Dezvoltarea bebelușului: cât trebuie să ia în greutate în primul an de viață
Greutatea la naștere reflectă starea de nutriție și de sănătate a mamei în timpul sarcinii, fiind un important factor prognostic pentru mortalitatea și morbiditatea infantilă. Ea este influențată de durata gestației, greutatea mamei, numărul de sarcini anterioare, expunerea mamei și implicit a produsului de concepție la toxice (nicotină, alcool etc), altitudine, diverși factori patologici și de o serie de factori încă neelucidați.
Greutatea nou-născutului este strâns corelată cu vârsta gestației (durata sarcinii), majoritatea copiilor ajunși la termen (38-42 săptămâni de sarcină) având la naștere o greutate cuprinsă între 2850 grame și 4050 grame (termen medical: normoponderal, eutrofic).
Primul an de viață al copilului denumește perioada de nou-născut (0-29 zile) și sugar (1-12 luni) și este perioada caracterizată printr-o dezvoltare complexă și accelerată a bebelușului. Este perioada în care bebelușul (termen folosit în viața de zi cu zi pentru nou-născut și sugar), după scăderea inițială în greutate (majoritatea copiilor născuți la termen, după scăderea fiziologică în greutate, vor reveni la greutatea avută la naștere în jurul vârstei de 10-14 zile), are o creștere în greutate la început semnificativă, care scade pe măsura înaintării în vârstă.
Cât ia în greutate un bebeluș în primul an de viață
Ritmul de creștere al bebelușului născut la termen și cu o greutate normală (normoponderal) se poate calcula raportându-l la adaosul ponderal zilnic, astfel:
- între 15 zile și 3 luni: 30 - 35 g/zi. Se va ține cont de scăderea cu 8% din greutatea la naștere în primele zile de viață, reprezentând 150-300 grame și care se va recupera în primele 2 săptămâni de viață);
- între 3 și 6 luni: 30 g/ zi;
- între 6 și 9 luni: 20 - 25 g/ zi;
- iar între 9 luni și 1 an: 15 - 20 g/ zi.
Creșterea în greutate, în perioada de nou-născut și sugar, se face astfel:
- în lunile 1 - 4: este ideal ca bebelușul să ia în greutate 750 g/lună;
- în lunile 5 - 8: câte 500 g/lună;
- în lunile 9 - 12: câte 250 g/lună.
În principiu, un sugar în vârstă de 4 luni dublează greutatea de la naștere, iar la vârsta de 1 an o triplează.
Creșterea în greutate a bebelușilor diferă și în funcție de sexul copilului. De regulă, băieții au o greutate mai mare la naștere decât fetele și acest lucru rămâne în principiu constant și în perioada de nou-născut și sugar. Copiii cu greutate mai mare la naștere iau mai lent în greutate decât cei cu greutate mai mică la naștere, care trebuie să recupereze.
Situația creșterii în greutate diferă la prematur (copii născuți la o vârstă gestaționară mai mică de 37 săptămâni și cu o greutate la naștere sub 2.500 grame). În cazul lor, sporul ponderal este în primele luni mai mare decât la bebelușii născuți la termen (la vârsta gestațională de 38-42 săptămâni). Astfel, un prematur îngrijit corespunzător ar trebui să-și dubleze greutatea încă de la vârsta de 2 luni, să o tripleze la 6 luni, iar la vârsta de 1 an ar trebui să aibă de 6 ori greutatea de la naștere.
Creșterea în greutate depinde și de tipul de alimentație al bebelușului; sugarii alăptați au de multe ori o creștere în greutate mai lentă decât cei hrăniți cu lapte praf, fără a ieși, însă, din valorile considerate normale pentru vârsta lor.
Alăptarea vs. lapte praf și impactul asupra creșterii în greutate a bebelușului
Alimentația ideală a bebelușului în primele 6 luni de viață este cea naturală (cu lapte de la mamă). Datorită conținutului său perfect adaptat nevoilor acestuia, cu o biodisponibilitate maximă a principalilor nutrienți, laptele matern (de la sân sau muls) asigură o creștere și o dezvoltare optime.
În cazul în care bebelușii nu pot fi alimentați natural din diverse motive (lapte matern insuficient, anumite boli ale mamei sau ale bebelușului), se recurge la suplimentarea sau chiar înlocuirea totală a meselor de lapte matern cu formule de lapte (lapte praf).
În principal, în primele 3 - 4 luni de viață, copiii alăptați exclusiv și cei hrăniți cu formulă de lapte au același ritm de creștere. Situația se schimbă după 4 luni, când copiii alimentați cu lapte praf cresc mai mult în greutate față de cei alimentați cu lapte matern, bebelușii alimentați artificial fiind ulterior mai predispuși la obezitate.
Cât mănâncă un bebeluș
Greutatea bebelușului reflectă, în principal, cantitatea de mâncare pe care o primește, excepție făcând situațiile în care alimentele ingerate nu sunt absorbite eficient în tubul digestiv. Ideal, bebelușul ar trebui să fie alimentat doar cu lapte matern până la vârsta de 6 luni. În cazul în care mama nu are suficient lapte, iar copilul nu ia suficient în greutate în fiecare lună, este necesar ca alimentația naturală să fie suplimentată cu lapte praf.
În cazul în care mama nu poate alăpta deloc copilul, acesta va primi 7 mese pe zi în perioada de nou-născut, 6 mese pe zi până la vârsta de 5 luni și 5 mese pe zi între 5 luni și 1 an. Pentru a putea calcula cantitatea pe care un bebeluș trebuie să o mănânce într-o zi, se poate folosi formula Apert: G (g)/10 + 300.
Evoluția greutății unui bebeluș în primul an
Evaluarea greutății copilului în primul an de viață se face prin cântărire, cu ajutorul cântarului electronic. Bebelușul nu trebuie cântărit zilnic, ci săptămânal în prima lună de viață și lunar ulterior.
De când vine micuțul pe lume, preocuparea părinților este încadrarea greutății copilului în graficele de creștere pentru copii. Bebelușul este măsurat și cântărit periodic, pentru a vedea dacă se dezvoltă bine.
Greutatea normală la bebeluși în cazul fetelor
Greutatea nou-născutului și creșterea în greutate în primul an de viață sunt indicatori importanți ai sănătății și dezvoltării unui bebeluș. În cazul fetelor, greutatea normală variază în funcție de vârstă, iar cunoașterea acestor valori poate ajuta părinții să monitorizeze sănătatea copilului lor.
Greutatea la naștere
Fetele la naștere au, în general, o greutate medie de 2.500 - 4.000 de grame. Greutatea considerată normală variază, dar o greutate de 3.000 - 3.500 de grame este frecvent întâlnită. Greutatea la naștere poate influența dezvoltarea ulterioară, iar fetele care au o greutate la naștere mai mică de 2.500 de grame pot necesita o monitorizare suplimentară.
Creșterea în greutate în primele luni
În prima lună, fetele pot pierde între 5-10% din greutatea la naștere, dar majoritatea recuperează această greutate în primele 10-14 zile. Greutatea medie ar trebui să fie între 2.500 - 4.000 de grame.
De obicei, fetele câștigă între 150-200 de grame pe săptămână în luna a doua de viață. Greutatea medie ar trebui să fie de aproximativ 3.200 - 4.500 de grame.
Greutatea medie pentru fetele de 3 luni este de aproximativ 4.000 - 6.000 de grame. Majoritatea fetițelor continuă să câștige greutate constant.
Creșterea în greutate între 4-12 luni
În lunile 4 - 6, greutatea medie pentru fetele de 4 luni este de aproximativ 5.000 - 7.000 de grame, iar pentru cele de 6 luni, greutatea ar trebui să fie între 6.000 - 8.000 de grame.
Fetele de 7 luni ar trebui să aibă o greutate medie de 7.000 - 9.000 de grame, iar fetele de 9 luni ar trebui să cântărească între 8.000 - 10.000 de grame.
La un an, greutatea medie a fetelor ar trebui să fie de aproximativ 8.500 - 10.500 de grame.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă grafice de creștere care ajută părinții și medicii să evalueze dezvoltarea fizică a copiilor. Greutatea, împreună cu înălțimea și circumferința capului, este utilizată pentru a determina dacă un copil se dezvoltă normal.
Greutatea normală la bebeluși în cazul băieților
Greutatea la naștere și creșterea în greutate a băieților în primul an de viață sunt indicatori importanți ai sănătății și dezvoltării. Cunoașterea valorilor normale de greutate poate ajuta părinții să monitorizeze starea de sănătate a copilului lor.
Greutatea la naștere
Băieții la naștere au, în general, o greutate medie de 2.500 - 4.500 de grame. Greutatea considerată normală se află de obicei în intervalul de 3.000 - 3.600 de grame.
Greutatea la naștere este un factor predictor important pentru dezvoltarea ulterioară, iar băieții care cântăresc sub 2.500 de grame pot necesita o atenție medicală suplimentară.
Creșterea în greutate în primele luni
În prima lună de viață, băieții pot pierde între 5-10% din greutatea la naștere, dar majoritatea recuperează această greutate în primele 10-14 zile. Greutatea medie ar trebui să fie între 2.800 - 4.200 de grame.
În luna a doua, băieții câștigă, de obicei, între 150-200 de grame pe săptămână. Greutatea medie la 2 luni ar trebui să fie de aproximativ 4.000 - 5.500 de grame.
Greutatea medie pentru băieții de 3 luni este de aproximativ 5.000 - 6.500 de grame. Continuarea creșterii constante este un semn de sănătate bună.
Creșterea în greutate între 4-12 luni
La 4 luni, greutatea medie pentru băieți ar trebui să fie de aproximativ 6.000 - 7.500 de grame, iar la 6 luni, ar trebui să ajungă între 7.000 - 9.000 de grame.
La 7 luni, băieții ar trebui să cântărească în jur de 8.000 - 10.000 de grame, iar la 9 luni greutatea medie ar trebui să fie între 8.500 - 11.000 de grame.
La un an, greutatea medie a băieților ar trebui să fie de aproximativ 9.000 - 12.000 de grame.
Greutatea normală a bebelușilor născuți prematur
Bebelușii născuți prematur, adică cei care vin pe lume înainte de 37 de săptămâni de gestație, pot avea greutăți variate la naștere, iar aceste valori sunt influențate de mai mulți factori, inclusiv de vârsta gestațională, sănătatea mamei și alte condiții medicale.
Definirea prematurității
Prematuritatea este adesea clasificată în trei categorii, în funcție de vârsta gestațională:
- Prematuritate extremă: nașterea înainte de 28 de săptămâni.
- Prematuritate moderată: nașterea între 28 și 32 de săptămâni.
- Prematuritate tardivă: nașterea între 32 și 37 de săptămâni.
Greutatea normală la naștere la prematuri
Bebelușii născuți înainte de 28 de săptămâni au, de obicei, o greutate de sub 1.000 de grame (1 kg). Aceștia sunt adesea considerați cu greutate foarte mică la naștere și pot necesita îngrijiri intensive.
La prematuri moderati (28-32 de săptămâni) greutatea medie la naștere variază între 1.000 și 1.800 de grame. Bebelușii din această categorie pot avea dificultăți respiratorii și pot necesita asistență medicală, dar prognosticul lor este adesea favorabil cu tratament adecvat.
Prematuri tardivi (32-37 de săptămâni) au, de obicei, o greutate la naștere între 1.800 și 2.500 de grame. Deși aceștia pot fi mai bine dezvoltați decât cei născuți mai devreme, pot avea în continuare unele riscuri și pot necesita monitorizare.
Evoluția greutății la bebelușii prematuri
Bebelușii prematuri, în special cei născuți extrem de devreme, pot necesita o creștere rapidă în greutate pentru a ajunge la un nivel sănătos. Aceasta este adesea monitorizată de echipele medicale care se ocupă de îngrijirea neonatală. La fel ca și în cazul bebelușilor născuți la termen, prematurii sunt evaluați folosind grafice de creștere adaptate, care iau în considerare atât vârsta gestațională, cât și greutatea. Aceste grafice ajută la urmărirea progresului și la stabilirea unei greutăți sănătoase.
Complicații asociate cu greutatea bebelușului
Greutatea bebelușului la naștere și creșterea sa ulterioară sunt indicatori critici ai sănătății și dezvoltării. Atât greutatea foarte mică, cât și cea excesivă pot fi asociate cu diverse complicații medicale.
Greutatea mică la naștere (sub 2.500 de grame)
Bebelușii cu greutate mică la naștere pot avea dificultăți în a respira din cauza dezvoltării incomplete a plămânilor. Aceștia pot dezvolta sindromul de detresă respiratorie, care necesită adesea oxigen suplimentar sau suport ventilator.
Bebelușii născuți cu greutate mică au și un risc crescut de hipotermie, deoarece au mai puțin țesut adipos, care ajută la menținerea temperaturii corporale.
Sistemul imunitar al bebelușilor cu greutate mică este adesea subdezvoltat, ceea ce îi face mai vulnerabili la infecții. Aceștia pot necesita tratamente antibiotice și monitorizare atentă.
Bebelușii cu greutate mică pot întâmpina dificultăți în a se alimenta, fie din cauza suptului ineficient, fie din cauza oboselii rapide. Aceasta poate duce la o creștere lentă în greutate și la malnutriție.
Greutatea mică la naștere poate fi asociată cu întârzieri în dezvoltarea motorie, cognitivă și socială. Aceste întârzieri pot persista pe parcursul copilăriei.
Greutatea mare la naștere (peste 4.000 de grame)
Bebelușii cu greutate mare la naștere au un risc crescut de complicații la naștere, cum ar fi nașterea prin cezariană, deoarece pot fi prea mari pentru canalul de naștere.
Greutatea mare la naștere poate indica un risc crescut de diabet de tip 2 și obezitate în copilărie și adolescență. Acești copii pot dezvolta probleme de sănătate asociate cu obezitatea, cum ar fi hipertensiunea arterială și dislipidemia.
Bebelușii cu greutate mare pot prezenta, de asemenea, probleme respiratorii din cauza presiunii asupra toracelui și a plămânilor.
Greutatea excesivă în primii ani
Bebelușii care cresc prea repede în greutate pot deveni supraponderali sau obezi, ceea ce le crește riscul de a dezvolta diverse afecțiuni, inclusiv diabet de tip 2, boli cardiovasculare și probleme ortopedice.
Copiii supraponderali pot suferi de stigmatizare socială, ceea ce poate duce la probleme de imagine corporală și la anxietate sau depresie.
Anomaliile de creștere în greutate pot indica probleme endocrine, cum ar fi disfuncțiile glandei tiroide.Unele studii sugerează că greutatea la naștere poate fi legată de riscuri mai mari de afecțiuni neurologice, inclusiv tulburări de dezvoltare și autism.
Când ar trebui să consulți medicul pediatru?
Graficele de creștere la copii fac parte din orice control medical de rutină și indică felul în care se dezvoltă copilul în raport cu alți copii de același sex și vârstă. Mai mult, acestea permit evaluarea copiilor pe măsura înaintării în vârstă și formularea diagnosticului de malnutriție (afectarea greutății în plus sau în minus).
Greutatea copilului este, de cele mai multe ori, în strânsă legătură cu alimentația. Există anumite formule utilizate de medic pentru calcularea cantității de lapte și, ulterior, de alimente diversificate pe care bebelușul ar trebui să o primească într-o zi.
Părintele ar trebui să se prezinte la medicul pediatru când observă că bebelușul său stagnează sau chiar scade în greutate. Medicul pediatru este cel care poate evalua nou-născutul sau sugarul, iar în urma discuției cu mama (anamneză) poate stabili care sunt cauzele și care este conduita de urmat.
Bibliografie
- https://www.aboutkidshealth.ca/growth-in-the-first-year
- https://americanpregnancy.org/healthy-pregnancy/first-year-of-life/newborn-weight-gain/
- https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/infant-and-toddler-health/expert-answers/infant-growth/faq-20058037
- https://www.childrenshospital.org/conditions/slow-weight-gain-infants-and-children
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2806888/
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Ecografie transfontanelară: în ce constă, indicații, contraindicații
Ecografia transfontanelară este o investigație imagistică folosită pentru a vizualiza structurile cerebrale ale bebelușilor și sugarilor. Aceasta utilizează unde ultrasonice care pătrund prin fontanela anterioară (zonele moi dintre oasele craniului), oferind imagini detaliate ale creierului...
Erupția dentară: la ce vârstă apare, simptome și remedii pentru disconfortul cauzat
Creșterea dinților la bebeluși este un proces de lungă durată și foarte dureros. De aceea, este important ca părinții să fie atenți la semnele de disconfort pe care copilul le prezintă și să încerce, pe cât posibil, să le atenueze, iar atunci când simptomele sunt mai intense, să nu...
Consult oftalmologic pediatric: de ce e important, cum se desfășoară
Conform statisticilor, 90% dintre informațiile din mediul exterior le percepem prin intermediul vederii. Tocmai din acest motiv, consultul oftalmologic de rutină este esențial, indiferent de vârstă, fiind esenţial în a preveni dar şi a depista la timp afecțiunile oculare....