Administrarea statinelor pentru arterele infundate: nu e niciodata prea tarziu?

Statinele sunt asociate cu mortalitatea redusa in randul pacientilor cu boala arteriala periferica, chiar si atunci cand incep administrarea la mult timp dupa diagnostic. In plus, pacientii care intrerup tratamentul au un risc similar cu cei care nu il incep niciodata.

Cercetarea demonstreaza cat de important este ca pacientii sa incepe medicamentatia si sa o ia pe tot parcursul vietii, de preferat doze mari.

Aproximativ 200 de milioane de oameni din intreaga lume au boala arteriala periferica (PAD), o afectiune in care arterele de la nivelul picioarelor sunt infundate. Acest lucru restrictioneaza fluxul de sange la picioare si creste sansele de accident vascular cerebral si atac de cord. Aproximativ 30% dintre pacienti au dureri si crampe la nivelul picioarelor atunci cand merg pe jos, in timp ce altii au gangrena din cauza circulatiei deficitare.

Statinele sunt recomandate tuturor pacientilor cu PAD, pe langa renuntarea la fumat, exercitiile fizice, o alimentatie sanatoasa  si scaderea in greutate. Statinele reduc riscul de accident vascular cerebral si de atac de cord prin reducerea colesterolului cu lipoproteina (LDL) de densitate scazuta, care determina blocarea arterelor (ateroscleroza).

Totusi, administrarea statinelor este scazuta, in ulimii cinci ani doar 57% dintre pacientii din Europa au luat medicamentele conform indicatiilor. In intervalul 2016-2017 doar o treime din pacientii care luau statine si-au atins obiectivul, si anume un nivel de colesterol LDL sub 1,8 mmol/L (70mg/dl).

Oamenii de stiinta si-au propus sa descopere daca respectarea tratamentului cu statine a influentat supravietuirea in cazul pacientilor diagnosticati cu PAD simptomatica. La studiu au participat 691 de pacienti, internati in spital intre anii 2010 si 2017, care au fost monitorizati, in medie, 50 de luni.

La inceputul studiului, 73% dintre pacienti au luat statine, urmand ca procentul sa ajunga la 81% in cele 50 de luni. De asemenea, doza a fost crescuta in timp, fiind inregistrata o scadere semnificativa a colesterolului LDL de la 97 mg/dl la 82 mg/dl.

Pacientii care au intrerupt tratamentul au avut o rata de mortalitate de 33%, similara cu cei care nu au luat niciodata statine, adica 34%. Administrarea statinelor de-a lungul celor 50 de luni a fost asociata cu o rata de deces de 20%. Administrarea statinelor in doze mari pe parcursul studiului a fost asociata cu cea mai mica rata de deces, adica 10%, in timp ce reducerea dozei a fost asociata cu cea mai mare rata de deces, adica 43%.

Respectarea tratamentului cu statine reprezinta cea mai sigura cale catre un prognostic bun. De asemenea, nu este niciodata prea tarziu sa incepeti sa luati statine si sa beneficiati din urma acestora. Alt lucru esential este sa nu reduceti doza deoarece nivelul de colesterol LDL creste din nou.

Toti pacientii diagnosticati cu PAD ar trebui sa ia statine, de preferinta foarte puternice, sau in cea mai mare doza tolerabila. In rarele cazuri de intoleranta la statine, care au fost 2%, trebuie sa fie luate in considerare terapii alternative de reducere a lipidelor.

Sursa: www.escardio.org