STUDIU PRIVIND IMUNIZAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI PENTRU COVID-19

Martie – Aprilie 2020

CONTEXT

În contextul pandemiei de coronavirus, autoritățile române au instituit starea de urgență în data de 16 martie 2020. Odată cu această hotărâre, cu impact asupra economiei, dar și ca urmare a creșterii numărului de îmbolnăviri atât la nivel național, cât și mondial, au apărut întrebări referitoare la nivelul și ritmul de imunizare a populațiilor, pe scară largă, la COVID-19.

EȘANTIONARE ȘI ABORDARE METODOLOGICĂ

  • Grup țintă: personal medical (90%) și auxiliar (10%) MedLife
  • Caracteristici demografice:
    • 82% femei
    • 30% dintre bărbați sunt medici și 40% au funcții suport
    • 66% dintre subiecți au vârste curpinse între 30-50 de ani
    • 54% dintre subiecți locuiesc în București, restul în alte 14 orașe importante din țară
    • 9 din 10 subiecți locuiesc cu cel puțin încă o persoană
    • 61% dintre subiecți se deplasează cu autoturisul personal
  • Mărimea eșantionului: 1.005 respondenți
  • Metode de testare: metoda moleculară RT-PCR, considerată gold standard pentru idetificarea viruslui SARS-CoV-2 RT-PCR, teste serologice prin metoda Chemiluminescenta, teste serologice prin metoda ELISA și teste rapide

PRINCIPALELE CONCLUZII

  • Cel mai probabil, rata de imunizare naturală a populației este foarte mică, sub 2%.
  • Testarea RT-PCR rămâne gold standard pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2.
  • Testele serologice pentru anticorpi s-au corelat în proporție foarte ridicată cu testele RT-PCR. Acestea pot fi folosite la scară mai largă pentru evaluarea răspunsului imun ca urmare a infecției naturale inaparentă sau aparentă clinic, în corelație cu RT-PCR pentru stabilirea diagnosticului final.
  • Testele rapide au o precizie mai scăzută și este posibil să se dovedească infeciente.
  • Măsurile de protecție și extinderea testării reprezintă șansa României de a funcționa în siguranță și de a reporni economia.

CONTEXT

În România, primul caz de COVID-19 a fost înregistrat, în mod oficial, în data de 26 februarie 2020. Ca urmare a creșterii numărului de persoane infectate și depășirii pragului de 150 de cazuri, în data de 16 martie autoritățile au declarat stare de urgență, moment în care aproape toate sectoarele economice și-au redus într-o masură mai mică sau mai mare activitatea.

Conform datelor de la Ministerul Muncii, aproape 250.000 de contracte de muncă au încetat, persoanele afectate nemaibeneficiind de măsura șomajului tehnic acoperit de stat. În plus, până la data de 22 aprilie, s-au înregistrat peste 1 milion de contracte de muncă suspendate: aprox. o treime din industria prelucrătoare, aprox. 20% din comerțul cu ridicata și amănuntul și mai mult de 10% din industria ospitalității (hoteluri și restaurante).

Restricțiile impuse atât populației, cât și agenților economici au reușit să încetinească răspândirea epidemiei pe teritoriul României, un cadru care, deși favorabil în ceea ce privește evoluția numărului de infectări, nu pare fezabil pe termen mediu și lung din perspectiva economică. Predicțiile specialiștilor nu sunt foarte optimiste, anticipându-se un alt doilea vârf al infectărilor la finalul acestui an, la care se adaugă și un termen estimat de 1 - 2 ani în ceea ce privește disponibilitatea unui vaccin care să confere imunitate organismului împotriva noului coronavirus.

Activitatea sistemului sanitar din România, atât cel public cât și cel privat, a fost și ea restrânsă, scopul fiind acela de:

  •     
  • reducere a riscului de infectare atât în rândul populației generale, cât și în rândul personalului medical (ex. medici, asistente, infirmiere, recepție, administrativ etc.)
  •     
  • transformarea unor unități sau părți ale acestora în spații dedicate tratamentului pacienților diagnosticați cu COVID-19

Conform Institutului de Sănătate Publică, în urma centralizării datelor pentru săptămâna 13-19 aprilie 2020, unul din 7 cazuri diagnosticate cu COVID-19 a fost confirmat la personalul medical (1.031 de cazuri). Federația Solidaritatea Sanitară a numărat însă 1.743 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, centralizarea fiind făcută cu ajutorul datelor oficiale, al liderilor sindicali pe care îi au în fiecare unitate medicală sau direct de la salariaţii din sistemul sanitar. (https://www.rfi.ro/social-120460-insp-1031-de-cadre-medicale-au-covid-19-federatia-solidaritatea-sanitara-procentul-e)

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private locale, a elaborat și implementat, o serie de măsuri și proceduri de triaj și protecție împotriva infectarii cu noul coronavirus pentru a asigura continuitatea activității în condiții de maximă siguranță atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical și non-medical.

PROVOCĂRI

Reluarea activității economice în condiții de maximă siguranță este poate cea mai mare provocare ținând cont de particularitățile virusului (ex. modalitatea de răspândire, rata de contagiozitate, inclusiv de la pacienți asimptomatici sau care prezintă simptome ușoare, ciclul replicativ viral mare, etc.), de tipurile de testări folosite (testele rapide au rată mare de eroare, testul PCR este mult mai precis, are însă o durata de procesare de aprox. 24-48 ore), de lipsa unui vaccin care sa prevină infecția cu SARS-CoV-2.

Impactul pe termen scurt/mediu, dar și lung asupra populației în ceea ce privește:

  • dimensiunea financiară (nivelul veniturilor, rata șomajului)
  • starea de sănătate (ex. preluarea urgențelor medicale, tratamentul bolilor cronice, etc.), inclusiv cea psihică/emoțională determinată de măsurile de izolare, de distanțare, de lipsa mobilității sau de fenomenul de virtualizare a realității ca urmare a transferului în mediul online a unui număr semnificativ de mare de activități

va fi puternic influențat de momentul în care economia își va reporni motoarele, de unde și preocuparea de a identifica soluții și un cadru de continuare a activității fără efecte negative asupra ratei de contaminare atât a populației active, cât și a populației vulnerabile (ex. oameni în vârstă sau cu comorbidități).

ÎNTREBĂRI DE CERCETARE

  • Care sunt nivelul și ritmul de imunizare naturală a populației ținand cont de faptul că alte cercetări din alte state au confirmat existența unui număr semnificativ de pacienți asimptomatici infectați cu SARS-CoV-2 care nu se regăsesc în statisticile medicale oficiale COVID-19?
  • Cât de eficiente sunt măsurile de protecție și procedurile de lucru MedLife elaborate și implementate odată cu declanșarea epidemiei?
  • Pot fi aceste măsuri și proceduri adaptate și translatate și în alte sectoare ale economiei, astfel încât companiile să își poată relua treptat activitatea în condiții de maximă siguranță?

ABORDARE METODOLOGICĂ

Persoanele selectate au fost testate cu scopul de a verifica proporția persoanelor care au dezvoltat anticorpi (IgG, IgM) sau care erau infectate în momentul desfășurării proiectului. În plus, subiecții selectați au participat la un sondaj de opinie de măsurare a modului în care contextul COVID-19 le-a influențat percepțiile, atitudinile și stilurile de viață.

Perioada de desfășurare a studiului

Perioada de desfășurare a studiului:

24 martie – 30 aprilie 2020

Populația țintă

Populația țintă:

populația adultă a României

Cadrul de eșantionare

Cadrul de eșantionare:

personalul medical (medici, asistente, infirmiere)

Eșantion reprezentativ

Eșantion reprezentativ de n:

= 1,005 respondenți

Metodologia de eșantionare: probabilistică, stratificată, multi-stadială

  • Criteriile de stratificare: tipul de personal (medici, asistente, infirmiere, recepție, personal administrativ) și regiunea geografică
  • Stadiile de eșantionare:
    1. Selecția orașelor în care MedLife are unități medicale;
    2. Selecția unităților medicale din orașele selectate;
    3. Din fiecare unitate medicală selectată, selecția aleatoare a respondenților din cele 4 categorii profesionale vizate: medici, asistente/infirmiere, recepție, personal administrativ.
  • Post-stratificare: procedura de ponderare a datelor a fost aplicată cu scopul de a anula distorsiunea care a avut loc în procesul de eșantionare. Astfel, greutatea fiecărui respondent a fost calculată în functie de prevalența grupului din care face parte (FUNCȚIE x ORAȘ) în eșantion vs. în universul total format din personalul medical și auxiliar MedLife care intră în contact cu pacienții. Ponderi mai mari au primit respondenții din grupurile sub-reprezentate în eșantion și ponderi mai mici au primit respondenții din grupurile supra-reprezentate în eșantion. Tabelele de mai jos reflectă distributia respondenților înainte și după aplicarea procedurii de ponderare.
Tabel cu distributia respondenților înainte și după aplicarea procedurii de ponderare
Tabel cu distributia respondenților înainte și după aplicarea procedurii de ponderare

Reprezentativitate: eșantionul construit este reprezentativ pentru personalul medical (medici, asistente, infirmiere) și auxiliar (recepție, administrativ, etc.) MedLife care intră în mod curent în contact cu pacienții. Pentru anumite rezultate ale studiului, cum ar fi cele legate de rata de imunizare, extrapolarea la nivelul întregii populații s-ar putea valida din următoarele considerente:

  • gradul mare de expunere a segmentului vizat comparativ cu restul populației, aceasta din urmă fiind mai puțin vulnerabilă din perspectiva contaminării cu noul coronavirus grație restricțiilor privind mobilitatea și socializarea impuse de către ordonanța de urgență (în medie, la locul de muncă, persoanele participante la studiu au intrat în contact cu cel puțin 30 de persoane, dintre care aproximativ jumătate au fost pacienți);
  • profilul ocupațional al membrilor gospodăriilor din care provin participanții la studiu ar putea prezenta similarități cu profilul ocupațional al populației adulte generale din urban.

Mărimea eșantionului

  • n=1005
  • 3% eroare de eșantionare

Tipul de măsurători:

  • Teste de laborator: teste rapide, RT-PCR, teste serologice
  • Sondaj pe baza unui chestionar structurat care a vizat următoarele obiective de cercetare:
    • Profilul ocupațional în perioada pre-COVID-19, dar și după instituirea stării de urgență în ceea ce privește: numărul de contacți din spital, numărul de pacienți pentru care consultul/ tratamentul/intervenția a implicat și contactul fizic;
    • Profilul social aferent perioadei de după instituirea stării de urgență: mijloace de transport folosite, tipuri de activități desfășurate în afara casei și frecvența acestora;
    • Atitudinea față de COVID-19: starea de sănătate și nivelul de vulnerabilitate percepute, motivațiile din spatele percepțiilor;
    • Coordonatele demografice: gen, vârsta, mărimea și structura gospodariei, tipul de locuință (inclusiv numărul de camere), meseria partenerului de viață.

Profilul demografic al respondentului

Din perspectiva caracteristicilor demografice, infirmierele par să fie categoria cea mai vulnerabilă în ceea ce privește urmările unei posibile infectări cu SARS-CoV-2, dar și a potențialului de transmitere a virusului altor persoane. Este categoria cu cea mai mare medie de vârstă (1 din 2 au peste 50 de ani), cu cel mai mare numar mediu de membri în gospodărie, ponderea infirmierelor nevoite să facă naveta fiind mult peste valoarea înregistrată la nivelul întregului personal MedLife (38% versus 26%).

Profilul demografic al respondentului

Caracteristici demografice

  • Structura universului MedLife este preponderent feminină (8 din 10 respondenți sunt femei), ponderea bărbaților fiind mai mare în rândul funcțiilor suport (aprox. 40%) și în rândul medicilor (aprox. 30%).
    Caracteristici demografice
  • Aproape două treimi din personalul MedLife – medical și auxiliar – au între 30 și 50 de ani, categoriile de angajați analizate prezentând profile foarte diferite în ceea ce privește distribuția după vârstă. Dacă 1 din 2 infirmiere are peste 50 de ani, la polul opus găsim personalul din recepție, unde 6 din 10 persoane au sub 30 de ani.
    Caracteristici demografice
  • 9 din 10 respondenți locuiesc împreună cu cel puțin o altă persoană, iar o treime provine din gospodării mari, cu 4 sau mai mulți membri.
    Caracteristici demografice
    Caracteristici demografice
  • Marea majoritate locuiește într-un apartament de bloc (65%), ponderea acestui tip de locuință fiind mai mare în randul personalului auxiliar (recepție – 72%, alte departamente suport – 81%).
    Caracteristici demografice
    Caracteristici demografice
  • 1 din 4 respondenți face naveta, locuind în afara localității în care se găsește unitatea medicală în care lucrează. În cazul infirmierelor, numărul celor care fac naveta este semnificativ mai mare (4 din 10).
    Caracteristici demografice

REZULTATE

Rezultatele studiului arată că din cei peste 1.000 de subiecți testați, cadre medicale și personal auxiliar propriu, au fost identificate pozitiv prin RT-PCR 4 persoane, infirmieri și asistenți medicali din București și Arad, cazurile fiind deja făcute publice de către MedLife. Datele studiului arată că rezultatele testelor serologice s-au corelat în proporție foarte ridicată cu rezultatele testelor RT-PCR. Astfel, toate cele 4 persoane detectate pozitiv prin RT-PCR, introduse voit în eșantion pentru verificarea metodei, au fost confirmate de testele serologice. În plus, au fost detectați anticorpi IgG alte 16 persoane, respectiv 1,6% din totalul de 1.005 de subiecți testați.

Potrivit aceluiași studiu, testele rapide au o precizie mai scăzută și este posibil să se dovedească ineficiente în contextul clinic al pacienților. Se mai impune precizarea că absolut toate persoanele testate cu excepția celor 4 detectate pozitiv prin RT PCR erau la data efectuării testelor total asimptomatici. În acest sens, s-a testat temperatura și orice alt simptom specific infecțiilor respiratorii acute.

Testele serologice pot fi folosite cu succes pentru supravegherea epidemiologică prin testări serologice a cadrelor medicale și pot fi extinse către populații mari, mai ales izolate, pentru evaluarea răspunsului imun ca urmare a infecției naturale inaparentă sau aparentă clinic, și în corelație cu RT-PCR pentru stabilirea diagnosticului final.

REZULTATE SONDAJE

Impactul COVID-19 asupra activității profesionale

Chiar dacă în perioada COVID-19 de după instalarea stării de urgență numărul contactelor din spital/ policlinica s-a redus semnificativ în toate segmentele analizate – medici, asistente, infirmiere, recepție, personal administrativ, expunerea personalului MedLife și, implicit, riscul de infectare sunt semnificative și probabil net superioare valorilor înregistrate în randul populației generale.

Starea de urgență a influențat cu aproximativ 38% numărul contactelor din spital/policlincă.

  • Dupa instalarea stării de urgență, personalul MedLife a intrat în contact, în medie, cu aproximativ 30 de persoane, dintre care aproximativ jumătate au fost pacienți. Cel mai expus a fost personalul din recepție - 47 de contacte pe zi dintre care aprox. 60% pacienți. Asistentele/infirmierele și personalul administrativ au interacționat zilnic, în medie, cu 33-34 de persoane, dintre care jumătate au fost pacienți. Medicii, pe altă parte, se remarcă prin cea mai mică expunere – 21 persoane în medie pe zi, din care aprox. 40% pacienți.
  • Pentru 62% din pacienții cu care medicii au intrat în contact, consultul/intervenția a implicat și contactul fizic.
  • Pentru 47% din pacienții cu care asistentele/ infirmierele au intrat în contact, consultul/intervenția a implicat și contactul fizic

Numărul de persoane cu care personalul medical și auxiliar MedLife a intrat în contact în medie într-o zi (în spital/ policlinică)

Numărul de persoane cu care personalul medical și auxiliar MedLife a intrat în contact în medie într-o zi (în spital/ policlinică)
Numărul de persoane cu care personalul medical și auxiliar MedLife a intrat în contact în medie într-o zi (în spital/ policlinică)
Numărul de persoane cu care personalul medical și auxiliar MedLife a intrat în contact în medie într-o zi (în spital/ policlinică)

Impactul COVID-19 asupra stilului de viață

Ambele contexte, atât cel profesional, cât și cel privat, reflectă un individ activ din punct de vedere social, angajat săptămânal și în alte activități în afara locuinței, nevoit să folosească nu doar autoturismul propriu, dar și mijloacele de transport în comun.

26% din personal folosește cel mai frecvent un mijloc de transport în comun pentru a se deplasa înspre și dinspre spital/policlinică.

Mai mult, în rândul tuturor segmentelor, putem observa prezența contactelor față în față și cu alte persoane decât cele din propria gospodărie sau spital/policlinică (pacienți, colegi), surprinzând, astfel, pentru marea majoritate activitățile voluntare oferite de respondenți care au oferit ajutor medical rudelor și prietenilor și au facut aprovizionarea pentru rude și prieteni.

Persoanele împreună cu care locuiesc cei intervievați, la rândul lor, ar putea reprezenta o posibilă sursă de infectare cu SARS -CoV-2 dat fiind profilul social al acestora:

- 65% dintre respondenți au declarat că în gospodăria lor există cel puțin un membru care a intrat în contact și cu alte persoane din afara gospodăriei;

- Aproape jumătate dintre respodenți au declarat că există cel puțin un membru în gospodărie care s-a deplasat la serviciu în ultimele 7 zile, la care se adaugă și alte activități realizate în afara locuinței cum ar fi cumpărăturile, activitatea fizică (inclusiv plimbări) sau îngrijirile/ asistența acordată altor persoane.

  • Marea majoritate a personalului MedLife investigat se deplasează la spital/policlinica cu autoturismul personal (61%), în timp ce 26% din personal folosește un mijloc de transport în comun. Cele mai expuse segmente sunt infirmierele și personalul auxiliar, acestea folosind într-o masură semnificativ mai mare mijloacele de transport în comun. (aprox. jumătate dintre infirmiere, 4 din 10 persoane care lucrează în recepție, mai mult de jumătate din restul personalului auxiliar).
  • Săptămânal, personalul MedLife este angajat și în alte tipuri de activități în afara casei, cele mai frecvente fiind cumpărăturile, fie din magazinele mici din proximitatea locuinței (aprox. 78%), fie din magazine mari de tip super sau hyper-market (aprox. 64%). 4 din 10 respondenți au ieșit în ultima săptămână în proximitatea locuinței pentru a desfășura o activitate fizică (inclusiv plimbare), iar o treime a acordat îngrijiri/asistență altor persoane din afara gospodariei.
  • Numărul celor care au facut achiziții online este relativ mare – 4 din 10 participanți la studiu. Frecvența acestui tip de achiziție este de 1.59, valori mai mari fiind înregistrate în rândul medicilor (1.76).

Activități desfășurate în afara casei în ultimele 7 zile

Activități desfășurate în afara casei în ultimele 7 zile

Mijlocul de transport folosit cel mai des pentru deplasarea înspre și dinspre spital/policlinică în ultimele 7 zile

Mijlocul de transport folosit cel mai des pentru deplasarea înspre și dinspre spital/policlinică în ultimele 7 zile

Incidența cumpărăturilor online în ultimele 7 zile

Incidența cumpărăturilor online în ultimele 7 zile

Impactul COVID-19 asupra celorlalți membri ai gospodăriei

Impactul COVID-19 asupra celorlalți membri ai gospodăriei
Impactul COVID-19 asupra celorlalți membri ai gospodăriei

Atitudinea față de COVID-19

Măsurile de protecție adecvate nu doar ca au protejat personalul MedLife împotriva COVID-19, dar au întărit în rândul angajaților sentimentul de control, aceștia simțindu-se mai puțin vulnerabili în fața virusului.

39% dintre respondenți NU se simt vulnerabili în fața noului coronavirus, principalele motive invocate fiind: măsrile de protecție din spital (37%), rata de contagiozitate a virusului (30%), starea de sănătate (23%).

  • Aproape toți cei chestionați declară că starea lor de sănătate este una foarte bună (aprox. 56%) sau bună (aprox. 39%). Cu toate acestea, atitudinea față de virus în ceea ce privește vulnerabilitatea este puternic polarizată – 27% își recunosc vulnerabilitate în principal datorită contagiozității virusului, 34% au o poziție neutră. Restul de 39% simt mai degrabă ca au sau pot sa aibă un control asupra bolii invocând, în principal, măsurile de protecție din spital la care se adaugă optimismul în ceea ce privește atât starea de sănătate, cât și rata de contagiozitate a virusului.
  • Cel mai vulnerabili se simt medicii, în timp ce nivelul perceput de vulnerabilitate este cel mai mic în rândul personalului auxiliar.

Atitudine față de starea de sănătate

Atitudine față de starea de sănătate

Atitudine față de virus

Atitudine față de virus
Atitudine față de virus

CONCLUZII

1 Rata de imunizare naturală a populației analizate este foarte mică (sub 2%).

Prin urmare, până la apariția unui vaccin, elaborarea unui cadru de măsuri de protecție pentru angajații companiilor, astfel încât aceștia să își poată continua activitatea, devine prioritate pentru a nu adânci și mai multe efectele negative pe care pandemia le-a avut și le va avea asupra economiei și, implicit, nivelului de trai și calității vieții populației.

Pentru anumite rezultate ale studiului, cum ar fi cele legate de rata de imunizare, extrapolarea la nivelul populației generale s-ar putea valida din următoarele considerente:

  • gradul mare de expunere a segmentului vizat comparativ cu populația generală, aceasta din urmă fiind mai puțin vulnerabilă din perspectiva contaminarii cu noul coronavirus grație restrictiilor privind mobilitatea și socializarea impuse de către ordonanța de urgență (în medie, la locul de muncă, persoanele participante la studiu au intrat în contact cu cel puțin 30 de persoane, dintre care aproximativ jumătate au fost pacienți)
  • profilul ocupațional al membrilor gospodăriilor din care provin participanții la studiu ar putea prezenta similarități cu profilul ocupațional al populației adulte generale din urban.

Mai mult decât atât, dat fiind numărul destul de mare de angajați testați și buna distribuție a lor teritorială, precum și faptul că au avut contact social extins, respectiv au interacționat cu membrii de familie, au mers la cumpărături pentru alimente, s-au deplasat zilnic de la serviciu acasă, o parte dintre aceștia folosind transportul în comun, arată ca profilul lor nu este total diferit de cel al unor persoane obișnuite. Prin urmare cel mai probabil, rata de imunizare naturală de sub 2% evidențiată de acest studiu poate fi relevantă pentru populația României, care, cel mai probabil, nu are încă imunitate specifică pentru COVID-19.

2 Numărul foarte mic de cadre medicale și personal auxiliar infectate confirmă încă o dată faptul că măsurile de triaj și prevenție epidemiologică implementate de MedLife au funcționat.

Au fost introduse filtrele telefonice și cele de la intrarea în clinici, declarațiile pe proprie răspundere, purtarea echipamentelor de protecție de către personalul medical și suport, testarea preventivă și sistematică a cadrelor medicale, testarea temperaturii la intrarea în serviciu și lista poate continua. Toate acestea au contribuit la limitarea la minimum a numărului de persoane infectate și păstrarea personalul medical și auxiliar MedLife sănătos.

Rata de expunere a personalului la infecție a fost foarte ridicată, superioară populației generale. Printre sutele de mii de pacienți care au trecut pragul unităților MedLife de la debutul pandemei, au fost sute de pacienți cu patologie respiratorie acută, dar și zeci de pacienți care au refuzat să semneze declarația pe proprie răspundere privind istoricul de călătorie sau istoricul de contacți. Cu toate acestea, măsurile de protecție a personalului Medlife si-au dovedit eficientă, numărul celor infectați reprezentând mai puțin de 2% din totalul personalului.

3 Dat fiind faptul ca MedLife a implementat un set extins de măsuri de prevenție epidemiologică, iar acestea au avut direct impact asupra numărului foarte mic de persoane infectate, compania va putea adapta și translata aceste măsuri și în rândul altor companii pentru a le ajuta să își reia activitatea în condiții de siguranță. Printre cele mai importante măsuri care se vor putea translata enumerăm:

  • Introducerea filtrelor de triaj
  • Reguli de contact social și profesional
  • Declarație pe proprie răspundere
  • Purtarea echipamentelor de protecție
  • Dotarea unităților cu dezinfectanți și materiale sanitare de protecție
  • Informarea angajaților cu privire la nevoia de igienizarea a mâinilor și limitarea contactului social
  • Măsurarea temperaturii la intrarea în serviciu
  • Managementul circuitelor și odihna personalului
  • Testarea preventivă
  • Recalibrarea personalului din prima linie în funcție de starea de sănătate și rezistența la infecție

Măsurile vor fi calibrate în funcție de specificul și nevoile fiecarei companii în parte.

ECHIPA DE CERCETARE

Coordonator echipe laboratoare:

Dr. Roxana Vasilescu

medic primar medicină de laborator, Șef de laborator MedLife Grivița

Suport științific:

Dr. Valeriu Gheorghiță

medic primar boli infecțioase, doctor în medicină, Asistent Universitar UMF Dr. Carol Davila, Spitalul Universitar de Urgența Militar Central Dr. Carol Davila

Dr. Mihai Vârciu

medic primar endocrinologie, doctor în medicină, Șef de lucrări Universitatea Transilvania Brașov, Director medical MedLife Brașov.

Metodologie și eșantionare:

Andi Dumitrescu

consultant și expert în cercetare de piață cu o experiență de peste 20 de ani. Dl. Dumitrescu a condus compania GfK România, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.