overview - Bowel Cancer. 2022, www.nhs.uk
  2. Rex, Douglas K, et al. “Colorectal Cancer Screening: Recommendations for Physicians and Patients from the U.S. Multi-Society Task Force on Colorectal Cancer.” American Journal of Gastroenterology, vol. 112, no. 7, July 2017, pp. 1016–1030, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
  3. “Colon Cancer.” Mount Sinai Health System, 2022, www.mountsinai.org

Echipa medicală - Oncologie și Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.