Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Radioterapie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Mai – Iunie 2021
Vezi direct
CONTEXT OBIECTIVELE CERCETĂRII ABORDARE METODOLOGICĂ REZULTATE PRELIMINARII CONCLUZII FINALE
Deși rata de vaccinare în România rămâne mult sub pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, numărul cazurilor de COVID-19 raportate la nivel național scade treptat. În acest context, scopul principal al acestui amplu demers de cercetare este estimarea numărului total de persoane din mediul urban din România care a dezvoltat anticorpi împotriva COVID-19, fie în urma vaccinării, fie în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2, indiferent de forma bolii (simptomatică sau asimptomatică), dacă au știut sau nu că au fost expuse infecției sau dacă au avut confirmarea contactului cu virusul în urma unui test PCR.
Perioada de desfășurare:
Eșantion
943 de persoane, rezidente în orașe cu particularități diferite în ceea ce privește rata de vaccinare și rata de infectare:
Metoda de testare:
În vederea determinării titrului de anticorpi împotriva COVID-19 au fost efectuate pe sistemele analitice Abbott teste serologice IgG anti-Spike RBD (fragment de proteină) care măsoară cantitativ nivelul anticorpilor și IgG anti-Nucleocapsita (calitativ) care confirmă sau infirmă prezența anticorpilor.
* Valori >= 3950 AU/ml au fost echivalate cu o probabilitate de 95% cu titruri de neutralizare >= 1:250 (PRNT ID50). Rezultatele obținute pe alte platforme analitice nu sunt intercomparabile.
Datele analizate arată că nivelul de imunitate colectivă la nivel urban este de peste 60%, respectiv 6-7 milioane de persoane, ceea ce indică o evoluție majoră a ratei de imunizare, având în vedere că un studiu realizat de MedLife în luna mai 2020 a arătat că imunitatea populației din România la COVID-19 era, la acel moment, sub 2%. Una dintre cele mai mari rate de imunizare este în București, 70% totalul bucureștenilor având imunitate naturală sau prin vaccinare la COVID-19, acest lucru fiind corelat cu rata ridicată de vaccinare înregistrată în București.
Extrapolând datele și luând în considerare și mediul rural, specialiștii estimează 10-12 milioane de români imunizați, fie prin trecerea prin boală, fie în urma vaccinării.
Rezultatele studiului indică faptul că de trei ori mai multe persoane din mediul urban mare au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2, comparativ cu raportările oficiale care reflectă doar universul de indivizi care au trecut prin boală și și-au făcut testul PCR în vederea confirmării diagnosticului. Astfel, conform testelor serologice efectuate în cadrul demersului, 34% din populația investigată din orașele mari a fost expusă la infecția COVID-19 de la declanșarea pandemiei și până la momentul cercetării. Dintre aceștia, cel mai probabil mai mult de jumătate au fost asimptomatici.
Mai mult, același studiu arată că 50% din populația mediului urban mic a trecut prin boală, de până la nouă ori mai mult față de raportările oficiale.
Conform studiului, mai puțin de 10% dintre cei care au intrat în contact cu virusul, dar nu s-au vaccinat, prezintă un titru de anticorpi neutralizanți. În schimb, medicii subliniază că efectul cumulat al vaccinării și al antecedentelor COVID-19 este foarte puternic, 84% dintre cei care au trecut și prin boală și s-au și vaccinat având un titru de anticorpi neutralizanți, inclusiv împotriva tulpinii Delta.
Pe de altă parte, rezultatele preliminare ale analizei arată că doar 30% dintre persoanele care au trecut pritr-o formă severă a infecției COVID-19 au decis să se vaccineze.
De la debutul pandemiei și până în prezent, cel puțin 6 din 10 persoane din mediul urban a dobândit anticorpi anti-COVID-19, natural, în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2, sau în urma administrării vaccinului. Numărul celor care au dobândit anticorpi anti-COVID este similar în orașele mici și în orașele mari. Însă, în orașele mici unde rata de vaccinare este mai scăzută, numărul celor care au dezvoltat anticorpi anti-COVID-19 trecând prin boală este semnificativ mai mare (48% vs. 34% în orașele mari).
Mai mult, orașele mici se evidențiază și printr-o pondere net superioară a celor care nu au știut că au fost expuși infecției – fie pentru că au fost asimptomatici, fie pentru că au asociat simptomele cu alte afecțiuni sau infecții (72% vs. 47% în orașele mari).
Efectul cumulat al vaccinării și antecedentelor COVID-19 influențează puternic valoarea titrului de anticorpi. În orașele mari, 88% dintre persoanele vaccinate cu istoric COVID au dobândit un titru de anticorpi neutralizanți, în timp ce în orașele mici ponderea este de aprox. 80%. Dintre persoanele care au fost expuse infecției, dar NU s-au vaccinat, mai puțin de 1 din 10 a dobândit titru de anticorpi neutralizanți, ceea ce indică faptul că protecția oferită de vaccin are un rol important.
Forma bolii prin care au trecut cei infectați are, de asemenea, un impact asupra valorii titrului de anticorpi, probabilitatea de a dobândi anticorpi neutralizanți (>3950 AU/Ml) fiind semnificativ mai mare în rândul celor cu forme simptomatice sau chiar severe de boală.
De asemenea, gradul de severitate a bolii influențează decizia de vaccinare împotriva COVID-19. Simptomaticii și, mai ales, cei trecuți printr-o formă severă a bolii sunt mai deschiși pentru vaccinare comparativ cu persoanele care au trecut prin boală, asimptomatici fiind. Teama de boală și recidiva îi face pe pacienți să își asume mai ușor decizia vaccinării.
Post-vaccinare, riscul de re-infectare s-a dovedit a fi mic, atât în orașele mari (7%), cât și în cele mici (5%), vârsta fiind un factor de risc. Aproape toate persoanele infectate dupa administrarea vaccinului au peste 60 de ani (orașele mari) și peste 50 de ani (orașele mici).
Rezultatele studiului arată că numărul real infectărilor în mediul urban este mult mai mare față de raportările oficiale. Astfel, jumătate din populația mediului urban mic și o treime din populația mediului urban mare a trecut prin boală, de nouă ori mai mult, respectiv de trei ori mai mai mult față de statisticile oficiale.
Conform rezultatele testelor serologice, în orașele mari, aproape jumătate dintre cei cu antecedente COVID-19, nu au știut de infecție – fie pentru că forma bolii a fost asimptomatică, fie pentru că au asociat simptomele cu alte afecțiuni. În orașele mici, 7 din 10 persoane cu antecedente COVID-19, NU au știut de infecție.
Dintre persoanele cu antecedente COVID-19, fie că au știut, fie că nu, rezidente în orașele mari, doar 3 din 10 au apelat la testul PCR în vederea confirmarii diagnosticului, cei mai mulți fiind din categoria de varsta 50+ (40%). În urbanul mic, doar 1 din 10 persoane cu istoric COVID a avut confirmarea diagnosticului în urma testarii PCR.
Vezi raportul complet privind gradul de imunitate colectivă împotriva COVID-19 în mediul urban
©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.