STUDIU PENTRU EVALUAREA GRADULUI DE IMUNIZARE LA NIVEL URBAN

Deși rata de vaccinare în România rămâne mult sub pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, numărul cazurilor de COVID-19 raportate la nivel național scade treptat. În acest context, scopul principal al acestui amplu demers de cercetare este estimarea numărului total de persoane din mediul urban din România care a dezvoltat anticorpi împotriva COVID-19, fie în urma vaccinării, fie în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2, indiferent de forma bolii (simptomatică sau asimptomatică), dacă au știut sau nu că au fost expuse infecției sau dacă au avut confirmarea contactului cu virusul în urma unui test PCR.

• Identificarea numărului de persoane din mediul urban care prezintă imunitate împotriva COVID-19.
• Identificarea numărului de persoane care NU au știut că au fost expuse infecției cu SARS-CoV-2, fie pentru că au fost asimptomatici, fie pentru că nu au asociat simptomele prezentate cu infecția COVID-19.
• Identificarea numărului de persoane care au dobândit anticorpi, post-vaccinare sau/și în urma expunerii la infecția cu noul coronavirus (i.e. prezintă o valoare semnificativă a titrului de anticorpi >=50 AU/ mL)
• Impactul trecerii prin boala COVID-19  și, respectiv, al vaccinării asupra valorii titrului de anticorpi.
• Influența formei bolii asupra valorii titrului de anticorpi.

* Valori >= 3950 AU/ml au fost echivalate cu o probabilitate de 95% cu titruri de neutralizare >= 1:250 (PRNT ID50). Rezultatele obținute pe alte platforme analitice nu sunt intercomparabile.

1 Peste 60% din populația investigată a dezvoltat anticorpi anti-COVID, fie în urma administrării vaccinului, fie în urma expunerii la infecției cu virusul SARS-CoV-2.

Datele analizate arată că nivelul de imunitate colectivă la nivel urban este de peste 60%, respectiv 6-7 milioane de persoane, ceea ce indică o evoluție majoră a ratei de imunizare, având în vedere că un studiu realizat de MedLife în luna mai 2020 a arătat că imunitatea populației din România la COVID-19 era, la acel moment, sub 2%. Una dintre cele mai mari rate de imunizare este în București, 70% totalul bucureștenilor având imunitate naturală sau prin vaccinare la COVID-19, acest lucru fiind corelat cu rata ridicată de vaccinare înregistrată în București.

Extrapolând datele și luând în considerare și mediul rural, specialiștii estimează 10-12 milioane de români imunizați, fie prin trecerea prin boală, fie în urma vaccinării.

2 De trei ori mai multe persoane din mediul urban au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 în comparație cu raportările oficiale. Cifrele cresc alarmant în mediul urban mediu și mic.

Rezultatele studiului indică faptul că de trei ori mai multe persoane din mediul urban mare au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2, comparativ cu raportările oficiale care reflectă doar universul de indivizi care au trecut prin boală și și-au făcut testul PCR în vederea confirmării diagnosticului. Astfel, conform testelor serologice efectuate în cadrul demersului, 34% din populația investigată din orașele mari a fost expusă la infecția COVID-19 de la declanșarea pandemiei și până la momentul cercetării. Dintre aceștia, cel mai probabil mai mult de jumătate au fost asimptomatici.

Mai mult, același studiu arată că 50% din populația mediului urban mic a trecut prin boală, de până la nouă ori mai mult față de raportările oficiale.

3 Sub 10% din cei care au trecut prin boală, dar nu s-au vaccinat, prezintă un titru semnificativ de anticorpi.

Conform studiului, mai puțin de 10% dintre cei care au intrat în contact cu virusul, dar nu s-au vaccinat, prezintă un titru de anticorpi neutralizanți. În schimb, medicii subliniază că efectul cumulat al vaccinării și al antecedentelor COVID-19 este foarte puternic, 84% dintre cei care au trecut și prin boală și s-au și vaccinat având un titru de anticorpi neutralizanți, inclusiv împotriva tulpinii Delta.

Pe de altă parte, rezultatele preliminare ale analizei arată că doar 30% dintre persoanele care au trecut pritr-o formă severă a infecției COVID-19 au decis să se vaccineze.

1 Rata imunizării colective, dobândită post-infecție sau post-vaccinare, este de 64% în orașele mari ale României și de 59% în orașele mici.

De la debutul pandemiei și până în prezent, cel puțin 6 din 10 persoane din mediul urban a dobândit anticorpi anti-COVID-19, natural, în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2, sau în urma administrării vaccinului. Numărul celor care au dobândit anticorpi anti-COVID este similar în orașele mici și în orașele mari. Însă, în orașele mici unde rata de vaccinare este mai scăzută, numărul celor care au dezvoltat anticorpi anti-COVID-19 trecând prin boală este semnificativ mai mare (48% vs. 34% în orașele mari).

Mai mult, orașele mici se evidențiază și printr-o pondere net superioară a celor care nu au știut că au fost expuși infecției – fie pentru că au fost asimptomatici, fie pentru că au asociat simptomele cu alte afecțiuni sau infecții (72% vs. 47% în orașele mari).

2 80% dintre persoanele vaccinate și care au trecut prin infecția COVID-19 au titru de anticorpi neutralizanți.

Efectul cumulat al vaccinării și antecedentelor COVID-19 influențează puternic valoarea titrului de anticorpi. În orașele mari, 88% dintre persoanele vaccinate cu istoric COVID au dobândit un titru de anticorpi neutralizanți, în timp ce în orașele mici ponderea este de aprox. 80%. Dintre persoanele care au fost expuse infecției, dar NU s-au vaccinat, mai puțin de 1 din 10 a dobândit titru de anticorpi neutralizanți, ceea ce indică faptul că protecția oferită de vaccin are un rol important.

Forma bolii prin care au trecut cei infectați are, de asemenea, un impact asupra valorii titrului de anticorpi, probabilitatea de a dobândi anticorpi neutralizanți (>3950 AU/Ml) fiind semnificativ mai mare în rândul celor cu forme simptomatice sau chiar severe de boală.

De asemenea, gradul de severitate a bolii influențează decizia de vaccinare împotriva COVID-19. Simptomaticii și, mai ales, cei trecuți printr-o formă severă a bolii sunt mai deschiși pentru vaccinare comparativ cu persoanele care au trecut prin boală, asimptomatici fiind. Teama de boală și recidiva îi face pe pacienți să își asume mai ușor decizia vaccinării.

Post-vaccinare, riscul de re-infectare s-a dovedit a fi mic, atât în orașele mari (7%), cât și în cele mici (5%), vârsta fiind un factor de risc. Aproape toate persoanele infectate dupa administrarea vaccinului au peste 60 de ani (orașele mari) și peste 50 de ani (orașele mici).

3 Numărul real al infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 este de 3, respectiv, 9 ori mai mare comparativ cu numărul de cazuri pozitive raportate oficial.

Rezultatele studiului arată că numărul real infectărilor în mediul urban este mult mai mare față de raportările oficiale. Astfel, jumătate din populația mediului urban mic și o treime din populația mediului urban mare a trecut prin boală, de nouă ori mai mult, respectiv de trei ori mai mai mult față de statisticile oficiale.

Conform rezultatele testelor serologice, în orașele mari, aproape jumătate dintre cei cu antecedente COVID-19, nu au știut de infecție – fie pentru că forma bolii a fost asimptomatică, fie pentru că au asociat simptomele cu alte afecțiuni. În orașele mici, 7 din 10 persoane cu antecedente COVID-19, NU au știut de infecție.

Dintre persoanele cu antecedente COVID-19, fie că au știut, fie că nu, rezidente în orașele mari, doar 3 din 10 au apelat la testul PCR în vederea confirmarii diagnosticului, cei mai mulți fiind din categoria de varsta 50+ (40%). În urbanul mic, doar 1 din 10 persoane cu istoric COVID a avut confirmarea diagnosticului în urma testarii PCR.