Bacteriile care provoaca gonoree s-au aparat in mod constant de medicamente, astfel ca au dezvoltat rezistenta chiar si la penicilina, tetraciclina si ciprofloxacina.
In anul 2010, dupa ce cateva tulpini de gonoree Neisseria, bacteria responsabila de aceasta afectiune, au inceput sa dezvolte rezistenta la una dintre ultimele clase de antibiotice ramase, centrele pentru controlul si prevenirea bolilor au inceput sa recomande terapie duala, adica prescrierea a doua medicamente. In prezent, cea mai comuna combinatie este de ceftriaxona si azitromicina. Totusi, au aparut si tot mai multe temeri ca gonoreea ar putea trece si peste aceste bariere.
Oamenii de stiinta au condus un nou studiu prin care arata cum cefalosporinele se leaga si dezactiveaza o proteina gonococica, numita si proteina de legare a penicilinei 2 (PBP2). Acestia au demonstrat ca proteina sufera modificari structurale cruciale, inclusiv rasucirea si rularea unei bucle pentru a lega antibioticul, care imbunatatesc reactia fata de cefalosporine. Fara aceste modificari, proteina ar reactiona mult mai lent in contact cu antibioticul.
Toate antibioticele functioneaza prin vizarea functiilor esentiale ale unei anumite bacterii. Cefalosporinele actioneaza atacand peretele celular bacterian.
In mod normal, PBP2 se deplaseaza de-a lungul membranei citoplasmice a celulelor bacteriene, ajungand in spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana externa, cautand peptide de care sa se prinda. Proteina se alatura peptidelor pentru a crea o plasa. Antibioticele incearca sa se prinda de proteine inainte sa fie atinsa peptida.
”Proteina se plimba in jurul stratului de membrana in mod normal, dar este blocata de antibiotic, astfel incat toate interactiunile potentiale cu substratul peptidic sunt prevenite”, explica Christopher Davies, autorul principal al studiului.
Cand proteina scapa, incep sa apara gauri in peretele celular. Citoplasma se scurge, iar celula explodeaza si este distrusa.
Cu toate acestea, tulpinile rezistente, care au fost identificate in Japonia, Franta, Spania si Canada, evadeaza si nu lasa antibioticul sa isi faca treaba. Exista 60 de mutatii ale proteinei PBP2 in tulpinile rezistente ale gonoreei. Specialistii au identificat sase mutatii care stau la baza rezistentei si au analizat modul in care mutatiile modifica felul in care proteina reactioneaza la antibiotice. Acestia spera sa dezvolte un test de diagnosticare pentru a putea afla daca un pacient are o tulpina rezistenta. Astfel, tratamentul prescris ar fi eficient din prima. Se pare ca mutatiile restrictioneaza flexibilitatea proteinei, prevenind modificarile structurale necesare pentru actiunea antibioticului.
Diagnosticul de gonoree a crescut cu 67% intre anii 2013 si 2017.
Pentru reducerea riscului de gonoree, specialistii recomanda utilizarea prezervativelor, care sunt eficiente in prevenirea oricarei boli cu transmitere sexuala. Desi gonoreea nu este fatala, poate cauza daune permanente daca nu este tratata, cum ar fi infertilitate si sensibilitate la alte boli cu transmitere sexuala, precum HIV. Un alt lucru important este ca gonoreea nu are mereu simptome, astfel ca persoanele active sexual trebuie sa faca teste regulate.
Sursa: www.eurekalert.org
