STUDIU PRIVIND RATA DE IMUNIZARE LA NOUL CORONAVIRUS ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI DIN SUCEAVA
18 – 27 mai 2020
CONTEXT
La finalul lunii martie, Suceava a devenit epicentrul epidemiei de coronavirus la nivel național, conducând de departe topul cu cel mai mare număr de îmbolnăviri, atât ca valoare absolută, cât și la mia de locuitori.
EȘANTIONARE ȘI ABORDARE METODOLOGICĂ
- Grup țintă: populația orașului Suceava cu vârsta peste 25 de ani
- Mărimea eșantionului: 512 persoane
- Mărimea cadrului de eșantionare: 2,475 persoane
- Metode de testare: metoda moleculară RT-PCR, considerată gold standard pentru idetificarea viruslui SARS-CoV-2 și testarea serologică prin metoda Chemiluminiscentă.
PRINCIPALELE CONCLUZII
- 20% din populatia Sucevei cu vârsta de peste 25 de ani a fost imunizată natural pentru COVID-19.
- Rata de imunizare naturală este de 29% în categoria de vârstă 45 – 54 de ani și de 3 ori mai mică în rândul persoanelor tinere cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani.
- Vârsta și clasa socială sunt principalele caracteristici discrimatorii în ceea ce privește ponderea celor care au dezvoltat anticorpi specifici împotriva noului coronavirus.
CONTEXT
Până la data de 24 mai 2020, pe teritoriul României au fost confirmate, în urma testelor de laborator, peste 18 000 de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, variația la nivel de județ în funcție de numărul de cazuri la mia de locuitori fiind foarte mare.
Suceava este epicentrul epidemiei din România, conducând de departe topul cu cel mai mare numar de îmbolnăviri, atât ca valoare absolută (3 438), cât și la mia de locuitori (5.42).
În lipsa altor argumente (cum ar fi, de exemplu, cele de natură genetică), aderența foarte mică a populației la recomandările și măsurile prevăzute în ordonanțele de urgență coroborată cu ineficiența măsurilor luate de către entitățile juridice (ex. spitale) ar putea explica realitatea din Suceava.
Suceava devine, astfel, subiectul unui studiu de caz și, implicit, o oportunitate de analiză care să ghideze autoritățile în ceea ce privește ghidul de recomandări, reguli, măsuri ulterioare ieșirii din starea de urgență, astfel încat evoluția numărului de infectări să urmeze trendul descrescător așteptat.
În Suceava, rata de deces în rândul celor infectați cu virusul SARS-CoV-2 se situează, însă, sub media națională (5.8% versus 6.6%).
Județele Galați, Hunedoara, Arad și Mureș merită, de asemenea, o atenție deosebită din partea autorităților, acestea evidențiindu-se atât printr-un număr mare de îmbolnăviri, cât și printr-o rată mare a deceselor.
PROVOCĂRI
Limitările prezentei cercetări sunt similare cu limitările sondajelor serologice de măsurare a nivelului de imunizare a populației, desfășurate în această perioadă și de către alte țări (ex. SUA, UK, Franța, Suedia, etc.). Se pleacă de la premisa că populația totală și populația dispusă să se testeze sunt similare din perspectiva indicatorilor de laborator măsurați (procentul celor cu PCR pozitiv, procentul persoanelor imunizate).
Cadrul de eșantionare este format din 2500 de persoane cu vârsta de peste 25 de ani, rezidente în orașul Suceava.
Membrii comunității din Suceava interesați de testare au avut la dispoziție numere de telefon la care puteau contacta echipa MedLife pentru a stabili o programare în vederea prelevarii de probe biologice.
Selecția persoanelor din rândul voluntarilor s-a facut astfel încât eșantionul de analiză să fie reprezentativ pentru locuitorii orașului Suceava, acesta respectând stucturile demografice din perspectiva carcateristicilor demografice (gen, vârstă, educație) ale populației generale.
Abordarea metodologică implementată în Mun. Suceava permite monitorizarea în timp a evoluției persoanelor imunizate și realizarea de analize comparative cu rezultatele studiilor similare desfășurate în alte orașe, județe, regiuni sau țări.
ÎNTREBĂRI DE CERCETARE
- Care este rata de imunizare naturală față de SARS-CoV-2 în rândul populației municipiului Suceava?
- Care sunt caracteristicile demografice ale persoanelor imunizate la noul coronavirus?
- Care sunt grupele demografice cu cea mai mare deschidere față de testerea pentru COVID-19?
- Care sunt grupele demografice cu cel mai mic interes manifestat față de testarea COVID-19 (*)?
(*) Motivațiile din spatele neparticipării la program exclud componenta financiară întrucât compania MedLife a subvenționat integral acest demers, singurul efort din partea populației fiind timpul investit pentru deplasarea la unitatea medicală la care s-a efectuat testarea.
ABORDARE METODOLOGICĂ
Perioada de desfășurare a studiului:
18 – 27 mai 2020
Populația țintă:
populația orașului Suceava cu vârste peste 25 de ani
Mărimea eșantionului:
512 persoane
Mărimea cadrului de eșantionare:
2,474 persoane
Recrutarea subiecților s-a efectuat în 3 etape după cum urmează:
- Etapa 1 – desfășurarea campaniilor de comunicare prin care MedLife a informat populația orașului Suceava despre demers (scop, modalitatea de înscriere în programul de testare).
- Etapa 2 – construirea cadrului de eșantionare, i.e. baza de date cu persoanele rezidente în Suceava care și-au exprimat acordul pentru participare la program și pentru contactarea ulterioară de către personalul MedLife în vederea stabilirii unei programări.
- Etapa 3 – extragerea eșantionului cu respectarea caracteristicilor demografice ale populației generale din Suceava (gen, vârstă, educație).
Analiza informațiilor s-a desfășurat în 2 etape după cum urmează:
Testarea prin metoda moleculară RT-PCR:
Testarea serologică pentru determinarea anticorpilor de tip IgG:
- ETAPA 1 - prelevarea probelor de la voluntarii selectați la pasul anterior și efectuarea testelor de laborator, respectiv testare prin metoda moleculară RT- PCR, considerată gold standard pentru identificarea virusului SARS-CoV-2 și testarea serologică prin metoda Chemiluminiscența.
- pentru extracție ARN am folosit extractorul automat Magna 96 de la Roche împreună cu kitul MagNA Pure 96 DNA and Viral NA; pentru amplificare am folosit Kitul qRT-PCR - Allplex SARS-cov-2 de la Seegene.
- Principiul metodei: qRT-PCR - PCR cu reverstranscriptie ce permite amplificarea a 3 ținte din genomul viral pentru o detectare specifică și cu o sensibilitate înaltă (respectiv N, E, RdRp).
- Producător: Abbott Ireland Diagnostic Division, Ireland
- Principiul metodei: determinare calitativă a anticorpilor de tip IgG anti-nucleocapsida SARS-CoV- 2 prin reacție imunologică automată, în doi timpi, prin chemiluminiscență cu microparticule acoperite cu antigen (CMIA)
- Analizor de lucru: Abbott Architect i2000
- ETAPA 2 - prelucrarea statistică a rezultatelor care a constat în estimarea proporției celor care au dezvoltat anticorpi specifici pentru COVID-19 și profilarea grupurilor de interes (imunizați versus total).
REZULTATE
Aprox. 3,100 de locuitori ai orașului Suceava cu vârsta peste 25 de ani aveau PCR pozitiv în momentul desfășurării studiului.
Dintre acestea, 1 din 10 persoane diagnosticate cu COVID-19 s-a infectat recent, cu mai puțin de 20 de zile înainte de perioada de testare.
20% din populația țintă, aprox. 16,500 persoane, au fost imunizate natural în urma infectarii cu virusul SARS-CoV-2.
CONCLUZII
1 20% din populația de peste 25 de ani a Municipiului Suceava a fost imunizată natural pentru COVID-19
Rezultatul cercetarii evidentiază că imunitatea de grup nu va fi dobândită prea curând ținând cont de diferența foarte mare înte procentul obținut și pragul de 60-70%, cât ar trebui atins pentru a se obține imunitatea colectivă.
Profilul demografic al persoanelor imunizate
2 Vârsta este principala caracteristică demografică ce discriminează în ceea ce privește ponderea celor care au dezvoltat anticorpi specifici împotriva noului coronavirus. Rata de imunizare naturală este 29% în categoria de vârsta 45 – 54 de ani, și de 3 ori mai mică în rândul persoanelor tinere cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani.
Proporția persoanelor care au fost imunizate variază semnificativ de la o categorie de vârstă la alta. Cele mai expuse au fost persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani, în rândul cărora testele de laborator au indicat prezența anticorpilor specifici pentru 29% dintre acestea. La polul opus îi regăsim pe tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani pentru care nivelul de imunizare naturală este de 3 ori mai mic.
Un factor cu impact asupra variației ratei de imunizare în categoriile de vârstă este nivelul de educație - cu cât mai scăzut, cu atât mai mare proporția celor care au fost imunizați. Ponderea persoanelor imunizate natural pentru COVID-19 cu studii (post)universitare este superioară în categoria 25-44 comparativ cu cele din categoria de vârstă 45+.
Cel mai mare nivel de imunizare naturală se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani. Persoanele tinere (25-34 ani) și cele cu educație superioară se remarcă prin cele mai mici rate de imunizare.
3 Clasa socială este, de asemenea, un predictor pentru nivelul de imunitate naturală față de noul coronavirus. Persoanele cu educație superioară sunt mai deschise și interesate de programul de testare, dar și mai puțin expuse riscului de infectare.
Astfel, pentru angajații cu studii superioare, dar și antreprenorii sau persoanele cu responsabilități de conducere, riscul de infectare este semnificativ mai mic comparativ cu restul populației, ca urmare a unui cumul de factori ce țin, foarte probabil, atât de mediul și regimul de lucru, cât și de complianța la măsurile de prevenție recomandate sau impuse de specialiști și autorități (igiena, distanța socială, mobilitate).
Nu doar rata de infectare, dar și interesul manifestat pentru programul de testare se corelează cu ultima școală absolvită. Astfel, proporția persoanelor cu educație superioară în rândul celor care au răspuns pozitiv invitației de a se testa este net superioară ponderii înregistrate la nivelul populației generale.
Un interes vizibil crescut față de programul gratuit MedLife de detectare a anticorpilor anti SARS-CoV-2 au manifestat persoanele cu educație superioară și vârstă cuprinsă între 35 si 44 de ani. Comparativ cu barbații, femeile au fost mai motivate să se testeze pentru COVID-19. La polul opus, cu cel mai mic interes față de program s-au evidențiat persoanele peste 64 de ani, cu educație medie și inferioară.
ECHIPA DE CERCETARE
Studiul a fost realizat de către MedLife în cadrul laboratorului central MedLife din București.
Coordonator echipe laboratoare:
Dr. Roxana Vasilescu
medic primar medicină de laborator, Șef de laborator MedLife Grivița
Personal tehnic implicat în testarea serologică:
Irina Stoica
chimist principal
Elvira Teianu
chimist principal
Elena Pasarica
biolog principal
George Militaru
biolog
Andrada Popescu
biochimist
Suzana Marin
biochimist specialist
Anca Niculae
biochimist
Emilia Popescu
chimist
Personal tehnic testare RT-PCR:
Dumitru Jardan
biolog principal, doctor în științe medicale, coordonatorul departamentuluu de Biologie Moleculară
Teletin Diana
biolog
Palade Andi
biolog principal
Graur Marian
biolog specialist
Stanciulescu Adelina
biolog
Samu Maria
biolog
Suport științific:
Dr. Mihai Vârciu
medic primar endocrinologie, doctor în medicină, Șef de lucrări Universitatea Transilvania Brașov, Director medical MedLife Brașov
Metodologie și eșantionare
Andi Dumitrescu
consultant și expert în cercetare de piață cu o experiență de peste 20 de ani. Dl. Dumitrescu a condus compania GfK România, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.