Centrul de Excelență în Gastroenterologie
MedLife Grivița

Examinarea ecografică reprezintă o metodă neinvazivă si nedureroasă de investigare a abdomenului, sânilor, cordului, tiroidei, testiculelor, vaselor periferice sau maselor ganglionare.

Procedura nu necesită o pregătire specială dar, uneori, medicul îți poate cere să consumi mai multe lichide înainte de examenul ecografic, pentru o mai bună vizualizare a organelor din pelvis.

Colonoscopia este recomandată tuturor persoanelor de peste 50 ani, în absența oricăror simptome, pentru prevenția cancerului colorectal. Colonoscopia poate fi recomandată și pacienților cu vârsta până în 50 ani, în următoarele situații:

• pierderea de sânge prin scaun, evidențierea sau depistarea prin țestul a hemoragiilor oculte;
• simptome gastointestinale fără cauză aparentă: tulburări de tranzit intestinal, constipație/diaree, dureri abdominale, modificări ale formei scaunului;
• identificarea unui sindrom anemic;
• în cazul în care, la o altă investigație, au fost descrise modificări la nivelul colonului;
• suspiciune de polipi, cancer;
• boli inflamatorii;
• evaluarea pacienților care au în familie rude diagnosticate cu cancer colorectal, deoarece poate crește riscul.

Cum se face colonoscopia?

Pentru colonoscopie, este bine să existe o recomandare de la medic. Aceasta poate fi de la medicul de familie, internist, chirurg sau gastroenterolog. Manevra poate fi efectuată și la cererea pacientului, în urma unei discuții cu medicul care efectuează manevra.

Cu 7 zile înainte de manevră, trebuie întreruptă medicația orală pentru medicamente, pe bază de fier sau bismut.

Medicul care face investigația, respectiv medicul anestezist, trebuie informați despre bolile avute anterior, intervenții chirurgicale și eventualul tratament medicamentos pe care pacientul îl urmează, respectiv alergii la medicamente.

Dacă pacientul urmează medicație anticoagulantă, trebuie anunțat înainte de manevră cu minim 5 zile. În funcție de recomandările medicului cardiolog, tratamentul poate fi oprit sau înlocuit.

Dacă pacientul are diabet zaharat trebuie anunțat în momentul programării pentru a fi programat în cursul dimineții. Pacientul diabetic aflat în tratament cu antidiabetice orale sau insulină, în lipsa aportului alimentar, în timpul pregătirii pentru colonoscopie necesită ajustarea dozelor/oprirea temporară a medicației pentru evitarea hipoglicemiei. Medicația cardiologică, respectiv psihiatrică, se administrează anterior procedurii, după schema stabilită.

Pregătirea pentru colonoscopie

ATENȚIE! Stabilirea unui diagnostic corect depinde în mare măsură de corectitudinea cu care pacientul urmează recomandările medicului.

Pentru efectuarea unei colonoscopii de calitate, intestinul trebuie să fie curat pentru a permite medicului să evalueze corect mucoasa colonică. În acest scop, trebuie urmată o pregătire adecvată.

Cu 5 zile înainte de manevră, nu se consumă legume (roșii, ardei) și fructe cu sâmburi, semințe (strugure, pepene, kiwi, smochine, goji).

Este recomandat să consumăm supă clară, lactate (iaurt, smântână, brânză), pâine albă, ou, carne slabă. Este recomandat ca alimentele să fie consumate în cantități mici și bine preparate.

În ziua dinaintea explorării, este recomandat să fie consumat dimineața un ceai și la prânz supă clară, fără mâncare solidă. După ora 15, nu se mai mănâncă.

Variantele de laxative sunt diverse: citrafleet, movieprep, picoprep, fortrans, eziclean. Modul de administrare și prepararea diferă atât în funcție de laxative, cât și de ora programării. Pentru pregătire, pacientul trebuie să urmeze indicațiile date de medic sau instrucțiunile din partea clinicii.

Dacă pacientul dorește ca manevra să fie efectuată cu sedare, trebuie să anunțe înainte și el se va prezenta la clinică cu o oră înainte.

Dacă colonoscopia a fost efectuată cu sedare, după manevră pacientul va fi condus în salon, unde va sta 30-60 minute, apoi nu va avea voie sa conducă mașina 24 ore.

Este recomandat ferm ca pacientul să vină însoțit.

Cum se desfășoară colonoscopia?

Medicul îi explică pacientului cum decurge investigația și îi răspunde la întrebările adresate. Dacă pacientul efectuează colonoscopia cu sedare premergător colonoscopiei, va face consult preanestezic. Apoi, pacientul va primi formularele de acord informat pe care le va citi, completa și semna.

Pacientul va fi întins pe pat pe partea stângă. În funcție de alegerea pacientului, va fi sedat și monitorizat permanent: tensiune arterială, puls, respirație.

Inițial, se va efectua teșeul rectal, apoi colonoscopul va fi introdus prin orificiul anal și va parcurge întreg colonul și partea distală din ileon. În timpul manevrei, în funcție de leziunile depistate, acestea pot fi biopsate sau pot fi realizate polipectomii. Când apar sângerări, pot fi injectate medicamente sau folosite hemoclipuri. După procedură, pacientul este condus în salon pentru perioada de recuperare.

Discomfortul post procedură de regulă este minor și implică meteorims, flatulență sau ușoară durere din cauza insuflării aerului.

În cadrul clinicii, pentru manevra de colonoscopie sunt atribuite 40 de minute, dar manevra durează 10-15 minute.

După efectuarea colonoscopiei, medicul va comunica pacientului rezultatul investigației, precum și eventualele modificări clinicice care pot apărea în restul zilei.

În cazul recoltării de probe biologice, pacientul va aștepta rezultatul examenul histopatologic între 14 – 21 zile.

Contraindicațiile colonoscopiei

• Pacient necooperant
• Diverticulită
• Femei însărcinate
• Infarct miocardic acut

Complicațiile colonoscopiei

Colonoscopia este asociată cu complicații diverse, legate de pregătirea colonului, sedare și manevra efectivă.

Complicațiile corelate cu pregătirea colonului sunt:

• Deshidratarea
• Hipotensiunea
• Tulburări hidroelectrolitice
• Sindrom subocluziv sau ocluziv

Complicații legate de manevră:

• Dureri abdominale
• Tulburări cardiace
• Hemoragii: pot apărea după biopsii sau scoaterea unui polip. Pot necesita transfuzii de sânge sau tratament chirurgical (1-2%)
• Perforația: dacă are loc, poate fi necesar tratament chirurgical (0,1 – 3%)

Documente necesare în momentul prezentării pentru colonoscopie

• Act de identitate/ pașaport
• Recomandare scrisă
• Documente medicale anterioare
• Card de sănătate/ adeverință înlocuitoare de card și bilet de trimitere valabil de la medicul de familie/ medic specialist, în cazul în care investigația se efectuează din fondurile CAS

Endoscopia digestivă superioară poate diagnostica leziuni descoperite prin prelevarea biopsiei, sau poate fi utilizată terapeutic pentru extirparea polipilor, oprirea hemoragiilor digestive, ligatura de varice esofagiene, dilatarea stenozelor esofagiene. Endoscopia digestivă superioară se poate efectua cu anestezie locală sau cu sedare profundă.

Când este indicată endoscopia digestivă superioară?

• în cazul rudelor pacienților cu cancer gastric sau la pacienții care au istoric de rezecție gastrică, aceștia având risc mai mare de a dezvolta cancer gastric
• în cazul pacienților care au ciroză
• în cazul durerilor de etaj abdominal superior/ senzație de greață/ vărsături persistente
• dureri sau arsuri retrosternale
• hemoragii digestive manifeste-vărsătură cu sânge (hematemaza) sau scaun cu sânge negru, digerat (melena)
• investigarea unei anemii
• scădere ponderală inexplicabilă
• dificultăți la înghițire – disfagie
• durere de înghițire – odinofagie
• diagnostic de certitudine pentru infecția cu helicobacter pylori (test rapid de culoare cu exament histopatologic)

Când se face endoscopia digestivă superioară?

Pentru endoscopia digestivă superioară este bine să existe o recomandare de la medic. Aceasta poate să fie de la medic de familie, internist, chirurg sau gastroenterolog. Manevra poate fi efectuată și la cererea pacientului, în urma unei discuții cu medicul care efectuează manevra.

Medicul care face investigația, respectiv medicul anestezist, trebuie informați despre bolile avute anterior, intervenții chirurgicale și eventualul tratament medicamentos pe care pacientul îl urmează, respectiv alergii la medicamente și xilină.

Dacă pacientul urmează medicație anticoagulantă, trebuie anunțat înainte de manevră cu minim 5 zile. În funcție de recomandările medicului cardiolog, tratamentul poate fi oprit sau înlocuit.

Dacă pacientul are diabet zaharat, trebuie anunțat în momentul programării, pentru a fi programat în cursul dimineții. Pacientul diabetic aflat în tratament cu antidiabetice orale sau insulină, în lipsa aportului alimentar, în timpul pregătirii pentru endoscopie necesită ajustarea dozelor/oprirea temporară a medicației pentru evitarea hipoglicemiei. Medicația cardiologică se administrează anterior procedurii, după schema stabilită.

Pregătirea pentru endoscopia digestivă superioară

ATENȚIE! Stabilirea unui diagnostic corect depinde în mare măsură de corectitudinea cu care pacientul urmează recomandările. Pentru efectuarea unei endoscopii digestive superioare de calitate, segmentele de tub digestive investigate trebuie să fie curate pentru a permite medicului să evalueze corect mucoasa digestivă. În acest scop, trebuie urmată o pregătire adecvată.

Pacientul nu va mânca cu cel puțin 8 ore înainte de manevră și nu va bea lichide cu cel puțin 4 ore înaintea procedurii.

Dacă pacientul dorește ca manevra să fie efectuată cu sedare, trebuie să anunțe anterior și el se va prezenta la clinică cu o oră înainte.

Dacă endoscopia digestivă superioară a fost efectuată cu sedare, după manevră pacientul va fi condus în salon unde va sta 30-60 minute, apoi nu va avea voie sa conducă mașina 24 ore.

Este recomandat ferm ca pacientul să vină însoțit!

Cum se desfășoară endoscopia digestivă superioară

Medicul îi explică pacientului cum decurge investigația și îi răspunde la întrebări. Dacă pacientul efectuează endoscopia digestivă superioară cu sedare, premergător manevrei va face consult preanestezic. Apoi, pacientul va primi formulare de Acord Informat pe care le va citi, le va completa și apoi semna.

În laboratorul de endoscopie se vor scoate protezele dentare mobile, ochelarii și protezele auditive. Pacientul va fi întins pe partea stângă pe pat. Se va monta o piesă de plastic, de unică folosință în cavitatea bucală, pentru a proteja dantura și endoscopul. În funcție de alegerea pacientului, va fi sedat și monitorizat permanent: tensiune arterială, puls și respirație.

Endoscopul va fi introdus pin cavitatea bucală și va parcurge esofagul, stomacul și duodenul. În timpul endoscopiei, în funcție de informațiile obținute endoscopia se poate utiliza pentru diagnostic sau în scop terapeutic, când se efectuează diverse manevre și proceduri.

Discomfortul post procedură poate consta în eructații sau ușoară sensibilitate la nivelul faringelui, simptome care nu necesită tratament.

După endoscopie, pacientul nu are voie să mănânce și să bea aproximativ 60 minute.

În cadrul clinicii, pentru manevra de endoscopie digestivă superioară, sunt stabilite 30 de minute, din care manevra durează aproximativ 5 minute.

După efectuarea endoscopiei, medicul va comunica pacientului rezultatul investigației precum și eventuale modificări clinice car pot apărea în restul zilei.

În cazul recoltării de probe biologice, pacientul va aștepta rezultatul examenului histopatologic între 14-21 zile.

ATENȚIE! Dacă apar dureri abdominale, vărsături, sângerări, scaune negre, trebuie anunțat medicul curant sau serviciul de urgență.