COVID-19 și plămânii tăi
Pe măsură ce infecția călătorește în tractul respirator, sistemul imunitar luptă cu virusul. Plămânii și căile respiratorii se inflamează. Acest lucru poate începe într-o parte a plămânului și se poate răspândi.
Aproximativ 80% dintre persoanele care au COVID-19 au simptome ușoare până la moderate. Cele mai frecvente simptome sunt tusea uscată și durerile în gât. Unele persoane fac pneumonie, infecția pulmonară în care alveolele sunt inflamate.
Aproximativ 14% din cazurile de COVID-19 sunt severe, cu o infecție care afectează ambii plămâni.
Cazurile severe indică pneumonii mai grave. Sacii de aer se umplu cu mucus, lichid și alte celule care încearcă să combată infecția. Acest lucru poate face mai dificil procesul prin care corpul își ia necesarul de oxigen. De aceea, apar probleme cu respirația.
În cazul unei evaluări CT a cazurilor grave, petele opace de la nivelul plămânilor par să înceapă să se conecteze între ele.
În cazurile critice - aproximativ 5% din totalul infecțiilor COVID-19 - infecția poate deteriora pereții și căptușelile sacilor de aer din plămâni. Pe măsură ce corpul încearcă să lupte, plămânii se inflamează și se umplu cu lichid. Acest lucru poate face mai greu schimbul de oxigen și dioxid de carbon.
Aici apar cazurile de pneumonie severă sau sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS). În cele mai critice cazuri, plămânii au nevoie de ajutor mecanic pentru a funcționa.
Deși este văzută ca o boală care afectează în special plămânii, COVID-19 poate provoca și afecțiuni ale inimii, rinichilor sau ale creierului, care cresc riscul apariției unor probleme de sănătate grave pe termen lung.
Studiile indică faptul că 50% până la 80% dintre pacienți continuă să aibă simptome deranjante la trei luni de la debutul infecției, chiar și după ce testele nu mai detectează virusul.
Simptomele raportate pe termen lung sunt oboseală, dureri de cap, probleme cu somnul, palpitații, dificultăți de concentrare și chiar depresie. Pentru persoanele care se confruntă cu sindromul post-COVID se recomandă consult la medicul de familie, care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente și recomanda, în consecință, consultul unui medic specialist.