Diabet gestațional

Alte denumiri: Diabet mellitus gestațional

Descoperă informații utile despre diabet gestațional: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre diabetul gestațional

Diabetul gestațional reprezintă o tulburare a toleranței la glucoză care apare pe parcursul sarcinii şi este cea mai frecventă afecțiune la femeile însărcinate. În termeni medicali este cunoscut sub denumirea de „diabet mellitus gestațional”.

Diabetul este o boală a metabolismului în care nivelul zahărului din sânge crește, ceea ce afectează funcțiile organismului.

Diabetul gestațional apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau aceasta nu poate stimula receptorii săi datorită insulinorezistenței pentru a putea controla astfel nivelul glicemiei, aceasta ducând la creșterea nivelului de glucoză din sânge peste limitele normale. Dacă nu este tratată corespunzător, afecțiunea poate avea efecte grave asupra fătului, însă se poate trata dacă este descoperită în fază incipientă.

Cauze

Diabetul gestațional apare atunci când organismul femeii însărcinate nu reușește să mențină un echilibru între necesarul crescut de insulină și capacitatea pancreasului de a o produce. Mecanismul central implică rezistența la insulină indusă de sarcină, accentuată de factori genetici, metabolici și hormonali.

Modificări hormonale în sarcină

Pe parcursul sarcinii, placenta secretă o serie de hormoni cu rol în dezvoltarea fătului, dar care au și efecte metabolice semnificative:

Lactogenul placentar uman (hPL);
Progesteronul;
Estrogenii;
Cortizolul;
Hormonul de creștere placentar.

Acești hormoni au efect antagonist față de insulină, reducând sensibilitatea celulelor la acțiunea ei. Astfel, organismul mamei dezvoltă o rezistență fiziologică la insulină, fenomen normal, menit să asigure o disponibilitate crescută a glucozei pentru făt.

La unele femei, pancreasul nu poate compensa această rezistență printr-o secreție suplimentară de insulină, ceea ce duce la apariția hiperglicemiei și, implicit, a diabetului gestațional.

Factori genetici și predispoziție familială

Există o componentă ereditară importantă. Femeile care au în familie rude de gradul I cu diabet zaharat tip 2 prezintă un risc mai mare de a dezvolta diabet gestațional. Acest lucru sugerează o predispoziție genetică la rezistența la insulină și la deficitul de secreție pancreatică compensatorie.

Factori metabolici și stil de viață

Mai multe condiții preexistente pot favoriza apariția diabetului gestațional:

Obezitatea sau supraponderalitatea înainte de sarcină – cresc rezistența la insulină;
Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) – asociat cu disfuncții hormonale și rezistență la insulină;
Hipertensiunea arterială cronică sau dislipidemia – indică un teren metabolic fragil;
Sedentarismul și dieta hipercalorică – accentuează rezistența la insulină.

Factori legați de sarcină

Anumiți factori specifici gestației pot contribui la instalarea diabetului:

Vârsta maternă avansată (>30–35 ani);
Sarcina multiplă (gemeni, tripleți) – crește nivelul hormonilor placentari;
Greutatea mare a fătului (macrosomie) sau antecedente de nașteri cu făt >4 kg;
Antecedente de diabet gestațional la sarcini anterioare – cresc riscul de recurență.

Factori de risc

O femeie însărcinată este predispusă să dezvolte diabet gestațional dacă prezintă următorii factori de risc:

este supraponderală sau obeză (are un indice de masă corporală mai mare de 25);
are sub 25 de ani;
are o naștere anterioară cu bebeluș mai mare de 4 kilograme greutate;
la sarcinile anterioare a avut diabet gestațional;
are istoric medical de diabet în familie;
are predispoziție genetică;
apartenența etnică;
suferă de sindromul ovarelor polichistice;
are un stil de viaţă sedentar.

Simptome

Diabetul gestațional este, în majoritatea cazurilor, asimpomatic și este descoperit la testele de rutină din sarcină, în special la testul de toleranță la glucoză orală (TTGO) efectuat între săptămânile 24–28 de gestație. Totuși, atunci când nivelurile glicemice sunt semnificativ crescute, pot apărea manifestări clinice specifice hiperglicemiei.

Sete excesivă (polidipsie)

Femeile gravide pot resimți o senzație persistentă de sete, mai intensă decât în mod normal. Aceasta apare deoarece organismul încearcă să compenseze pierderea de lichide cauzată de glicozurie (eliminarea de glucoză prin urină).

Urinare frecventă (poliurie)

Hiperglicemia determină eliminarea glucozei în urină, ceea ce atrage o cantitate mai mare de apă. Astfel, gravida va simți nevoia să urineze mai des și în volume mai mari. Este important de diferențiat această poliurie de frecvența urinară fiziologică a sarcinii, care este cauzată de compresia uterului pe vezica urinară.

Foame exagerată (polifagie)

În ciuda unei alimentații suficiente, femeia însărcinată poate resimți senzația de foame permanentă, deoarece glucoza nu este utilizată eficient de celulele organismului din cauza rezistenței la insulină.

Oboseală și lipsă de energie

Hiperglicemia persistentă poate afecta metabolismul energetic celular, ceea ce duce la senzație de slăbiciune, oboseală accentuată și scăderea capacității de concentrare.

Tulburări de vedere

Creșterea glicemiei poate determina fluctuații ale vederii, cu episoade de vedere încețoșată. Acest simptom apare din cauza modificării temporare a formei cristalinului prin variațiile de osmolaritate.

Infecții recurente

Gravidele cu diabet gestațional prezintă predispoziție la: infecții urinare (cistite, pielonefrite) și candidoză vaginală recurentă din cauza nivelurilor crescute de glucoză care favorizează dezvoltarea bacteriilor și fungilor.

Important:

Deoarece multe dintre aceste simptome pot fi confundate cu manifestările obișnuite ale sarcinii (sete, oboseală, urinări frecvente), diabetul gestațional rămâne adesea nediagnosticat fără screening activ. De aceea, ghidurile internaționale (EAU, ADA, OMS) recomandă testarea de rutină a tuturor gravidelor în trimestrul al doilea.

Diagnosticare

Diabetul gestațional reprezintă practic o intoleranță la glucoză, care apare sau este recunoscută pentru prima dată pe parcursul sarcinii. Hiperglicemia afectează aproximativ 4% dintre gravide, dar după naștere majoritatea revin la o glicemie în limite normale.

În săptămânile 24-28 de sarcină este recomandat să faceți testul de toleranță la glucoză TTGO (screening al diabetului gestațional). Analiza este necesară pentru identificarea pe termen scurt a riscului crescut de morbiditate fetală.

În plus, vizitele periodice la medicul obstetrician sunt necesare pentru a avea un parcurs optim și o dezvoltare corectă a sarcinii.

Tratament

Tratamentul pentru diabetul gestațional este administrat și efectuat de medicul diabetolog, iar planul igieno-dietetic este stabilit de dietetician.

Primul pas pe care trebuie să îl parcurgeți dacă ați fost diagnosticată cu diabet gestațional este să vă monitorizați în fiecare dimineață glicemia, cu ajutorul glucometrului.

Puteți aduce și menține scăzut nivelul glicemiei dacă adoptați o dietă adecvată și un comportament alimentar potrivit (întocmit de dietetician). Activitatea fizică susținută vă poate ajuta, de asemenea, la optimizarea nivelului glicemiei.

În cazul în care dieta și activitatea fizică nu scad nivelul glicemiei, medicul diabetolog vă poate prescrie un tratament medicamentos.

Marea majoritate a gravidelor diagnosticate cu diabet gestațional nasc copii sănătoși, în special dacă adoptă regimul potrivit și respectă tratamentul administrat.

Complicații

Există și cazuri în care diagnosticul de diabet gestațional poate afecta fătul:

macrosomia: corpul bebelușului este mai mare decat în mod natural, iar mama poate naște doar prin cezariană;
bebelușul se poate naște cu o glicemie scăzută;
bebelușul se poate naște cu probleme de respirație;
bebelușul poate avea la naștere nivelul de magneziu și calciu scăzut.

De asemenea, copiii născuți de mame cu diabet gestațional sunt predispuși la a dezvolta diabet de tip 2, obezitate sau suprapondere pe parcursul vieții.

Prevenție

Dacă ați fost diagnosticată cu diabet gestațional puteți avea o sarcină normală (fără risc) și puteți naște bebeluși sănătoși atât timp cât urmați regimul și tratamentul recomandat de medic.

Regimul pentru diabetul gestațional reprezintă o componentă esențială a îngrijirii gravidei. Acesta trebuie să asigure un aport adecvat de calorii și principii nutritive, iar pentru aceasta vizita la nutriționist este obligatorie. Regimul alimentar este primordial și se referă la adoptarea unei diete echilibrate, axate pe consumul de legume, fructe, cereale integrale și proteine.

De asemenea, este recomandat să efectuați regulat exerciții fizice (minimum 30 minute/ zi).

Principalul dumneavoastră adversar în această afecțiune este zahărul. Prin urmare, în diabetul gestațional sunt interzise toate alimentele pe bază de zahăr (care oferă calorii goale, fără beneficii nutriționale), în special cele procesate (zahăr alb, zahăr brun, miere, dulciuri, produse de patiserie, sucuri, biscuiți, prăjituri, gemuri, dulcețuri, chipsuri etc).

Meniul de o zi pentru o pacientă cu diabet gestațional care, înaintea sarcinii, avea o greutate normală, cu o activitate fizică zilnică moderată poate fi sub forma:

Masa	Meniu
mic dejun	o felie pâine integrală cu unt, un ou fiert, o cană de lapte cu cereale integrale
gustare	două mere
prânz	supă cremă de legume și frigărui de pui cu legume + o felie de pâine integrală
gustare	un iaurt cu semințe crude și fructe de pădure
cină	pește cu legume la cuptor și mămăligă

Planul alimentar se construiește de medicul dietetician în funcție de necesarul și preferințele dumneavoastră; pentru schimbarea comportamentului alimentar și pentru a avea o viață sănătoasă cereți sfatul nutriționistului.