Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Martie – Aprilie 2020
În contextul pandemiei de coronavirus, autoritățile române au instituit starea de urgență în data de 16 martie 2020. Odată cu această hotărâre, cu impact asupra economiei, dar și ca urmare a creșterii numărului de îmbolnăviri atât la nivel național, cât și mondial, au apărut întrebări referitoare la nivelul și ritmul de imunizare a populațiilor, pe scară largă, la COVID-19.
Vezi direct
În România, primul caz de COVID-19 a fost înregistrat, în mod oficial, în data de 26 februarie 2020. Ca urmare a creșterii numărului de persoane infectate și depășirii pragului de 150 de cazuri, în data de 16 martie autoritățile au declarat stare de urgență, moment în care aproape toate sectoarele economice și-au redus într-o masură mai mică sau mai mare activitatea.
Conform datelor de la Ministerul Muncii, aproape 250.000 de contracte de muncă au încetat, persoanele afectate nemaibeneficiind de măsura șomajului tehnic acoperit de stat. În plus, până la data de 22 aprilie, s-au înregistrat peste 1 milion de contracte de muncă suspendate: aprox. o treime din industria prelucrătoare, aprox. 20% din comerțul cu ridicata și amănuntul și mai mult de 10% din industria ospitalității (hoteluri și restaurante).
Restricțiile impuse atât populației, cât și agenților economici au reușit să încetinească răspândirea epidemiei pe teritoriul României, un cadru care, deși favorabil în ceea ce privește evoluția numărului de infectări, nu pare fezabil pe termen mediu și lung din perspectiva economică. Predicțiile specialiștilor nu sunt foarte optimiste, anticipându-se un alt doilea vârf al infectărilor la finalul acestui an, la care se adaugă și un termen estimat de 1 - 2 ani în ceea ce privește disponibilitatea unui vaccin care să confere imunitate organismului împotriva noului coronavirus.
Activitatea sistemului sanitar din România, atât cel public cât și cel privat, a fost și ea restrânsă, scopul fiind acela de:
Conform Institutului de Sănătate Publică, în urma centralizării datelor pentru săptămâna 13-19 aprilie 2020, unul din 7 cazuri diagnosticate cu COVID-19 a fost confirmat la personalul medical (1.031 de cazuri). Federația Solidaritatea Sanitară a numărat însă 1.743 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, centralizarea fiind făcută cu ajutorul datelor oficiale, al liderilor sindicali pe care îi au în fiecare unitate medicală sau direct de la salariaţii din sistemul sanitar. (https://www.rfi.ro/social-120460-insp-1031-de-cadre-medicale-au-covid-19-federatia-solidaritatea-sanitara-procentul-e)
MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private locale, a elaborat și implementat, o serie de măsuri și proceduri de triaj și protecție împotriva infectarii cu noul coronavirus pentru a asigura continuitatea activității în condiții de maximă siguranță atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical și non-medical.
Reluarea activității economice în condiții de maximă siguranță este poate cea mai mare provocare ținând cont de particularitățile virusului (ex. modalitatea de răspândire, rata de contagiozitate, inclusiv de la pacienți asimptomatici sau care prezintă simptome ușoare, ciclul replicativ viral mare, etc.), de tipurile de testări folosite (testele rapide au rată mare de eroare, testul PCR este mult mai precis, are însă o durata de procesare de aprox. 24-48 ore), de lipsa unui vaccin care sa prevină infecția cu SARS-CoV-2.
Impactul pe termen scurt/mediu, dar și lung asupra populației în ceea ce privește:
va fi puternic influențat de momentul în care economia își va reporni motoarele, de unde și preocuparea de a identifica soluții și un cadru de continuare a activității fără efecte negative asupra ratei de contaminare atât a populației active, cât și a populației vulnerabile (ex. oameni în vârstă sau cu comorbidități).
Persoanele selectate au fost testate cu scopul de a verifica proporția persoanelor care au dezvoltat anticorpi (IgG, IgM) sau care erau infectate în momentul desfășurării proiectului. În plus, subiecții selectați au participat la un sondaj de opinie de măsurare a modului în care contextul COVID-19 le-a influențat percepțiile, atitudinile și stilurile de viață.
Perioada de desfășurare a studiului:
24 martie – 30 aprilie 2020
Populația țintă:
populația adultă a României
Cadrul de eșantionare:
personalul medical (medici, asistente, infirmiere)
Eșantion reprezentativ de n:
= 1,005 respondenți
Metodologia de eșantionare: probabilistică, stratificată, multi-stadială
Reprezentativitate: eșantionul construit este reprezentativ pentru personalul medical (medici, asistente, infirmiere) și auxiliar (recepție, administrativ, etc.) MedLife care intră în mod curent în contact cu pacienții. Pentru anumite rezultate ale studiului, cum ar fi cele legate de rata de imunizare, extrapolarea la nivelul întregii populații s-ar putea valida din următoarele considerente:
Mărimea eșantionului
Tipul de măsurători:
Profilul demografic al respondentului
Din perspectiva caracteristicilor demografice, infirmierele par să fie categoria cea mai vulnerabilă în ceea ce privește urmările unei posibile infectări cu SARS-CoV-2, dar și a potențialului de transmitere a virusului altor persoane. Este categoria cu cea mai mare medie de vârstă (1 din 2 au peste 50 de ani), cu cel mai mare numar mediu de membri în gospodărie, ponderea infirmierelor nevoite să facă naveta fiind mult peste valoarea înregistrată la nivelul întregului personal MedLife (38% versus 26%).
Caracteristici demografice
Rezultatele studiului arată că din cei peste 1.000 de subiecți testați, cadre medicale și personal auxiliar propriu, au fost identificate pozitiv prin RT-PCR 4 persoane, infirmieri și asistenți medicali din București și Arad, cazurile fiind deja făcute publice de către MedLife. Datele studiului arată că rezultatele testelor serologice s-au corelat în proporție foarte ridicată cu rezultatele testelor RT-PCR. Astfel, toate cele 4 persoane detectate pozitiv prin RT-PCR, introduse voit în eșantion pentru verificarea metodei, au fost confirmate de testele serologice. În plus, au fost detectați anticorpi IgG alte 16 persoane, respectiv 1,6% din totalul de 1.005 de subiecți testați.
Potrivit aceluiași studiu, testele rapide au o precizie mai scăzută și este posibil să se dovedească ineficiente în contextul clinic al pacienților. Se mai impune precizarea că absolut toate persoanele testate cu excepția celor 4 detectate pozitiv prin RT PCR erau la data efectuării testelor total asimptomatici. În acest sens, s-a testat temperatura și orice alt simptom specific infecțiilor respiratorii acute.
Testele serologice pot fi folosite cu succes pentru supravegherea epidemiologică prin testări serologice a cadrelor medicale și pot fi extinse către populații mari, mai ales izolate, pentru evaluarea răspunsului imun ca urmare a infecției naturale inaparentă sau aparentă clinic, și în corelație cu RT-PCR pentru stabilirea diagnosticului final.
Impactul COVID-19 asupra activității profesionale
Chiar dacă în perioada COVID-19 de după instalarea stării de urgență numărul contactelor din spital/ policlinica s-a redus semnificativ în toate segmentele analizate – medici, asistente, infirmiere, recepție, personal administrativ, expunerea personalului MedLife și, implicit, riscul de infectare sunt semnificative și probabil net superioare valorilor înregistrate în randul populației generale.
Starea de urgență a influențat cu aproximativ 38% numărul contactelor din spital/policlincă.
Numărul de persoane cu care personalul medical și auxiliar MedLife a intrat în contact în medie într-o zi (în spital/ policlinică)
Impactul COVID-19 asupra stilului de viață
Ambele contexte, atât cel profesional, cât și cel privat, reflectă un individ activ din punct de vedere social, angajat săptămânal și în alte activități în afara locuinței, nevoit să folosească nu doar autoturismul propriu, dar și mijloacele de transport în comun.
26% din personal folosește cel mai frecvent un mijloc de transport în comun pentru a se deplasa înspre și dinspre spital/policlinică.
Mai mult, în rândul tuturor segmentelor, putem observa prezența contactelor față în față și cu alte persoane decât cele din propria gospodărie sau spital/policlinică (pacienți, colegi), surprinzând, astfel, pentru marea majoritate activitățile voluntare oferite de respondenți care au oferit ajutor medical rudelor și prietenilor și au facut aprovizionarea pentru rude și prieteni.
Persoanele împreună cu care locuiesc cei intervievați, la rândul lor, ar putea reprezenta o posibilă sursă de infectare cu SARS -CoV-2 dat fiind profilul social al acestora:
- 65% dintre respondenți au declarat că în gospodăria lor există cel puțin un membru care a intrat în contact și cu alte persoane din afara gospodăriei;
- Aproape jumătate dintre respodenți au declarat că există cel puțin un membru în gospodărie care s-a deplasat la serviciu în ultimele 7 zile, la care se adaugă și alte activități realizate în afara locuinței cum ar fi cumpărăturile, activitatea fizică (inclusiv plimbări) sau îngrijirile/ asistența acordată altor persoane.
Activități desfășurate în afara casei în ultimele 7 zile
Mijlocul de transport folosit cel mai des pentru deplasarea înspre și dinspre spital/policlinică în ultimele 7 zile
Incidența cumpărăturilor online în ultimele 7 zile
Impactul COVID-19 asupra celorlalți membri ai gospodăriei
Atitudinea față de COVID-19
Măsurile de protecție adecvate nu doar ca au protejat personalul MedLife împotriva COVID-19, dar au întărit în rândul angajaților sentimentul de control, aceștia simțindu-se mai puțin vulnerabili în fața virusului.
39% dintre respondenți NU se simt vulnerabili în fața noului coronavirus, principalele motive invocate fiind: măsrile de protecție din spital (37%), rata de contagiozitate a virusului (30%), starea de sănătate (23%).
Atitudine față de starea de sănătate
Atitudine față de virus
Prin urmare, până la apariția unui vaccin, elaborarea unui cadru de măsuri de protecție pentru angajații companiilor, astfel încât aceștia să își poată continua activitatea, devine prioritate pentru a nu adânci și mai multe efectele negative pe care pandemia le-a avut și le va avea asupra economiei și, implicit, nivelului de trai și calității vieții populației.
Pentru anumite rezultate ale studiului, cum ar fi cele legate de rata de imunizare, extrapolarea la nivelul populației generale s-ar putea valida din următoarele considerente:
Mai mult decât atât, dat fiind numărul destul de mare de angajați testați și buna distribuție a lor teritorială, precum și faptul că au avut contact social extins, respectiv au interacționat cu membrii de familie, au mers la cumpărături pentru alimente, s-au deplasat zilnic de la serviciu acasă, o parte dintre aceștia folosind transportul în comun, arată ca profilul lor nu este total diferit de cel al unor persoane obișnuite. Prin urmare cel mai probabil, rata de imunizare naturală de sub 2% evidențiată de acest studiu poate fi relevantă pentru populația României, care, cel mai probabil, nu are încă imunitate specifică pentru COVID-19.
Au fost introduse filtrele telefonice și cele de la intrarea în clinici, declarațiile pe proprie răspundere, purtarea echipamentelor de protecție de către personalul medical și suport, testarea preventivă și sistematică a cadrelor medicale, testarea temperaturii la intrarea în serviciu și lista poate continua. Toate acestea au contribuit la limitarea la minimum a numărului de persoane infectate și păstrarea personalul medical și auxiliar MedLife sănătos.
Rata de expunere a personalului la infecție a fost foarte ridicată, superioară populației generale. Printre sutele de mii de pacienți care au trecut pragul unităților MedLife de la debutul pandemei, au fost sute de pacienți cu patologie respiratorie acută, dar și zeci de pacienți care au refuzat să semneze declarația pe proprie răspundere privind istoricul de călătorie sau istoricul de contacți. Cu toate acestea, măsurile de protecție a personalului Medlife si-au dovedit eficientă, numărul celor infectați reprezentând mai puțin de 2% din totalul personalului.
Măsurile vor fi calibrate în funcție de specificul și nevoile fiecarei companii în parte.
Coordonator echipe laboratoare:
Dr. Roxana Vasilescu
medic primar medicină de laborator, Șef de laborator MedLife Grivița
Suport științific:
Dr. Valeriu Gheorghiță
medic primar boli infecțioase, doctor în medicină, Asistent Universitar UMF Dr. Carol Davila, Spitalul Universitar de Urgența Militar Central Dr. Carol Davila
Dr. Mihai Vârciu
medic primar endocrinologie, doctor în medicină, Șef de lucrări Universitatea Transilvania Brașov, Director medical MedLife Brașov.
Metodologie și eșantionare:
Andi Dumitrescu
consultant și expert în cercetare de piață cu o experiență de peste 20 de ani. Dl. Dumitrescu a condus compania GfK România, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.