STUDIU PRIVIND DINAMICA ANTICORPILOR DOBÂNDIȚI NATURAL PENTRU COVID-19

Mai – Noiembrie 2020

CONTEXT

Pentru a urmări evoluția apariției anticorpilor la persoanele confirmate pozitiv prin testul RT-PCR și pentru a valida unele teste de diagnostic, MedLife a demerat un studiu în parteneriat cu Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina din București.

ABORDARE METODOLOGICĂ

  • Grup țintă: pacienți confirmați pozitiv prin testul RT-PCR, internați la Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina din București
  • Mărimea eșantionului: 148 pacienți 294 de probe prelevate
  • Metode de testare: Chemiluminiscența pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA pentru determinarea anticorpilor totali și ELISA pentru determinarea anticorpilor IgG și IgM

CONCLUZII PRELIMINARE (iulie 2020)

  • Testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic a infecției acute cu noul coronavirus, aceștia apărând aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți;
  • Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienții cu durata simptomelor mai mare de 14 zile;
  • Sunt șanse ca la pacienții asimptomatici, proporția celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică.

CONTEXT

Spre deosebire de RT-PCR, care este testul de referință folosit pentru diagnosticarea infecției active COVID-19, testele serologice pot fi utile în identificarea indivizilor care au dezvoltat un răspuns imun, în cadrul unei infecții active sau ca urmare a unei infecții anterioare. Deși, deocamdată, nu sunt disponibile informații complete despre imunitatea după această infecție, datele serologice ar putea identifica subiecții care nu mai sunt susceptibili la infecție.

De asemenea, testele serologice ar putea servi unor studii de seroprevalentă utile pentru măsuri de control ale infecțiilor din perspectiva sănătății publice și înțelegerea importanței infecțiilor asimptomatice. Totodată, ar putea fi utile pentru identificarea potențialilor donatori de plasmă, care ar putea fi folosită în tratamentul formelor severe.

În plus, testele serologice ar putea asista în stabilirea diagnosticului infecției în anumite circumstanțe, dar mai ales pentru scenariul în care se prezintă cu condiții clinice care ar putea prezenta complicații tardive ale COVID-19, situație în care testul RT-PCR ar fi negativ.

ÎNTREBĂRI DE CERCETARE

  • Există diferențe între metodele serologice de testare?
  • Care este nivelul de variație a anticoprilor în funcție de durata simptomatologiei?

ABORDARE METODOLOGICĂ

Perioada de desfășurare a studiului

Perioada de desfășurare a studiului

Mai - Noiembrie 2020

Eșantion inițial

Eșantion inițial

148 de pacienți confirmați pozitiv prin testul RT-PCR, aflați în etape diferite ale testărilor pentru anticorpi. Au fost prelevate 294 de probe care fac obiectul analizei.

Metode serologice de testare

Metode serologice de testare

Chemiluminiscența pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA pentru determinarea anticorpilor totali și ELISA pentru determinarea anticorpilor IgG și IgM.

REZULTATE PRELIMINARE (iulie 2020)

Rezultatele preliminare ale studiului arată că nu există diferențe semnificative între cele trei metode serologice de testare. Analiza datelor indică apariția anticorpilor IgG mai devreme în cazul pacienților internați la Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, anticorpii fiind prezenți încă de la vizita 0, la internare, în timp ce pacienții de la Spitalul Clinic Colentina au prezentat anticorpi la vizita 1 - 7 zile de la internare. Diferența este explicată fie de severitatea bolii (anticorpii au apărut mai târziu sau deloc la pacienții asimptomatici), fie pentru că pacienții de la Matei Balș au avut o evoluție mai îndelungată înaintea internării. Analiza detaliată a datelor va confirma una sau cealaltă dintre ipoteze.

Totodată, testările realizate până în prezent au arătat o variație a prezenței anticorpilor în funcție de momentul testării, în raport cu debutul simptomelor. Analizând pacienții înrolați atât cu simptomatologie ușoară, medie, cât și severă, cu o durată a simptomelor cuprinsă între o zi și 73 de zile, s-a remarcat că 22,5% dintre pacienții care au avut simptome mai puțin de 7 zile au dezvoltat anticorpi IgG, procentul crescând la 69,5%, în cazul pacienților cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile și ajungând la 86% pentru pacienții care au prezentat simptomatologie de mai mult de 14 zile.

În privința anticorpilor de tip IgM, cel mult 39% dintre pacienții, cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile, au avut testul pozitiv. Proporția rezultatelor IgG (pozitive sau negative) concordante a fost cea mai mare pentru chemiluminiscență și ELISA.

În cadrul studiului urmează să fie analizate datele colectate în funcție de forma clinică de boală.

CONCLUZII PRELIMINARE (iulie 2020)

1 Între cele trei metode de detectare a anticorpilor nu sunt diferențe semnificative. Serologia IgM nu este utilă în diagnosticarea infecției acute cu virusul SARS-CoV-2.

Concluziile preliminare ale cercetării indică faptul că nu există diferențe semnificative între cele trei metode serologice de testare. De asemenea, s-a remarcat că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceștia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți în unele cazuri. Astfel, spre deosbire de alte infecții, unde apariția anticorpilor IgM este timpurie și atestă o infecție acută, testările având și capacitate de diagnostic, în cazul COVID-19 s-a remarcat o apariție mai târzie a acestui tip de anticorpi.

2 Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienții cu durata simptomelor mai mare de 14 zile.

Până în prezent au fost prelevate între două și patru probe de la subiecții implicați în studiu, în diferite etape ale evoluției simptomatologiei. Astfel, s-a observat că detectarea anticorpilor IgG este mai puțin probabilă la pacienții aflați în apropierea momentului debutului simptomelor, în timp ce pacienții care prezintă simptomatologie de cel puțin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporție de 86%.

Totodată, sunt șanse ca la pacienții asimptomatici proporția celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică, deși în prima etapă a cercetării nu s-a realizat analiza în funcție de forma clinică (asimptomatic, formă ușoară, medie sau severă).

ECHIPA DE CERCETARE

Studiul a fost realizat de către MedLife în cadrul laboratorului central MedLife din București.

Coordonator echipe laboratoare:

Dr. Roxana Vasilescu

medic primar medicină de laborator, Șef de laborator MedLife Grivița

Suport științific:

Conf. Dr. Adriana Hristea

investigator principal al studiului la Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, medic primar boli infecțioase, șef secție Adulți 4

Prof. Univ. Dr. Cristian Băicuș

medic primar medicină internă, Spitalul Clinic Colentina, şef Secţie Medicală II.

©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.